Malte Mueller/fStop via Getty Images

Anxietatea socială și depresia au luat amploare în pandemie. Ce recomandă specialiștii?17 min read

De Călina Niță 25.01.2022

Pandemia a avut un cuvânt de spus privind sănătatea psihică a oamenilor, dar, din fericire, există soluții și șanse reale de vindecare.

O consecință a prelungirii pandemiei de-a lungul anului 2021 este creșterea numărului de persoane cu depresie și anxietate, situație observată încă din 2020. Acest fenomen i-a atras atenția și lui Alexandru Aricescu, medic psihiatru și psiholog integralist. El a observat că numărul de pacienți cu depresie care i-au trecut pragul cabinetului anul trecut s-a mărit cu 30%. 

„Cele mai frecvente probleme semnalate de pacienți au fost: doliul (pierderea unei persoane dragi din cauza COVID-19), teama de infectare, izolarea prelungită la domiciliu, pierderea locului de muncă din cauza pandemiei”, a declarat psihiatrul în cadrul conferinței 100 de întrebări și răspunsuri despre depresie, organizată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).

Într-o țară în care afecțiunile psihice sunt stigmatizate sau trecute cu vederea, există șanse mari ca oamenii să sufere de depresie fără să realizeze. De aceea, conferința și-a propus să demonteze afirmațiile de tipul „Depresia e un moft”, „N-ai nimic, e doar o impresie”, „Te alinți” sau „Ai prea mult timp liber”.

Studiile confirmă creșterea incidenței depresiei și anxietății

Numeroase studii au arătat o creștere a numărului de oameni cu simptome asociate anxietății și depresiei din cauza pandemiei. O parte din cei care se confruntă cu aceste afecțiuni au avut recăderi, după o perioadă în care s-au simțit bine, în timp ce alții suferă pentru prima oară de anxietate sau de depresie. 

Un studiu din Cipru,„Prevalence and Predictors of Anxiety and Depression Symptoms during the COVID-19 Pandemic and Compliance with Precautionary Measures: Age and Sex Matter”,  pubmed.ncbi.nlm.nih.gov publicat în vara anului 2020, arată că, în contextul izbucnirii pandemiei și a introducerii unor măsuri de distanțare socială, 41% dintre respondenți aveau o anxietate ușoară și 23,1% aveau simptome de anxietate moderată spre severă. Același studiu arăta că 48% se confruntau cu o depresie ușoară, iar 9,2% aveau o depresie moderată spre severă.

Femeile tinere, cu vârsta între 18 și 29 de ani, studenții, șomerii și persoanele cu un istoric psihiatric aveau o predispoziție mai mare către anxietate și depresie în pandemie.

CITEȘTE ȘI: Depresia, diagnosticată mai precis. Un savant român a dezvoltat un nou test de sânge

Studiul a fost realizat de cercetătorii de la Universitatea din Cipru și s-a bazat pe un eșantion de 1.642 de adulți. Aceștia au răspuns la două teste care le cereau participanților să estimeze frecvența și intensitatea simptomelor de anxietate, respectiv, de depresie, din ultimele 14 zile, prin raportarea la anumite scale.

La concluzii similare a ajuns și un studiu„Increases in depression and anxiety symptoms in adolescents and young adults during the COVID-19 pandemic”, cambridge.org realizat de cercetătorii de la Universitatea din Stony Brook, SUA, publicat în Psychological Medicine, în ianuarie 2021. Astfel, studiul a arătat creșterea incidenței anxietății și depresiei în pandemie, femeile fiind cele mai predispuse. În plus, s-a constatat că anxietatea socială este cea mai răspândită formă de anxietate, după cea generalizată.

Cercetătorii americani, care monitorizaseră simptomele specifice anxietății și depresiei pentru 451 de adolescenți și adulți tineri din Long Island, New York, din 2014 până în 2019, au reluat evaluarea participanților în 2020, odată cu răspândirea COVID-19, putând face astfel comparații cu perioada pre-pandemică.

