„Auzi, nu te duci tu să omori un copac?” Cum dispare o parte din Parcul IOR

O mare de retrocedări făcute în anii 2000 pune în pericol acum majoritatea parcurilor unui București care ar avea nevoie de mai multe spații verzi. Parcul IOR e cel mai recent exemplu.

Sâmbătă, 25 martie, circa 1.000 de bucureșteni, majoritatea rezidenți ai cartierului Titan, au mers în bucata abandonată a parcului IOR situată în perimetrul dintre Str. Liviu Rebreanu, Bd. Nicolae Grigorescu, Str. Constantin Brâncuși și Lacul Titan pentru a protesta. Motivul? Pe terenul de 12,1 hectare, retrocedat în 2005, pe vremea când primar general era Adriean Videanu, copacii sunt sistematic distruși.

Organizatorii au încercat să explice aventurile prin care a trecut parcul retrocedat.

Pentru cei care n-au mai fost de mult în acel parc, situația e șocantă. Copacii au fost fie tăiați direct (s-au dat amenzi „consistente” de 100 de lei/bucata„Amenzile ridicole date celor care au tăiat ilegal copacii de pe bucata retrocedată din Parcul IOR”, hotnews.ro), fie uciși prin diverse metode: foc pus la rădăcină, erbicide, găuri de burghiu (pentru a întrerupe circulația nutrienților prin trunchi), desprinderea cojii pe suprafețe întinse sau „toaletări” agresive.

Loc pentru blocuri, câștigat cu toporul și focul.

Dar cine e „mafia imobiliară”?

Dacă aș scrie un scenariu pentru un film (prost), mi-aș închipui un mafiot de vârsta a doua, sorbind dintr-o ciorbă de burtă la un restaurant ce-a moștenit meniul, chelnerii și ingredientele din perioada comunistă, scoțând din buzunar un teanc gros de bancnote, desprinzând câteva dintre ele și dându-le unui grup de bărbați, care se vede că au muncit la viața lor, să se ducă să omoare naibii copacii ăia care îi încurcă.

Poate că ar fi unul mai tânăr, îmbrăcat după ce-și închipuie el că e ultima modă la Milano, dar neapărat cu logo-ul la vedere, dându-se jos dintr-o mașină cu prea mulți cai putere, parcată ilegal pe banda a doua, în fața unui lounge de pe Decebal, dând ordine la telefon unor personaje misterioase.

Or, de ce nu, un funcționar public misterios care se duce la un grup de muncitori de la salubritate și le sugerează că ar putea să facă un ban bun, pe lângă salariu, dacă-și fac drum într-o noapte prin IOR să pună de un foc la baza unor copaci. „Cu grijă, totuși, să nu iasă incendiu mare, că nu vrem scandal public”, le sugerează același personaj.

Îmi mai pot închipui niște miliardari prețioși, care îți pot vorbi despre artă, vinuri bune și, neapărat, trabucuri, care-și beau cafeaua pe o terasă din Monte Carlo, și așa, printre un cappuccino și o țigară, se întreabă: „Bă, nu facem și noi ceva cu terenul ăla din IOR? Că am un buyer, iar cu judecătorii s-a rezolvat”. „Da’ lasă, că știu eu niște băieți”, zice un altul, și pune repede mâna pe telefon: „Auzi, bă, Relu, nu te duci tu să omori un copac?”.

Grupul de inițiativă civică IOR – Titan a fost printre organizatorii protestului, alături de Greenpeace România.

„Doamnă, nu cumperi niște drepturi litigioase?”

Doar că nu scriu scenarii pentru filme proaste, așa că va trebui să mă bazez pe informațiile publice.

Oficial, însă, terenul aparține Mariei Cocoru, o doamnă care e aproape nonagenară. Se pare că doamna, deși pensionară, avea ochi pentru spațiile publice cu potențial de retrocedare, din moment ce în 2004, cu nici un an înaintea retrocedării, a cumpărat drepturile litigioase de la Dan Romalo, moștenitorul de 78 de ani al familiei ce deținuse terenul.O istorie completă a retrocedării a fost făcută de Daniel Cultuc pentru fanatik.ro Romalo era nepotul lui Ivan Grueff, fostul proprietar al terenului, pe care îl cumpărase în 1903. Înainte, acesta făceau parte din moșia Dudești-Cioplea. 

Nu e singurul teren pe care Maria Cocoru l-a obținut: parcul Brâncuși sau terenul școlii de șoferi Ilioara au fost primite într-un mod similar. Pe de altă parte, terenul fostei baze sportive Spartac, pe care acum e construit Park Lake, a trecut printr-un proces aproape similar.Fundația Eco-Civica face o istorie: facebook.com În acel caz, drepturile au fost obținute de Romalo. Acesta le-a vândut pe 495.000 de euro unui anume Sorin Tuță, care le-a revândut prompt, cu 52 de milioane de euro, dezvoltatorului mall-ului.

