6 cercetări românești din 2021 de ținut minte10 min read

Despre trecutul înghețat al Mării Negre sau insecta Simona Halep, dar niciuna despre COVID-19.

Cercetarea românească a produs, în anul care s-a încheiat, o serie de lucrări notabile. De la confirmarea celei mai vechi biserici din România până la o insectă nouă denumită Simona Halep și un gaz care amenință sănătatea copiilor, în școli și grădinițe, iată câteva dintre descoperirile cercetătorilor din România despre care am auzit în 2021.

Planeta pierde carbon din sol într-un ritm accelerat

Cercetătorii de la Universitatea din București au descoperit„Studiu despre schimbările celui mai mare rezervor terestru de carbon din lume, efectuat în premieră la nivel mondial, realizat la UB”, unibuc.ro că solul planetei – considerat cel mare rezervor de carbon – a pierdut cantități enorme de carbon în ultimii 15 ani: trei miliarde de tone la nivel mondial. Această cantitate, ajunsă din pământ în atmosferă, reprezintă aproximativ 8% din totalul pierderilor de carbon din sol înregistrate în ultimii 12.000 de ani, dar fenomenul s-a produs în doar aproximativ 0,1% din timp.

O insectă pe nume Simona Halep

În timp ce desfășurau un studiu legat de prevenirea și controlul bolilor transmise prin insecte în județul Constanța, o echipă de cercetători de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca a întâlnit o insectă„O specie nouă de insectă, descoperită de cercetătorii de la USAMV Cluj-Napoca, a primit numele Simona Halep”, ziardecluj.ro diferită de celelalte. După ce și-au dat seama că este o specie nouă de flebotom – un tip de insectă care se hrănește cu sânge, asemănătoare țânțarului –, cercetătorii au decis să o numească Phlebotomus simonahalepae, după jucătoarea de tenis născută tot în județul Constanța. În România, între anii 1910 și 1970, au fost semnalate opt specii de flebotomi.

Pericol de cancer în școli și grădinițe

Cercetătorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj au tras un semnal de alarmă„Nivel crescut de radon în clădirile cu școli și grădinițe din România”, ubbcluj.ro asupra riscului crescut pe care îl prezintă nivelul ridicat de radon – cel mai nociv poluant natural din mediul interior – în clădirile de școli și grădinițe. În 20% din școlile investigate, dintr-un eşantion de peste 400 de clădiri din România, concentraţia de radon a depăşit valoarea limită.

Mai mult de atât, după reabilitarea termică a acestor clădiri cu nivel crescut de radon, concentrația acestuia va crește și mai mult. Cercetătorii au înaintat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o serie de adrese cu scopul de a cuprinde în Ghidul de finanțare privind reabilitarea termică a clădirilor normele cu privire la reducerea concentrației de radon, însă fără succes.

Cea mai veche biserică de lemn

Biserica din lemn de la Putna a fost declarată oficial„S-a stabilit științific: Biserica din lemn de la Putna e cea mai veche din România”, forestmania.ro cea mai veche din țară, pe baza unor analize ale lemnului efectuate de specialiștii de la Laboratorul de Biometrie Forestieră din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Potrivit analizelor, lemnul de stejar care a fost folosit la construcția ei datează de la începutul secolului al XV-lea. Printre grinzile analizate, cercetătorii au găsit și una datând de la 1295. Pentru a face această analiză, experții au comparat lemnul cu cel de la stejari vii, dar și din alte biserici vechi din lemn.

Evgenij Semnov/EyeM via Getty Images

Marea Neagră înghețată acum 20.000 de ani

În urmă cu aproximativ 20.000 de ani, Marea Neagră era cel puțin parțial acoperită cu gheață, au demonstrat„Cercetătorul Andrei Briceag: Acum 20.000 de ani, Marea Neagră era acoperită de gheață, cel puțin parțial”, dobrogealive.ro cercetători de la Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar. După ce au studiat și datat un anumit tip de fosile de pe fundul mării, oamenii de știință au confirmat că Marea Neagră a trecut printr-o perioadă rece, în care a avut suprafața înghețată. De asemenea au precizat că, în acea perioadă, țărmul Mării Negre era la zeci de kilometri depărtare în comparație cu prezentul, astfel încât există situri arheologice subacvatice la adâncimi de până la 30 de metri.

Cum va fi 2022?

Anul trecut, o echipă de cercetare clujeană în domeniul economic a analizat permanent starea economiei românești, explicând deprecierea și revenirea economiei, și arătând apoi faptul că, după jumătatea anului 2021, economia a început să piardă din ritm. Ce prevede echipa„Studiu UBB: evoluția economiei României în 2021 și perspectivele pentru anul 2022”, ubbcluj.ro pentru 2022? O încetinire considerabilă a creșterii economice. Astfel, după perioada de recuperare din 2021, estimările pentru noul an arată că PIB-ul va crește cu „doar” 3,7%. Inflația ar urma să atingă vârful în trimestrul al doilea al anului, după care prețurile s-ar stabiliza.

Mențiune notabilă: Lucrările științifice ale Elenei Ceaușescu

Mai mulți cercetători români au cerut„A moral issue to correct’: the long tail of Elena Ceaușescu’s fraudulent scientific work”, theguardian.com eliminarea numelui Elena Ceușescu din aproape 20 de lucrări științifice și cărți publicate fraudulos sub numele său. Oficial „doctor în Chimie” și savantă de renume internațional, conform propagandei comuniste, Elena Ceaușescu era, conform semnatarilor scrisorii deschise, incapabilă să recunoască formule chimice de bază, la nivelul unui student din primul an. Lucrările științifice în care figurează drept prim autor încă pot fi citite și citate. Un exemplu se găsește aici.

CITEȘTE ȘI: Știința în 2021: drone pe Marte, noi strămoși ai omului modern, editare genetică contra bolilor rare