Când revin la normal prețurile pentru plăci video și console?22 min read

De Ionuț Preda 15.02.2021

Hardware-ul nou pentru gaming a ajuns la un preț prohibitiv, iar situația nu pare că se va rezolva prea curând.

2020 ar fi trebuit să fie un an entuziasmant pentru gameri: noile generații de console, plăci video sau procesoare promiteau o nouă eră de fidelitate grafică și performanță a jocurilor, la costuri similare cu cele ale gamelor precedente.

A venit, însă, și momentul lansării acestora, iar problemele s-au ivit imediat: stocuri inițiale care s-au vândut în câteva minute, adevărate bătălii online atunci că retailerii făceau reaprovizionările (rar), speculanți care vindeau produsele la preț dublu sau triplu. Au trecut luni bune de la majoritatea lansărilor și un PS5, un Radeon RX 6800XT sau un RTX 3080 încă sunt trofee rare deținute de indivizi care s-au mișcat rapid, au avut noroc sau au căruțe de bani la dispoziție.

Din punct de vedere al prețurilor, este unul dintre cele mai proaste momente în care să devii gamer sau să ți se strice device-ul preferat. Varianta cu disc a PS5-ului ar trebui să coste 2.500 de lei, dar nu îl găsești mai ieftin de 4.400 de lei, la retaileri de nișă, și sub 5.000 de lei pe marketplace-uri. RTX 3080 are un preț și mai obscen, de la 3.500 de lei ajungând la peste 10.000 de lei la puținii comercianți care îl au în stoc.

Nici cea mai ieftină ofertă din noua gamă Nvidia, 3060TI, nu e de găsit sub 4.000 de lei, deși ar trebui să coste sub 1.700. Dacă asta te face interesat de oferta rivalilor de la Radeon, află că un RX 6800 de bază este și el văzut, rar, aproape de 4.000 sau 5.000 de lei.

De ce suntem în situația asta și când ar putea deveni hardware-ul recent accesibil și pentru simpli muritori pasionați de jocuri?

Cererea pandemică versus piața semiconductorilor

Dacă, în multe domenii, pandemia a redus semnificativ cererea de produse noi, în cazul hardware-ului de orice fel a avut exact efectul opus. Munca de acasă, școala online și perioadele prelungite de timp liber generate de carantină au generat o cerere masivă de device-uri noi, de la laptopuri pentru ședințe pe Zoom la PC-uri high-end pentru editare video sau gaming.

De altfel, vânzările de laptopuri și PC-uri au crescut cu 15% în 2020,„Laptops, desktop sales see ‘renaissance;’ shortages won’t ease until 2022”, reuters.com revenind la nivele ale vânzărilor apropiate de vârful pieței din 2008, înainte de începutul dominației smartphone-urilor. Gamingul a atins și el noi vârfuri, Steam spărgându-și de mai multe ori recordurile de utilizatori logați simultan pe platformă.„Yes, Valve has broken its own concurrent Steam users record yet again”, eurogamer.net

Numai că există o problemă cu cele mai importante materiale folosite în componentele acestora, semiconductorii. Anume, că sunt folosiți și în multe alte industrii. Microchip-urile făcute din semiconductori stau la baza plăcilor video, procesoarelor sau plăcilor Wi-Fi, dar sunt incluse în aproape orice componentă electronică modernă, de la cele din mașini la televizoare sau varii senzori de uz casnic sau comercial.

Cu lanțul de distribuție global și capacitățile de producție oricum afectate de pandemie, creșterea subită a cererii pentru electronice a suprasolicitat producătorii de semiconductori.„ Global chip shortage puts car supply chain under the microscope”, ft.com Industria automobilelor a fost printre cele mai afectate, o parte dintre marii producători fiind nevoiți să oprească temporar producția din fabrici din cauza lipsei chipurilor.

Problema devine și mai complicată dacă iei în considerare că nu toate microcipurile sunt produse la fel.„A Massive Chip Shortage Is Hitting the Entire Semiconductor Industry”, extremetech.com Sunt utilizate diverse standarde, clasificate în funcție de mărimea plăcuțelor semiconductoare pe baza cărora sunt construite circuitele integrate care alcătuiesc componentele electronice, care au între 100 și 300 mm. Trecerea de la un standard de fabricație la altul este costisitoare atât pentru producătorul de semiconductori, cât și pentru cel de componente, așa că ajustarea dinamică la o ridicare bruscă a cererii pentru un anumit standard este problematică.

Asta înseamnă și că producătorii de semiconductoare cresc prețul, făcând hardware-ul mai costisitor de produs, și că giganți tech precum Apple plasează comenzi cu volum tot mai ridicat„Apple chip contract would help Taiwan Semiconductor fill a Huawei-shaped hole”, fortune.com pentru a-și asigura materiale pentru o perioadă cât mai lungă, amplificând și mai tare criza componentelor. Peste asta, intervine și politicul; Huawei și-a făcut de exemplu un stoc excesiv de componente anul trecut,„Huawei ramps up chip investment in fight for survival”, nikkei.com în încercarea de a trece peste interdicțiile de a mai cumpăra semiconductori din Statele Unite.

