Getty Images

Europa vs. Big Tech: Cum vrea UE să schimbe internetul?18 min read

De Andrei Petre 28.01.2022

Măsurile votate recent de europarlamentari vor introduce reguli stricte pentru Big Tech, dar le pot oferi politicienilor puterea de a cenzura internetul.

Pe 20 ianuarie, Parlamentul European a adoptat actul legislativ privind serviciile digitale, Digital Services Act (DSA), o inițiativă ambițioasă prin care UE vrea să lupte cu dezinformarea, să facă platformele sociale responsabile pentru conținutul ilegal răspândit de utilizatorii lor și să îi ajute pe cei care nu vor să le fie folosite datele personale ca să primească reclame personalizate. Conform Comisiei Europene,„The Digital Services Act package”, digital-strategy.ec.europa.eu DSA are rolul de a crea un spațiu digital mai sigur, în care drepturile fundamentale ale utilizatorilor sunt protejate. Măsura o să afecteze„What is the EU Digital Services Act and how will it impact big tech”, euronews.com giganții tech, precum Facebook și Google, dar și alte companii care funcționează ca intermediari pentru servicii online, cum este eMAG. 

Ce se va schimba pe internet?

Cea mai importantă măsură adusă de pachetul legislativ prin care UE vrea să reglementeze internetul este că platformele sociale vor putea fi trase la răspundere pentru conținutul ilegal răspândit de utilizatorii lor. Altfel spus, atunci când DSA o să intre în vigoare, dacă ești în România și postezi pe Facebook mesaje rasiste care incită la ură, platforma va fi obligată să îți șteargă postările, altfel riscă să primească amenzi de până la 6% din vânzările ei globale.„Facebook, Google Face Tighter Ad-Tracking Curbs in Europe”, bloomberg.com

Printre cei care vor veghea la respectarea pachetului legislativ vor fi chiar utilizatorii rețelelor sociale, care vor putea raporta conținutul ilegal, iar platforma va fi obligată să le spună ce decizie au luat. În plus, se va crea și un sistem de raportori de încredere, specializați în anumite domenii, care vor putea cere ștergerea conținutului problematic, iar platformele sociale vor trebui să prioritizeze soluționarea raportărilor făcute de ei.  

Pachetul legislativ vrea să contribuie și la limitarea dezinformării și a conținutului dăunător, dar nu ilegal. Ca să facă asta, DSA va impune controale obligatorii și audituri ale unor specialiști independenți. Experții care vor realiza auditurile trebuie să înțeleagă cum funcționează algoritmii care decid ce postări sunt scoase în față pe Facebook, Instagram sau alte platforme, ca mai apoi să propună măsuri pentru a limita răspândirea știrilor false, mesajelor instigatoare la ură și a altor forme de conținut dăunător. 

CITEȘTE ȘI: Cum au scăpat rețelele sociale algoritmii pe scări și au divizat societatea

Pe lângă măsurile luate pentru limitarea conținutului ilegal prezent pe internet, DSA vrea să se lupte și cu modelul de business al giganților tech, care colectează informații despre utilizatori, ca mai apoi să le vândă advertiserilor. Rezultatul acestui procesului ajunge la utilizator sub forma unei reclame personalizate și a uimirii că tot newsfeedul îi este plin de postări sponsorizate ale agențiilor de turism, asta după ce a căutat o singură dată, pe Google, „destinații de vacanță”. 

În forma inițială, actul legislativ privind serviciile digitale voia să elimine cu totul reclamele personalizate, dar după peste 600 de întâlniri în care companiile tech au făcut lobby„How corporate lobbying undermined the EU’s push to ban surveillance ads”, corporateeurope.org pentru modificarea DSA, textul actului a fost schimbat. Chiar dacă reclamele personalizate încă vor exista, forma actului votată pe 20 ianuarie va interzice„European Parliament gives initial approval to rules that would change big tech data collection, advertising”, washingtonpost.com reclamele care se adresează copiiilor, dar și personalizarea bazată pe informații sensibile, precum cele despre rasă, religie sau orientare sexuală. În plus, companiile vor fi obligate să simplifice procesul prin care utilizatorii pot cere să nu fie urmăriți pe platformă și să nu primească reclame personalizate. 

