Modelul Parcului Văcărești se poate extinde în toată România26 min read
Parcul Național Natural Văcărești devine modelul-pilot pentru rețeaua națională a ariilor naturale urbane, zone verzi care să ridice standardul de viață al orășenilor.
Transformarea zonei Văcărești în actualul Parc Național Natural Văcărești a presupus un parcurs anevoios, susținut de activiști de mediu, voluntari și mass-media. Acum există o oază naturală în Capitală care a transformat total zona. Succesul proiectului a generat o nouă idee: o rețea națională a ariilor naturale urbane.
Proiectul pleacă de la modelul implementat de către parcnaturalvacaresti.ro și are la bază mobilizarea comunităților locale pentru a identifica, documenta, cartografia și promova zece arii naturale în marile orașe ale țării, și alte cinci în spațiul urban și periurban al Bucureștiului.
Ce sunt ariile naturale urbane
Conform definiției din proiect, ariile naturale urbane sunt suprafețe din perimetrele urbane și periurbane care întrunesc două condiții și scopuri: au elemente de biodiversitate urbană care necesită și merită protecție și au un scop social important pentru viața orășenilor. Aceste zone reprezintă o categorie intermediară între ariile naturale protejate, OUG 57/2007,legislatie.just.ro și spațiile verzi urbane, administrate de primării.
Ariile naturale urbane ar putea reprezenta și o soluție la atenuarea schimbărilor climatice pentru orășeni, în condițiile în care peste 50% dintre oameni trăiesc deja în mediul urban, iar procentul este în creștere accentuată.
„În orașe, în special în cele mari, din cauza numărului mare al locuitorilor și Transformare a mediului înconjurător si a peisajelor în urma acțiunii omului efectele schimbărilor climatice se resimt tot mai puternic prin poluare, aglomerație, stres, caniculă vara etc.” , explică Florin Stoican, specialist în conservarea naturii și resurselor naturale și președintele Asociației Parcul Natural Văcărești. „Ariile naturale urbane au rol de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, de sechestrare de carbon, Procesul de eliminare a oxidului de carbon din atmosferă și depozitarea sa curățare a aerului, conservare a biodiversității urbane, educație, cunoaștere, recreere, petrecere sănătoasă a timpului liber – sunt spații pentru sport – și multe altele.”
Modelul Parcul Național Natural Văcărești
Înainte de 1988, zona în care se află acum Parcul Natural Văcărești marca periferia de sud-est a Bucureștiului, cu locuințe rare și grădini întinse, conectate printr-o rețea modestă de străzi, dintre care unele există și astăzi: Glădiței, Povestei, Lunca Bârzești, Săvinești. Aici, regimul comunist a demarat o amplă lucrare hidrotehnică: amenajarea Lacului Văcăreşti, lucrări care au fost finalizate în 1989.
Lacul urma să fie alimentat gravitaţional din Argeş, via Lacul Mihăileşti, printr-o aducțiune de o de 27 km, din care au fost realizați doar 14 km înainte ca această soluție să fie abandonată. Din cauza defectelor de execuție, s-au produs infiltrații care au inundat zonele învecinate, ceea ce a dus la suspendarea temporară și, după 1989, la abandonarea definitivă a proiectului.
CITEȘTE ȘI: Lacul Morii, biodiversitate și beton
Fără intervenția omului, zona a fost preluată de natură, fiind populată de numeroase specii de animale și plante. Două decenii mai târziu, era semnalată existența unui număr impresionant de specii de păsări, dintre care unele rare. Zona a fost documentată fotografic, iar în 2012, o echipă de specialiști în arii protejate – viitoarea Asociație Parcul Natural Văcărești – și-a asumat misiunea înființării Parcului Natural.
A urmat un proces minuțios de cercetare, documentare, lobby și mobilizare civică, care a condus la înființarea Parcului Natural Văcărești, prin „Nota de Fundamentare – HG nr.349/11.05.2016”, gov.ro în 2016.
Astăzi, Parcul Național Natural Văcărești este primul parc natural urban al României. „Acesta reprezintă un metru pătrat de spațiu verde pentru fiecare bucureștean, un spațiu de interacțiune cu natura și sălbăticia aproape de casă, o școală în aer liber cu potențial uriaș de educație de mediu, tocmai pentru că este poziționat în mijlocul a 10% din populația țării, o platformă de promovare a patrimoniului natural național, o atracție turistică și un exemplu pentru restul orașelor țării”, spune Florin Stoican.
Rețeaua națională a ariilor naturale urbane
O arie natural urbană oferă comunității un spectru foarte larg de beneficii, de la elemente ce țin de sănătatea fizică, mintală și emoțională, la incluziune socială și acces facil la natură și pentru persoanele care nu-și permit călătorii lungi, până la diminuarea poluării urbane și reziliență în fața schimbărilor climatice.
