Cercetătorii români găsesc din ce în ce mai multe fosile în valea Râului Buzău. În iulie, am mai aflat că interiorul pământului suferă de la prea mult soare, că încă se caută medicament pentru COVID-18 sever și că un software îți va spune dacă munca îți va fi preluată de roboți.
Sistemele de inteligență artificială folosite în îngrijirea vârstnicilor ar putea avea o trăsătură neașteptată: ele pot fi excesiv de paternaliste cu aceștia și să le limiteze autonomia. În luna iunie, cercetătorii români au mai investigat folosirea tehnologiilor de AI pentru urmărirea pacienților aflați în recuperare și monitorizarea împăduririlor.
România va duce pe lună un echipament care să ajute la localizare, dar primul satelit românesc funcțional, unul care ar urma să monitorizeze defrișările, are nevoie de donații. Luna mai a adus și iubitorilor de inteligență artificială o supriză: un model open-source specializat pe limba română.
În aprilie, cercetătorii români au dezvăluit cum AI-ul poate contribui la starea de bine a albinelor, cum pot fi folosiți microbii pentru a reduce deșeurile miniere toxice și cum arată un vulcan noroios pe dinăuntru.
În vreme ce românii interbelici încă influențează capitalul uman din prezent, cercetătorii români se concentrează asupra unor subiecte precum impactul nevrotismului asupra reacțiilor emoționale sau soluții comestibile pentru ambalarea fructelor.
Agenția Spațială Europeană a dat undă verde misiunii spațiale LISA, la care participă și România, în încercarea de a înțelege mai bine undele gravitaționale. Un cercetător de origine română a proiectat un nou tip de baterii. Au fost descoperite oase de dinozaur în stare foarte bune și s-a făcut o analiză completă a tuturor imnuri naționale ale României.
În ultima lună a anului trecut, inteligența artificială și tehnologiile cuantice au devenit domenii de cercetare strategice în România, cercetătorii români au dezlegat misterul unui mega-lac, iar o echipă de oameni de știință caută în trecutul sașilor gospodari lecții pentru o viață trăită mai sustenabil.
De la noi tratamente pentru boli grave la sisteme inteligente care protejează natura, inovațiile lunii noiembrie promit o viață mai bună.
Inteligența artificială este folosită din ce în ce mai mult la decizii administrative. Dar, pentru că a învățat de la oameni, ea poate să discrimineze, inclusiv în hotărâri importante. De exemplu, dacă să primești sau nu un credit. Și atunci, n-ar trebui să existe dreptul fundamental de a ști dacă viața ți-a fost influențată de un algoritm?
Cine poate ajuta mai mult umanitatea: microorganismele sau roboții? Cercetătorii români spun că primele pot ajuta la depoluare, adaptarea la schimbările climatice și stabilizarea terenului, în timp ce roboții pot eficientiza exploatările miniere și detecta munițiile neexplodate din Marea Neagră.
Jumătate dintre tinerii europeni au comis o infracțiune online, România prinde Europa din urmă la risipa alimentară, injecțiile ar putea deveni un vis îndepărtat, iar un robot ar putea fi sprijin de încredere la bătrânețe – iată câteva exemple din cercetarea românească în luna septembrie.
În luna august, cercetarea românească s-a desfășurat din peșteri până în Cosmos. Oamenii de știință au lucrat la un dispozitiv ce va fi folosit pe Stația Spațială Internațională, la un program de realitate virtuală pentru deținuți și au aflat de ce au dispărut urșii vegetarieni.
Studențiii s-au îmbrăcați în cerșetori pentru a înțelege stigma socială, un meteorit a fost surprins de rețelele de observație care monitorizează cerul și au fost create nanofilamente ce separă hidrogenul din apă cu ajutorul soarelui – iată câteva din instantaneele lunii iulie în cercetarea românească.
„Conservarea” a fost cuvântul-cheie în luna iunie: de la proiecte de refacere a pădurilor până la protejarea peștilor din Deltă și de pe litoral. Cercetările de luna trecută au mai arătat și efectele nefaste ale lipsei accesului la servicii de sănătate pentru romi.
