India a devenit a patra țară care a reușit o aselenizare controlată, prin misiunea Chandrayaan 3. Nu la fel de eficientă a fost și prima misiune lunară încercată de Rusia în ultimii 47 de ani. Sonda Luna-25, a ratat aselenizarea și s-a prăbușit pe satelit.
Agenția spațială indiană ISRO a confirmat miercuri aselenizarea misiunii Chandraayan-3.„Chandrayaan-3 Makes Historic Touchdown on the Moon”, scientificamerican.com Sonda indiană a reușit cea mai apropiată aselenizare de polul sudic al satelitului Pământului. Chandrayaan-3 este alcătuită dintr-un vehicul de aselenizare, Vikram, și un rover, Pragyan, menit să funcționeze cel puțin 14 zile pe suprafața satelitului.
Până acum, doar trei state – Statele Unite, China și Uniunea Sovietică – reușiseră aselenizări controlate. Succesul indian vine la patru ani după ce precedenta misiune lunară încercată de ISRO, Chandrayaan-2, s-a prăbușit în timpul tentativei de aselenizare.
Cu doar câteva zile înainte, agenția spațială rusă Roscosmos a pierdut comunicațiile cu aselenizatorul Luna-25. Acest lucru s-a întâmplat pe 19 august, în jurul orei 15. Directorul general al Roscosmos, Yuri Borisov, a anunțat la televiziunea de stat din Rusia „Russland will Mondprogramm trotz Sondenabsturz fortsetzen”, zeit.de că incidentul a fost provocat de o eroare la unul dintre motoarele responsabile pentru manevrarea vehiculului, care era folosit pentru a-i corecta orbita înainte de tentativa de aselenizare. Motorul nu a putut fi oprit în timp util în cadrul unei manevre, trimițând vehiculul pe o traiectoria de impact cu suprafața satelitului.
Totodată, Borisov a susținut că accidentul nu va afecta programul lunar al Rusiei, agenția plănuind să lanseze trei noi misiuni fără echipaj în acest deceniu – Luna-26 în 2027, Luna-27 în 2028 și Luna-28 în 2030 – și că Rusia țintește construirea unei stații spațiale pe satelit până în 2030.
Luna-25 a fost lansată pe 10 august, iar tentativa de aselenizare era programată pentru luni, 21 august, în zona craterului Boguslawsky din apropierea polului sudic al Lunii. Ar fi fost prima misiune lunară derulată de Rusia după căderea Uniunii Sovietice, și totodată prima de la aselenizarea lui Luna 24 în 1976.
Misiunea a fost amânată de mai multe ori în ultimul deceniu, cu precădere în ultimii ani, din cauza dificultăților financiare și tehnologice provocate de sancțiunile economice occidentale asupra Rusiei. Înainte de începutul războiului din Ucraina, Luna-25 ar fi trebuit să aibă la bord și tehnologie aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA), o cameră demonstrativă menită să ajute procesul de aselenizare, însă colaborarea a fost întreruptă de ESA în aprilie 2022.„ESA Ends Lunar Cooperation with Russia, Turns to NASA, Commercial Partners”, spacepolicyonline.com
Cel mai cunoscut „om al ghețurilor” e de origine anatoliană
Un studiu publicat recent în jurnalul Cell Genomics„High-coverage genome of the Tyrolean Iceman reveals unusually high Anatolian farmer ancestry”, sciencedirect.com aduce noi detalii despre una dintre cele mai cunoscute mumii naturale din lume, Ötzi, un vânător din Epoca Cuprului (datat între 3350 și 3105 î.e.n.) descoperit, în 1991, înghețat împreună cu echipamentul său în Alpii de la granița dintre Italia și Austria.
Autorii au făcut cea mai detaliată analiză genomică a lui Ötzi de până acum, care sugerează că acesta ar fi avut origini în zona Anatoliei (în Turcia de astăzi). Totodată, ei au aflat că bărbatul fi avut un ten mai închis și mai puțin păr decât ar fi reieșit din analizele anterioare ale mumiei sale; acestea ar fi fost induse în eroare de schimbări care au afectat corpul mumificat de-a lungul timpului.
Mai mult, acesta ar fi trăit într-un grup izolat care ar fi migrat în zona alpină, și nu avea semne de amestecare genetică cu alte mari grupuri de populații europene de la acea vreme. Genomul său prezenta și șanse sporite de a dezvolta obezitate sau diabet pe parcursul vieții.
Ötzi este cea mai veche mumie naturală din Europa, iar analiza acesteia a arătat extrem de multe detalii despre stilul de viață și societățile europene din Epoca Cuprului, motiv pentru care cercetătorii continuă să o studieze chiar și după mai bine de 30 de ani.
James Webb a surprins o nebuloasă în formă de inel
ESA și NASA au publicat, recent, imagini captate de telescopul spațial James Webb în direcția nebuloasei Messier 57/NGC 6720, cunoscută datorită formei și ca „Nebuloasa Inelului”.