„Dacă nu ținem cont acum de menținerea intactă a „Infrastructura verde”, ec.europa.eu (PDF) din orașe, în următorii ani va fi cel mai probabil prea târziu pentru a mai putea oferi comunităților urbane acces la natura de care are nevoie în orașele întinse și din ce în ce mai fierbinți”, explică Gabriela Poiană, responsabil de comunicare în cadrul Asociației Parcul Natural Văcărești.
„Cele mai multe orașe ale țării nu au o strategie sustenabilă de dezvoltare, astfel că zonele rămase naturale sunt amenințate de dezvoltarea metropolitană, care face abstracție tocmai de această nevoie fundamentală pentru o bună calitate a vieții: accesul la natură”, spune Gabriela. „Prin intermediul acestei rețele, păstrăm zonele naturale care mai pot fi salvate, în timp ce sădim în mentalul colectiv ideea că viața din orașe poate fi mai prietenoasă și mai sănătoasă.”
CITEȘTE ȘI: Din Antarctica la Văcărești, pe urmele lui Cristian Lascu și Helmut Ignat
Chiar și acum, Parcul Văcărești nu este singurul din țară care a putut fi transformat în arie naturală urbană protejată. La Cluj există Parcul Est, pentru care primăria a lansat împreună cu Ordinul Arhitecților un concurs internațional de „EAST PARK / PARC EST – International Design Competition Launch / Lansare Concurs Internațional de Soluții | Concursuri | Ordinul Arhitecților din România”, oar.archi Au fost 27 de propuneri, iar cea aleasă păstrează o parte importantă ca arie naturală urbană.
În Brașov, primăria a înființat o comisie pentru analiza înființării „Aria protejată (Parcul Natural) Brassovia”, brasovcity.ro un parc care protejează ca un inel orașul Brașov. „Mai avem parteneri și proiecte începute în Satu Mare și Timișoara, plus o listă lungă de orașe candidate, din care vom selecta încă șase arii din alte șase orașe, la care se adaugă alte cinci din București”, spune Florin Stoican. Pentru înființarea unei arii naturale urbane, „e nevoie de o zonă naturală care merită protejată și de implicarea societății civile locale, pe care să o sprijinim cu know-how și resurse, dar și de deschidere din partea autorităților publice locale”.
Lobby vs advocacy
Parcul Național Natural Văcărești s-a bucurat de o campanie susținută de mass-media pentru a deveni arie naturală urbană, dar, chiar și așa, a fost un periplu anevoios, care a durat mult timp. „În cazul acesta, vestea că Bucureștiul are o zonă naturală, atât de generoasă, neatinsă de activitate antropică intensă timp de 30 de ani, a fost un adevărat spectacol în presa autohtonă și chiar internațională”, explică Gabriela Poiană. „Biodiversitatea surprinsă în imagini de către Helmut Ignat, unul dintre activiștii care au contribuit la înfăptuirea regimului de protecție a Văcăreștiului, a creat un val mare de interes pentru acest loc din toate direcțiile: societate civilă, public larg, mass-media, organizații autohtone și internaționale pentru conservarea naturii, instituții private și, mai târziu, chiar sectorul public.”
În România, însă, suntem abia la începutul mișcării de conservare a naturii urbane. Aducerea la lumină a vieții care poate fi regăsită în astfel de zone impresionează în primul rând conceptual: abia ne familiarizăm cu faptul că fauna sălbatică de mici dimensiuni poate trăi în orașe și că zonele urbane nu sunt – și nici nu ar trebui să fie – dedicate exclusiv omului și animalelor sale de companie.
„Subiectul conservării naturii încă este controversat din multe puncte de vedere la noi în țară, fiind adesea urmărit de legenda populară stigmatizantă a conservării care înlesnește dezvoltarea economică”, spune Gabriela. „În realitate, ariile naturale, fie ele urbane sau nu, au un imens potențial de investiții non-invazive și pot fi adevărate motoare de dezvoltare locală, dacă sunt administrate corespunzător.”
CITEȘTE ȘI: Pentru oameni și vidre: pasajele de migrație pentru peștii de pe râul Gilort
Însă, dincolo decât știrile și articolele apărute în presă, este nevoie de campanii de advocacy care să susțină cauza și, mai mult, să supravegheze implementarea legii. „Campania de advocacy are și rolul de a coagula o comunitate de fani ai ideii, de a educa puțin cetățenii și de a-i mobiliza pe cei mai activi, ca aceștia să le ceară și ei decidenților să facă o arie naturală urbană la ei în localitate”, subliniază Cosmin Pojoranu, co-fondator Funky Citizens.
În demersul de a promova acest proiect și a implica cât mai mulți factori de decizie, este necesară și o definiție a advocacy-ului, pentru a-l putea diferenția de lobby sau trafic de influență. „Advocacy-ul influențează deciziile de politici publice în interes public, în temeiul unor drepturi universale”, spune Cosmin Pojoranu. „Lobby-ul influențează și el decizii, doar că în interes privat, în temeiul unor drepturi individuale. Iar traficul de influență este o faptă penală, când o persoană în funcție publică, cu o putere încredințată – de pildă, un funcționar public –, abuzează de această putere, promițând că o să facă sau o să împiedice ceva ce intră în atribuțiile de serviciu, în schimbul unor foloase necuvenite, care pot fi bani sau altele.”