DSA prevede și oprirea practicilor de dark patterns, prin care utilizatorii sunt păcăliți să ia anumite decizii în defavoarea lor, dar în interesul companiilor. Chiar dacă sună ca ceva neobișnuit, toată lumea care a folosit Facebook, Instagram sau alte website-uri s-a întâlnit cu ele. 

Un exemplu„Dark patterns, the tricks websites use to make you say yes, explained”, vox.com de dark pattern este modul în care platformele te întreabă dacă vrei să îi lași să îți ofere „reclame mai personalizate”. Instagram nu te întreabă dacă vrei sau nu să fii urmărit pe platforma lor, ci dacă vrei să ai o experiență mai bună, ceea ce nu sună așa de rău ca atunci când ți-ar spune „vrei să urmărim fiecare mișcare pe care o faci ca să te putem targeta cu reclame?”. 

Un alt dark pattern pe care îl folosesc multe site-uri este faptul că procesul de dezactivare a cookie-urilor neesențiale, adică, de obicei, tocmai cookie-urile cu care site-urile îți monitorizează activitatea pentru a-ți putea trimite reclame personalizate, este foarte dificil. În multe cazuri, în loc să fii întrebat dacă vrei sau nu să activezi cookie-urile, ești întrebat dacă vrei să le accepți – cea mai simplă opțiune. Dacă nu vrei, ești forțat să le dezactivezi manual, lucru care nu este la fel de convenabil ca simpla apăsare a unui buton de „nu vreau”. 

Reclamele apărute în anumite aplicații și pe care nu poți să le oprești pentru că nu găsești butonul de X sau pe care apeși din greșeală pentru că același buton este foarte mic sunt de asemenea dark patternuri, iar acestea, laolaltă cu cele din urmă, vor fi interzise odată cu implementarea DSA. 

Pericolul cenzurii

Chiar dacă propunerea sună bine, actul privind serviciile digitale votat în Parlamentul European nu este perfect. 

Experții de la Electronic Frontier Foundation, un ONG care protejează drepturile civile în lumea digitală, avertizează„DSA: EU Parliament Vote Ensures a Free Internet, But a Final Regulation Must Add Stronger Privacy Protections”, eff.org că nu e clar cum va fi asigurată independența raportorilor de încredere, iar asta ar putea duce la apariția unor situații în care drepturile omului sunt puse în pericol. De exemplu, dacă un raportor de încredere este o instituție dintr-o țară coruptă, e foarte probabil să se întâmple abuzuri împotriva jurnaliștilor care critică puterea. Practic, DSA ar putea să ofere puterea de a cenzura și de a șterge conținut fără să se asigure că raportorii de încredere nu vor face abuzuri. 

Chiar și așa, forma actuală a actului legislativ arată mai bine decât forma inițială, care a fost criticată„European Parliament’s Plans Of A Digital Services Act Threaten Internet Freedoms”, eff.org pentru că propunea filtre care să oprească postarea conținutului considerat problematic de algoritmi care pot să greșească, și pentru că ar fi creat un spațiu unde platformele nu ar fi putut să blocheze conținutul publicațiilor de știri, inclusiv cele responsabile cu răspândirea dezinformării, în timp ce ar fi fost obligate să le plătească. 

Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI),Site oficial: apti.ro spune că una dintre cele mai mari probleme va fi modul în care se va implementa DSA. În forma actuală, actul votat în Parlamentul European prevede ca fiecare stat membru să aibă o autoritate de implementare a DSA, care va avea puterea să blocheze conținut și domenii de internet. Altfel spus, să cenzureze conținutul. 

CITEȘTE ȘI: Internetul azi. Prea multă informație, prea puțin timp să o procesăm

„Teama mea este că se va crea o nouă autoritate, care va fi foarte dură pe motive subiective și care ar putea să fie politizată”, spune Manolea. El explică faptul că politicienii vor putea pune presiune pe autoritatea care va implementa DSA ca să poată cenzura conținutul care îi dezavantajează, de obicei materialele de presă. În plus, chiar dacă autoritatea nu va fi politizată și va avea cele mai bune intenții, îi va fi foarte greu să facă o treabă bună. 