Par a fi semne destul de clare că s-au folosit niște interpuși, iar terenurile au ajuns la persoane din „mafia imobiliară”, cum s-a întâmplat cu nenumărate altele cu potențial de a deveni valoroase imobiliar în „glorioșii” anii 2000. RISE Project a documentat situația unui teren din sectorul 4 obținut printr-o schemă similară.„Marile afaceri. Prădătorul imobiliar care a cucerit pământul Armatei din Capitală”, riseproject.ro

CITEȘTE ȘI: Modelul Parcului Văcărești se poate extinde în toată România

S-a scandat, printre altele, „IOR e parcul meu, vreau să fie parc mereu”.

Capitala cu doar trei parcuri?

E o situație prin care trec aproape toate parcurile actuale ale Capitalei, pentru că, în primul deceniu al acestui mileniu, în acte existau doar trei astfel de spații urbane. Cel puțin conform declarației făcute în 2006 de Mioara Mantale, prefectul Capitalei din acel moment, pentru Jurnalul Național:„Parcurile Capitalei, împărțite între stăpâni”,  jurnalul.ro „În București sunt doar trei parcuri care sunt încadrate ca parcuri: Herăstrau, Cișmigiu și Carol, restul figurează ca spații verzi. Nici delimitarea între domeniul public și cel privat n-a fost finalizată.” 

Ceea ce ar putea explica (parțial), de ce Primăria Sectorului 3 n-a putut demonstra în instanță„Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv procesul pentru cele 11 hectare retrocedate în Parcul IOR / În 10 ani de procese, primăria nu a putut demonstra că acolo este parc”, hotnews.ro că parcul a fost parc.

Prin aventuri similare parcului IOR au trecut și alte zone verzi ale Capitalei, mai mari sau mai mici. Parcul Bordei„Parcul Bordei din București – o istorie zbuciumată și un prezent verde și linistitor”, metropotam.ro a fost primul caz, rezolvat printr-un schimb de terenuri făcut cu afaceristul Constanda. Era însă parcul din „curtea din spate” a lui Ion Iliescu. Nu se făcea să construiești alte blocuri în și așa aglomeratul Primăverii, așa că pe atunci senatorul Iliescu a și inițiat legea pentru declararea terenului de 3,3 hectare de utilitate publică.

În Parcul Brâncuși,„Primăria Sectorului 3 desființează locurile de joacă și terenurile de sport din Parcul Constantin Brâncuși, spațiul verde fiind retrocedat. În parc s-au aprobat blocuri de 10 etaje”, hotnews.ro aflat în imediata apropiere a celui pentru care s-a protestat acum (trebuie doar să traversezi de La Potcoavă), Primăria a fost obligată să scoată mobilierul urban și locurile de joacă, în 2019.  

100 de lei copacul tăiat, amendă de la poliție pentru proprietar.

În Parcul Teilor s-a construit recent o spălătorie auto misterioasă.„În Parcul Teilor din Sectorul 3 al Capitalei a “răsărit” peste noapte o spălătorie auto, pentru care a fost turnată o platformă din beton de aproximativ 500 de mp/ Nimeni nu ştie nimic”, g4media.ro  

Două hectare din Parcul Tineretului„A început defrișarea celor două hectare retrocedate în Parcul Tineretului. Proprietarii nu au aviz de defrișare”, hotnews.ro au trecut printr-o aventură similară, cu defrișări și planuri de blocuri, dar acolo a intervenit instanța.

Micuțul parc Emil Gârleanu, aflat printre blocuri, aproape de Piața Vitan, a fost salvat xParcul Tineretului„Parcul Emil Gârleanu ar putea fi în sfârșit salvat. Primăria Capitalei a inițiat un proiect de hotărare prin care oferă proprietarului parcului un teren la schimb”, hotnews.ro

Parcul Verdi a fost „salvat”, după ce primăria condusă de Gabriela Firea a plătit 50 de milioane de euro proprietarilor – invariabil, aceștia cumpăraseră drepturi „litigioase” –, dar nu poate fi amenajat nici acum, „Primăria Capitalei a plătit 50 mil. euro pentru Parcul Verdi, dar nu-l poate amenaja fiindcă un om de afaceri, care vrea turnuri în fosta bază sportivă RADET, nu a radiat ipoteca”, hotnews.ro pentru că unul dintre proprietari nu a finalizat procedurile legale. Iar lista poate continua.

Jandarmeria (nu se știe ce) păzește.

Exproprierea va fi, cel mai probabil, și soarta parcului IOR, cel puțin după declarațiile lui Nicușor Dan.„Nicușor Dan: Primăria Capitalei va face demersurile pentru exproprierea celor 11 ha retrocedate în Parcul Titan, dacă retrocedarea s-a făcut corect”, hotnews.ro Concluzia ar fi că, oricum ai da-o, din mânăriile legale făcute acum două decenii (și care, probabil, sunt de mult prescrise) ceva-ceva tot se câștigă. Bătălia a fost pierdută atunci, acum de cele mai multe ori se pot recupera (contra cost) doar terenurile – și doar dacă există o comunitate interesată.