Primii pași ai campaniei pentru crearea unor noi arii urbane naturale au fost făcuți în ultimii ani. Există deja un „PL-x nr. 193/2020”, cdep.ro depus încă din 2019. Însă, după ce a trecut rapid prin Senat, unde a fost adoptat în aprilie 2020, a ajuns în Camera Deputaților, forul decizional, unde s-a oprit.
„După vreun an, a sosit și un punct de vedere de la Guvern, care se teme că proiectul ar impune cheltuieli și că ar genera restricții și încărcătură suplimentară în administrația locală, dar se încheie cu «susținem inițiativa»”, spune Cosmin Pojoranu „Acest răspuns reprezintă o informație valoroasă pentru noi, pentru că vom calibra campania pentru a răspunde acestor temeri, care sunt, de fapt, nefondate.”
În continuare, pașii campaniei de advocacy vor include identificarea jucătorilor-cheie ce pot influența, direct sau indirect, procesul decizional. „E vorba de mass-media, politicieni, cetățeni, organizații, academicieni, experți etc.”, explică Cosmin. „Astfel, vom afla cine e simpatizant, neutru sau opozant și, în funcție de sentimentul fiecărui grup față de proiect, vom adopta niște tactici simple, cum ar fi evidențierea lipsei ariilor naturale urbane protejate, lăudarea sau criticarea autorităților locale care decid să ajute sau să încurce proiectul, promovarea unor articole de opinie și materiale educaționale pe canalele proiectului, participarea activă în comisiile de dezbatere, evenimente și lansarea unor ghiduri explicative, dar și documentarea fiecărui pas făcut de administrația și comunitatea locală în implementarea noii arii naturale urbane.”
Pe scurt, acest demers înseamnă că cetățeni și ONG-iști fac advocacy pentru cauze de interes public și vizează drepturile cetățenilor. „În cazul ideii de arii naturale urbane protejate, e vorba de dreptul la ocrotirea sănătății și la un mediu sănătos, pe care le găsim la articolele 34 și 35 din Constituția României”, conchide Cosmin.
Alinierea României la standardele Uniunii Europene
Rețeaua ariilor naturale urbane reprezintă o adaptare la nivel local a strategiei Uniunii Europene pentru biodiversitate, parte a „Pactul verde european”, ec.europa.eu
Proiectul de lege care are în vedere ariile naturale urbane este o noutate pentru România și vine în întâmpinarea angajamentelor asumate de către aceasta prin aderarea la Pactul Ecologic European. Acesta îndeamnă statele membre să planifice și să implementeze soluții de conservare a biodiversității în orașe.
Proiectul vine într-un moment oportun, pentru că există fonduri alocate de către Uniunea Europeană pentru biodiversitate, ca European Green Deal și Strategia Europeană pentru Biodiversitate, care creează oportunități pentru România și care oferă prioritate conservării naturii. Bugetul alocat la nivel european este de 20 miliarde de euro pe an până în 2030.
„România este țara cu una dintre cele mai bogate biodiversități din UE, cu cinci regiuni biogeografice, cu două treimi din pădurile virgine, cu jumătate din populațiile de carnivore mari, cu Delta Dunării, Carpații și multe altele, ca atare, trebuie să devină și lider european al conservării naturii”, spune Florin Stoican. „Putem să ne bazăm dezvoltarea durabilă ca țară pe conservarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural, în folosul comunităților, vizitatorilor, românilor și al tuturor.”
Rețeaua ariilor naturale urbane este prinsă, ca obiectiv, și în programul de guvernare al actualei coaliții politice. Ea ar trebui să fie finanțată din Detalii pe: mfe.gov.ro/pnrr ceea ce arată că și politicienii au înțeles importanța ariilor naturale urbane și oportunitățile oferite de acestea.
„Din păcate, suntem departe de vestul Europei în ce privește conservarea naturii urbane, însă este impresionant că țările vecine integrează tot mai mult aceste principii”, spune Gabriela Poiană. „Sofia protejează primul parc național al țării, care se extinde până la periferia orașului, iar 10% din suprafața Belgradului constă în zone verzi.”
Un astfel de proiect nu se poate realiza decât cu pasionați și entuziaști ai protecției mediului, care să facă vizite în zonele cu potențial similar Parcului Văcărești din jurul localităților lor, să descopere și să fie curioși despre cum poate un astfel de loc să devină protejat. „Ar trebui să povestească cu entuziasm apropiaților despre această oportunitate”, explică Cosmin Pojoranu. „Să se organizeze și să ne scrie, dacă vor să se implice. Și, nu în ultimul rând, să stea cu ochii pe decidenți și să le ceară arii naturale urbane. Căci unde nu e cerere, nu e nici ofertă.”