Problema lipsei componentelor s-a extins acum la console,„ANALYSIS-Global chip shortage threatens production of laptops, smartphones and more”, reuters.com care sunt dependente de hardware third-party de la AMD, dar și la producătorii de plăci video, care sunt limitați de folosirea celui mai recent standard de producție pentru semiconductori, de 300mm, utilizat în majoritatea componentelor electronice de ultimă generație. Ba chiar riscă să se extindă în zona telefoanelor, amenințând producția de iPhone 12.

Eclipse Images via Getty Images

Încă un boom al criptomonedelor

Penuria de producție s-a lovit și factori atipici. În cazul plăcilor grafice, a revenit febra minatului de criptomonede, iar, într-un context mai general, grupuri de speculanți au pus mâna pe cantități importante din stocuri și-așa limitate. În primul caz, creșterea valorii bitcoinului a adus cu sine un nou val de entuziaști care s-au apucat sau reapucat să minezeAdică să-și folosească PC-urile pentru a cripta tranzacțiile cu bitcoin într-un bloc, prin rezolvarea unor probleme matematice complexe, numite „proof of work”; în cazul în care reușesc, primesc un anumit număr de bitcoini ca recompense criptomoneda și alte monede virtuale care au profitat de acest boom, precum ethereum.

Efectul exact al criptominerilor asupra cererii de procesoare grafice este greu de estimat, dar știm de la boom-ul similar din 2017 că pot avea o influență semnificativă asupra pieței,„Cryptocurrency miners bought 3 million GPUs in 2017”, zdnet.com chiar și în condiții în care aprovizionarea globală nu se află sub alte presiuni. În principal, pentru că operațiunile de minat serioase presupune folosirea mai multor plăci video care rulează în paralel (așa-numitele „ferme de criptomonede”).

CITEȘTE ȘI: De ce averile nu pot fi ascunse în Bitcoin?

Centrul pentru Finanțe Alternative al Universității Cambridge actualizează periodic un indiceDisponibil pe cbeci.org care încearcă să estimeze cantitatea de electricitate consumată de minarea de bitcoin. Valorile estimate acum sunt duble față de cele din perioada 2017-2018. Ce-i drept, plăcile video mai noi consumă mai multă energie, dar diferența de consum nu este nici pe departe dublă (de exemplu, cel mai nou mid-range NVIDIA din 2017, GTX 1070, consumă 150W, iar echivalentul lansat în 2020, RTX 3070, consumă 220W). Acest indice arată deci faptul că un volum mai mare de plăci video sunt folosite pentru a mina monedele virtuale.

Cât despre speculanți, au fost probabil cea mai înjurată categorie în lumea gamingului către sfârșitul lui 2020. Cererea extrem de ridicată și dificultățile de aprovizionare au transformat specula cu noile console sau plăci video într-o afacere de zeci de milioane de dolari.„An analysis of the $82 million eBay Scalping Market for Xbox, PS5, AMD, and NVIDIA”, dev.to Softurile specializate care reușesc să plaseze volume mari de comenzi în primele minute de la apariția stocului i-au făcut pe unii retaileri să pară neputincioși.„How scalper bots are undercutting Sony’s PlayStation 5”, japantimes.co.jp

E un fenomen care se resimte și în România, poate chiar mai mult, având în vedere că oricum stocurile sunt minuscule. Dacă vrei să cumperi acum un RTX 3070 al cărui preț recomandat de producător era de 2.499 de lei, ești la mila resellerilor care îl vând pentru peste 5.000 de lei sau al unor retaileri mai mici care practică adaosuri similare.

Totuși, efectul speculanților asupra stocurilor poate fi supraestimat. Un model făcut de un analist de date de la Oracle pe revânzarea consolelor PlayStation 5 estima că, din 2 milioane de vânzări, doar între 60.000 și 165.000 au fost făcute pe piața second-hand,„Scalpers aren’t the main reason you can’t find a new console”, arstechnica.com la care mai trebuie adăugat stocul cumpărat de speculanți care nu s-a vândut. În niciun caz un număr nesemnificativ și destul pentru încurca, dar e clar că blocarea totală a unor astfel de achiziții nu ar rezolva problema cererii disproporționate.

Și totuși, când s-ar putea normaliza prețurile?

Oficial, mulți dintre producătorii de hardware dedicat pentru gaming au anunțat estimări pentru când s-ar putea îmbunătăți situația. Dar au făcut-o cu jumătate de gură și destul de neasumat. „Ne așteptăm” sau „probabil” au fost limbaj standard în acest tip de declarații, arătând faptul că există o incertitudine ridicată la nivelul companiilor.