„Chiar dacă ar vrea să facă treabă bună, e posibil ca oamenii din autoritatea care va fi responsabilă de implementarea DSA să nu aibă destul de multă expertiză”, spune el. 

Manolea subliniază și faptul că DSA va pune platformele mari în fața unor situații delicate atunci când vor trebui să decidă dacă să blocheze sau nu conținutul care nu este evident ilegal sau dăunător. El spune că pentru platformele mari este mult mai simplu și mai puțin riscant să blochezi cât mai mult, în loc să investighezi detaliat fiecare caz în parte.

Primele efecte se vor vedea în 2023

În momentul de față, nu e clar dacă actul privind serviciile digitale va crea un spațiu digital mai sigur, așa cum promit reprezentanții UE, sau dacă va duce la mai multă cenzură. 

Din 31 ianuarie, Parlamentul European va negocia cu statele membre UE și cu Comisia Europeană  implementarea actului privind serviciile digitale, ale cărui efecte se vor vedea de-abia din 2023. În urma acestor negocieri, actul privind serviciile digitale ar putea să sufere modificări, iar acestea vor mai fi votate odată în Parlamentul European.

Spre deosebire de decizia UE, în SUA, platformele sociale sunt protejate de Secțiunea 230 a Actului pentru Decența Comunicațiilor,„Section 230 of the Communications Decency Act”, eff.org un articol legislativ care face companiile precum Facebook, YouTube, Twitter și Instagram să nu fie responsabile pentru conținutul generat de utilizatorii lor. În practică, sună imposibil să fie trase la răspundere companiile pentru sutele de milioane de postări distribuite de utilizatorii lor. Iar problema nu este, în sine, în găzduirea conținutului ilegal, ci în răspândirea lui. 

Algoritmii pe care se bazează platforme precum Facebook și YouTube sunt creați pentru a ține cât mai mult utilizatorii pe acel site, chiar dacă asta înseamnă să livreze informații false sau postări instigatoare la ură. Așadar, atunci când găsești în newsfeed o postare nazistă, Facebook este responsabil pentru că ea a ajuns la tine, nu cel care a scris-o. Și, cu toate că are părțile lui rele, actul privind serviciile digitale votat de Parlamentul European e un pas care le transmite companiilor tech că sunt responsabile pentru dezinformarea, conținutul instigator la ură și cel ilegal răspândit de platformele lor.



Text de:

Andrei Petre

Este un tânăr reporter, școlit la Casa Jurnalistului. Lucrează în zona de investigație și reportaj. Încearcă să înțeleagă mai bine tech-ul.

TEHNOLOGIE|TURNING POINT

Nu există o alternativă la Twitter, dar acum se schițează internetul viitorului

De
Elon Musk și-a început stagiul de CEO la Twitter cu o gestiune atât de dezastruoasă încât mulți utilizatori își caută deja o nouă casă internautică. E prea devreme pentru a estima cine va câștiga după implozia platformei, dar deja pot fi învățate lucruri de la primii candidați.
TEHNOLOGIE|SLOW FORWARD

Noi tendințe: telefoane cu senzor mare și abonament pentru opțiunile mașinii

De
Plus: concedieri și fraude în lumea tech, semiconductori americani pentru Apple, imagini generate de AI pe Shutterstock.
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Tehnologiile noi de la Cupa Mondială nu spală încălcările drepturilor omului din Qatar

De
Tehnologiile noi propuse de cel mai atipic Campionat Mondial de Fotbal din istorie sunt umbrite de faptul că acesta este organizat de un stat autoritar
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Concedieri, parodii, procese: Twitter cu Musk

De
Musk a preluat Twitter la finalul lui octombrie, iar de atunci a concediat mai bine de 50% dintre angajați. Rețeaua de socializare este instabilă, iar o parte semnificativă dintre companii și-au oprit reclamele pe site.