În vreme ce românii interbelici încă influențează capitalul uman din prezent, cercetătorii români se concentrează asupra unor subiecte precum impactul nevrotismului asupra reacțiilor emoționale sau soluții comestibile pentru ambalarea fructelor.
Agenția Spațială Europeană a dat undă verde misiunii spațiale LISA, la care participă și România, în încercarea de a înțelege mai bine undele gravitaționale. Un cercetător de origine română a proiectat un nou tip de baterii. Au fost descoperite oase de dinozaur în stare foarte bune și s-a făcut o analiză completă a tuturor imnuri naționale ale României.
În ultima lună a anului trecut, inteligența artificială și tehnologiile cuantice au devenit domenii de cercetare strategice în România, cercetătorii români au dezlegat misterul unui mega-lac, iar o echipă de oameni de știință caută în trecutul sașilor gospodari lecții pentru o viață trăită mai sustenabil.
De la noi tratamente pentru boli grave la sisteme inteligente care protejează natura, inovațiile lunii noiembrie promit o viață mai bună.
Inteligența artificială este folosită din ce în ce mai mult la decizii administrative. Dar, pentru că a învățat de la oameni, ea poate să discrimineze, inclusiv în hotărâri importante. De exemplu, dacă să primești sau nu un credit. Și atunci, n-ar trebui să existe dreptul fundamental de a ști dacă viața ți-a fost influențată de un algoritm?
Cine poate ajuta mai mult umanitatea: microorganismele sau roboții? Cercetătorii români spun că primele pot ajuta la depoluare, adaptarea la schimbările climatice și stabilizarea terenului, în timp ce roboții pot eficientiza exploatările miniere și detecta munițiile neexplodate din Marea Neagră.
Jumătate dintre tinerii europeni au comis o infracțiune online, România prinde Europa din urmă la risipa alimentară, injecțiile ar putea deveni un vis îndepărtat, iar un robot ar putea fi sprijin de încredere la bătrânețe – iată câteva exemple din cercetarea românească în luna septembrie.
În luna august, cercetarea românească s-a desfășurat din peșteri până în Cosmos. Oamenii de știință au lucrat la un dispozitiv ce va fi folosit pe Stația Spațială Internațională, la un program de realitate virtuală pentru deținuți și au aflat de ce au dispărut urșii vegetarieni.
Studențiii s-au îmbrăcați în cerșetori pentru a înțelege stigma socială, un meteorit a fost surprins de rețelele de observație care monitorizează cerul și au fost create nanofilamente ce separă hidrogenul din apă cu ajutorul soarelui – iată câteva din instantaneele lunii iulie în cercetarea românească.
„Conservarea” a fost cuvântul-cheie în luna iunie: de la proiecte de refacere a pădurilor până la protejarea peștilor din Deltă și de pe litoral. Cercetările de luna trecută au mai arătat și efectele nefaste ale lipsei accesului la servicii de sănătate pentru romi.
Inteligența artificială a fost în miezul preocupărilor cercetătorilor români în luna mai: de la cum să depisteze folosirea sa de către studenți, până la cum poate fi folosită pentru a combate depresia sau optimiza consumul de curent electric.
Fenomen rar: România a fost pe locul I într-o statistică europeană pozitivă. A avut cea mai mare reducere a consumului de energie electrică în orele de vârf. Luna aprilie a adus un rezultat științific important în domeniul cercetării metastazelor în cancer, dar și vestea că România este pe ultimul loc în topul UE al cheltuielilor oncologice.
La adăpost de bolizii spațiali care șuieră pe lângă urechile planetei, echipele de cercetare din România și-au folosit expertiza pentru a asigura un viitor mai verde: lucrează la soluții pentru mobilitate urbană în Cluj, oferă servicii de consultanță în domeniul energiei în Timișoara și salvează lacurile infestate de alge.
Modelarea pe computer a ceea ce se întâmplă în timpul funcționării unui reactor nuclear are sute de milioane de necunoscute, iar fiecare simulare poate dura câteva ore chiar și pe un supercalculator. Un cercetător român din Texas a găsit o metodă să simplifice aceste calcule și să le facă mult mai rapide.