În rândul consolelor, CEO-ul AMD a anunțat că firma va avea probleme cu producția componentelor pentru console până la mijlocul lui 2021.„Xbox Series X, S, PS5 and PC chip shortages won’t end until the second half of 2021, per AMD CEO”, windowscentral.com Efectul generat de această penurie ar putea afecta ratele de producție ale consolelor în sine până spre sfârșitul anului, având în vedere că,după livrarea chipset-urilor, este nevoie de timp pentru asamblarea device-urilor.

Microsoft încearcă să ofere termene mai optimiste, anunțând că situația ar putea dura până la sfârșitul lui martie.„Microsoft expects Xbox Series X shortages until April”, engadget.com Dar cererea pentru Xbox-uri este semnificativ mai scăzută față de cea pentru noile console Sony, după cum o arată primele estimări de vânzări,„PS5 sold nearly twice as many units in 2020 as XBSX”, techspot.com așa că este mai probabil ca Microsoft să-și stabilizeze stocurile mai rapid. De altfel, Sony nici măcar nu s-a aventurat în a da astfel de pronosticuri, confirmând doar că penuria de componente îi restricționează sever capacitatea de producție.„Sony says semiconductor shortage makes increased PS5 production difficult”, arstechnica.com

Cât despre plăcile video, aici lucrurile sunt complicate de problema criptominerilor. Boom-ul din vara și toamna lui 2017 a ținut prețurile la un nivel crescut până prin aprilie 2018,„Is the great graphics card shortage finally ending?”, pcgamer.com prețurile revenind la un normal în vara aceluiași an – fenomen influențat în mare de fluctuațiile bitcoinului.

Nvidia a încercat să minimizeze rolul criptomonedelor în penurie, dar, în același timp, pregătește plăci speciale pentru minat,„MSI Readies Crypto Mining Specific GeForce RTX 30 Series Graphics Cards”, wccftech.com care nu vor avea porturile care le-ar conecta la diplay-ul video. Este incert cât de populară va fi o astfel de soluție, având în vedere că ele nu vor putea fi revândute pentru gaming de către minerii care ar dori să-și recupereze din investiție în cazul unei noi prăbușiri a piețe de criptomonede.

Oficial, Nvidia a estimat că problemele cu stocul vor dura pe tot parcursul primului trimestru financiar,„Nvidia and AMD address the great GPU shortage”, theverge.com adică până la sfârșitul lui aprilie. E de așteptat ca noul RTX 3060, care se lansează la sfârșitul lunii pentru prețul recomandat de $329 (aproximativ 1.350 de lei) să fie la fel de greu de găsit și supraevaluat precum restul plăcilor din seria 3000.

De partea cealaltă, rivalii de la AMD sunt și mai evazivi în ceea ce privește noua lor serie de plăci video Radeon RX6000, dar și a gamei de procesoare Ryzen 5000, angajându-se doar să le facă disponibile la prețul de referință unui „număr cât mai mare de gameri”.

Speculanții vor continua să fie problemă atât timp cât stocurile vor fi limitate, dar nu vor mai juca vreun rol major după ce capacitatea de producție a hardware-ului va crește. Doar că acel moment este greu de prezis, și ține în special de criza semiconductorilor. Pentru aceasta, nu există vreo soluție imediată; investițiile în noi capacități de producție durează, deci va mai trece timp până se vor concretiza într-o producție mai ridicată. Chiar și atunci, giganții tech vor alimenta cu prioritate piețele cele mai profitabile. Cu alte cuvinte, n-ar fi exclus să ne prindă chiar și 2022 fără RTX-uri și PS5-uri la stocuri constante și prețuri normale în magazine.

CITEȘTE ȘI: Cât de performante sunt noile plăci video NVIDIA RTX 3000?



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

TEHNOLOGIE|WOMEN IN TECH

Open data ajută sistemele de smart city să vorbească aceeași limbă

De Mihai Ghiduc 22/02/2021
De la orașe inteligente la securitate digitală, Valentina Frângu de la Dell Technologies trebuie să fie mereu la la curent cu ultimele noutăți din domeniu.
TEHNOLOGIE|PORTRET

Vânătorul de recompense. Un hacker bun din Iași a câștigat peste 100.000$ cu o idee

De Andrada Fiscutean 18/02/2021
Alex Bîrsan a luat banii de la Apple, Microsoft, Tesla, Uber și Netflix, după ce le-a arătat cum pot fi atacate.
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

De ce averile nu pot fi ascunse în Bitcoin?

De Mihnea Dumitru 28/01/2021
Indiferent de gradul de adopție a tehnologiilor de tip Blockchain, statul începe să impună reglementări serioase monedelor virtuale.
TEHNOLOGIE|TENDINȚE

Cele mai importante 5 tendințe de la CES 2021

De Mihai Ghiduc 19/01/2021
Cel mai mare show de tehnologie pentru consumatori, CES 2021, s-a desfășurat anul acesta exclusiv online. Asta nu înseamnă că producătorii n-au venit cu concepte și produse inovative.