În luna iunie, cercetătorii s-au preocupat de pesimismul învățat de elevi, soarta nefericită a echipelor de fotbal feminin în anii ‘90 și regulile etice pe care ar trebui să le respecte AI-ul când comunică cu tine.
Cercetarea românească din luna mai a inclus dezvoltarea unui sistem AI pentru tratamentul personalizat al cancerului colorectal metastatic, crearea unor forme îmbunătățite de luteină pentru protecția ochilor și testarea unui nou tip de tehnologie radar în sprijinul viitoarelor misiuni spațiale europene.
Oamenii de știință au studiat de ce îi consideri pe ceilalți mai dezinformați decât tine, cât de mult a crescut salariul mediu după aderarea la UE, cât de privatizată este de fapt sănătatea românească și de ce manualele noastre produc elevi fără competențe care să poată fi folosite în viața reală.
Cât internetul își făcea poze sub formă de anime, cercetătorii români au folosit abilitățile inteligenței artificiale pentru a crea modele artificiale de aortă, a găsi soluții pentru fludiziarea traficului și a înțelege mai bine Delta Dunării.
În luna februarie, cercetătorii români au contribuit la descifrarea unor mistere, cum ar fi: ce fel de dinozauri trăiau pe teritoriul actual al României, cum s-a resimțit Mica Era Glaciară în Transilvania secolului al 16-lea și dacă studenții din provincie mai depind sau nu de pachetul de acasă.
La început de an, cercetarea românească vine cu descoperiri interesante despre civilizația Cucuteni, confirmarea prezenței strămoșilor oamenilor pe teritoriul României și un studiu care arată că studenților scriu mai personal în engleză decât în română.
În 2024, primul experiment românesc a ajuns pe Stația Spațială Internațională, iar inteligența artificială a fost pusă în slujba monitorizării pacienților și albinelor. În plus, a fost dezvoltat primul raport extins despre Starea Climei în România.
În noiembrie, contribuțiile românești în cercetare au ajutat la înțelegerea mai bună a modului în care creierul nostru face curățenie, crearea mai rapidă a rețetelor alimentare, dar și la producerea în siguranță a combustibilului în spațiu.
Luna octombrie a marcat lansarea misiunii spațiale HERA, care încorporează tehnologie românească vitală pentru navigație. Echipele de cercetare din țară au contribuit și la securitatea cibernetică în spațiu, modernizarea centralelor hidroelectrice și crearea unei platforme pentru „atlasul creierului”.
De la o metodă revoluționară de analiză a creierului care poate prezice reversibilitatea comei, până la un nou concept de motor cu ardere internă dezvoltat alături de Porsche, noul an academic începe cu rezultate interesante în cercetarea din România.
Cercetătorii români găsesc din ce în ce mai multe fosile în valea Râului Buzău. În iulie, am mai aflat că interiorul pământului suferă de la prea mult soare, că încă se caută medicament pentru COVID-18 sever și că un software îți va spune dacă munca îți va fi preluată de roboți.
Sistemele de inteligență artificială folosite în îngrijirea vârstnicilor ar putea avea o trăsătură neașteptată: ele pot fi excesiv de paternaliste cu aceștia și să le limiteze autonomia. În luna iunie, cercetătorii români au mai investigat folosirea tehnologiilor de AI pentru urmărirea pacienților aflați în recuperare și monitorizarea împăduririlor.
România va duce pe lună un echipament care să ajute la localizare, dar primul satelit românesc funcțional, unul care ar urma să monitorizeze defrișările, are nevoie de donații. Luna mai a adus și iubitorilor de inteligență artificială o supriză: un model open-source specializat pe limba română.
În aprilie, cercetătorii români au dezvăluit cum AI-ul poate contribui la starea de bine a albinelor, cum pot fi folosiți microbii pentru a reduce deșeurile miniere toxice și cum arată un vulcan noroios pe dinăuntru.
