Fenomen rar: România a fost pe locul I într-o statistică europeană pozitivă. A avut cea mai mare reducere a consumului de energie electrică în orele de vârf. Luna aprilie a adus un rezultat științific important în domeniul cercetării metastazelor în cancer, dar și vestea că România este pe ultimul loc în topul UE al cheltuielilor oncologice.
La adăpost de bolizii spațiali care șuieră pe lângă urechile planetei, echipele de cercetare din România și-au folosit expertiza pentru a asigura un viitor mai verde: lucrează la soluții pentru mobilitate urbană în Cluj, oferă servicii de consultanță în domeniul energiei în Timișoara și salvează lacurile infestate de alge.
Modelarea pe computer a ceea ce se întâmplă în timpul funcționării unui reactor nuclear are sute de milioane de necunoscute, iar fiecare simulare poate dura câteva ore chiar și pe un supercalculator. Un cercetător român din Texas a găsit o metodă să simplifice aceste calcule și să le facă mult mai rapide.
Cercetarea românească de la finalul lui 2022 s-a ocupat de domeniile sănătății, culturii și culturii de cânepă.
În noiembrie, am aflat că cercetătorii au investigat trecutul – de la o analiză fără precedent a secetei din ultimii 700 de ani până la transpirația lui Vlad Țepeș pe o scrisoare –, dar au propus și tratamente medicale pentru viitor.
Iată care sunt cele mai relevante, citate și reputabile studii științifice care au investigat noua gastronomie bazată pe insecte și cum este privită aceasta în România.
O retrospectivă a studiilor românești din luna octombrie: de la cinema la semne de cutremur și de la berze la ciuperci.
Am analizat ce s-a întâmplat în cercetare, în România, în acest an. Evident, pandemia a dominat și aici cam totul.
Primele emisiuni poștale ce marchează epidemia de coronavirus sunt spectaculoase. Informatician și pasionat de filatelie, Bogdan-Vasile Cioruța a analizat primele șase apariții și își propune să le urmărească pe toate, cu ajutorul pasionaților de filatelie.