ESA/Webb/NASA/CSA/M. Barlow/N.-Cox/R. Wesson
„Inelul” nebuloasei este, în fapt, alcătuit din gaze produse de o stea muribundă aflat în centrul acesteia, aflată în procesul de transformare într-o pitică albă – starea finală de evoluție a stelelor care nu au suficientă masă pentru a se transforma într-o gaură neagră sau o stea-neutron, așa cum sunt și 97% din stele Căii Lactee, inclusiv Soarele. Însă centrul nebuloasei nu este gol, ci este format din materie de densitate scăzută.
5 studii care ne-au atras atenția
O pitică maro cu suprafața mai fierbinte decât Soarele
Un studiu publicat în Nature Astronomy„An irradiated-Jupiter analogue hotter than the Sun”, nature.com descrie o descoperire astronomică rară: o pitică maroUn obiect substelar luminos care nu este destul de masiv pentru a putea susține fuziunea hidrogenului în heliu precum stelele propriu-zise, însă poate susține reacții de fuziune de amploare mai mică, precum cele ale deuteriului sau litiului. care are o suprafață mai fierbinte decât cea a Soarelui (5.500°C), cu o temperatură estimată la 7.700°C. În mare, ea este încălzită de o stea-companion, pitica albă WD 0032-317, iar interacțiunea dintre cele două ar putea releva mai multe detalii despre exoplanetele care au orbite foarte apropiate de stele masive.
Zahărul ar putea ajuta capacitatea de memorare sau învățare la cobai
Un studiu prezentat în cadrul convenției de toamnă a Societății Chimice Americane„Harnessing chemistry to understand the roles of glycans in neuroplasticity”, acs.com arată că zăharul îmbunătățește neuroplasticitateaCapacitatea de schimbare a rețelelor neuronale prin creștere sau reorganizare, care are loc în situații precum învățarea unei noi abilități, aflarea unei informații noi sau în perioade de stres psihologic și recuperare după accidente traumatice. creierelor la cobai. Această proprietate ar putea ajuta procesele de memorare, învățare sau recuperare după traumatisme, însă studii ulterioare vor fi necesare pentru a vedea dacă efectul este similar și la oameni.
Planeta Roșie își crește viteza de rotație
O cercetare bazată pe date adunate de sonda NASA InSight, publicată în Nature,„Spin state and deep interior structure of Mars from InSight radio tracking”, nature.com sugerează că Marte își accelerează rotația în jurul propriei axe cu câteva milisecunde în fiecare an, ceea ce duce și la scăderea foarte subtilă a duratei unei zile marțiene cu câteva fracțiuni de milisecundă. Autorii propun mai multe teorii ca posibile cauze, precum schimbarea distribuției masei planetare prin acumularea de gheață la poli sau modificări în componența nucleului Planetei Roșii.
Analiza salivei ar putea detecta bolile cardiace
Cercetători de la mai multe universități canadiene susțin, într-un studiu publicat în Frontiers in Oral Health,„Oral inflammatory load predicts vascular function in a young adult population: a pilot study”, frontiersin.org că mostre adunate dintr-o simplă clătire orală ar putea indica prezența unor afecțiuni cardiovasculare, nivelele de globule albe din salivă fiind corelate cu diverse afecțiuni ale arterelor.
Secretul mozzarellei sunt bacteriile
O echipă de cercetători italieni„The microbiota of Mozzarella di Bufala Campana PDO cheese: a study across the manufacturing process”, frontiersin.org a făcut pentru prima dată o analiză detaliată a modului în care bacteriile afectează procesul tradițional de producție al mozzarellei, aflând că acesta este influențat semnificativ de o microbiotă compusă în principal de bacterii din familiile Streptococcus și Lactobacillus care acționează majoritar în saramura care se folosește la sărarea laptelui.
Recomandările Mindcraft Stories
Dacă ești interesat de o privire mai de ansamblu asupra misiunilor lunare care au avut loc de la sfârșitul Cursei Spațiale încoace, The New York Times a pregătit un material interactiv care arată inclusiv locurile unde au aselenizat sau prăbușit diverse misiuni.
Pe lângă cele peste 100 de decese și pierderile materiale uriașe, recentele incendii de vegetație de pe insula Maui din Hawaii și la deteriorarea unui obiectiv natural cu importanță culturală semnificativă: un arbore banian imens care tocmai împlinise 150 de ani în luna aprilie. Scientific American explică cum a devenit arborele în cauză un simbol pentru comunitatea locală.
Nature face o analiză detaliată a reușitelor și eșecurilor proiectului de cercetare pan-European The Human Brain Project, care se va încheia după 10 ani în luna septembrie și nu și-a atins unul din scopurile principale – crearea unei simulări digitale al întregului creier uman.
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Proiectul ROSPIN-SAT-1 are nevoie de 150.000 de euro pentru a lansa un satelit care ar putea identifica zonele cu defrișări ilegale sau nevoie de reîmpădurire.
Bureții din melamină, cunoscuți și ca „bureți magici”, eliberează trilioane de fibre microplastice în fiecare lună, punând în pericol mediul, arată un nou studiu. Soluțiile recomandate includ fabricarea unor bureți mai denși și utilizarea metodelor alternative de curățare.
Plasticul care poluează apele oceanice și continentale ar putea deveni mult mai ușor de detectat și urmărit prin instalarea unor senzori dedicați pe viitorii sateliți.