Anxietatea socială și depresia versus pandemia

Pentru persoanele cu anxietate socială, pandemia a fost în același timp bine primită și neplăcută.„Social anxiety and COVID-19: Signs, impact, and how to cope”,  medicalnewstoday.com Pe de o parte, distanțarea fizică și izolarea impuse de autorități le-au oferit confortul de a evita cu ușurință interacțiunile cu alți oameni. Pe de altă parte, aceste măsuri le-au agravat simptomele și le-au îngreunat revenirea – chiar și parțială – la socializarea față în față.

În cazul celor cu depresie, izolarea din pandemie le-a accentuat sentimentul de singurătate. Totodată, singurătatea s-a resimțit atât în cazul celor care se vindecaseră de depresie înaintea pandemiei, cât și al celor care nu s-au mai confruntat cu această afecțiune în trecut.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/01/Mindcraftstories_Depresie-Anxietate-Fobie-sociala-Pandemie_Justin-Case-Getty-Images.jpg

Foto: Justin Case/Getty Images

Ce înseamnă, de fapt, să ai anxietate socială sau depresie?

În cazul anxietății, frica este cuvântul-cheie. „Frica persoanelor cu anxietate socială poate proveni din credința acestora că sunt judecate, urmărite sau criticate de cei din jur”, a spus Cristin Galustyan, psihoterapeută specializată în terapia cognitiv-comportamentală. „În momentul expunerii sociale, persoana resimte atât simptome emoționale (frica), cât și fizice (accelerarea ritmului cardiac, tensiune musculară, transpirații, durere de stomac și/sau deranjament stomacal, atac de panică)”, explică psihoterapeuta. Din cauza acestor reacții, persoana care se confruntă cu anxietate evită situațiile sociale, pentru că este convinsă că nu va face față, completează aceasta.

„Simptomele depresiei înseamnă frustrare, tristețe, deznădejde, vinovăție, inutilitate, pierderea interesului pentru lucruri care altădată ne făceau plăcere, gânduri suicidare, sentimentul de epuizare fizică și psihică, incapacitatea de a-ți mai face igiena zilnică”, a spus psihoterapeuta Yolanda Crețescu în cadrul conferinței organizate de COPAC.

De asemenea, depresia nu trebuie confundată cu o tristețe trecătoare, care poate apărea uneori în viața oricui. Spre deosebire de o simplă tristețe, depresia se întinde pe perioade mai lungi și este asociată cu simptome care tulbură funcționarea normală a individului. „Atunci când aceste zile proaste se adună una după alta și deja sunt două săptămâni, trei săptămâni de dispoziție depresivă, de tristețe profundă, de tendință de izolare (eventual însoțită de stări de anxietate), tulburări de somn, atunci când eficiența la serviciu scade dramatic, atunci când avem tendința să comunicăm din ce în ce mai puțin, deja se apropie de criteriile unui episod depresiv”, afirmă medicul psihiatru Alexandru Aricescu.

La ce riscuri te expui dacă nu te tratezi?

În cazul depresiei, simptomele nu sunt mereu ușor de identificat, dar acest lucru nu înseamnă că ele nu există. „Problema cea mare este că ele pot să ducă foarte lent, treptat, către un episod depresiv major, cu gânduri negre, suicidare, eventual să se termine cu o tentativă de suicid”, atenționează psihiatrul Alexandru Aricescu.

Totodată, medicul psihiatru subliniază cât de important este ca familia să încerce să observe din timp schimbările de comportament ale persoanei cu depresie și să o îndrume către ajutorul unui specialist. „Uneori se poate întâmpla ca atunci când familia nu insistă sau atunci când persoana respectivă este refractară la tratament să se ajungă direct la o tentativă de suicid și este destul de greu să intervii după ce răul a fost deja făcut. Și de acolo se poate recupera, cu siguranță, dar important e să nu avem altfel de sechele somatice după o astfel de tentativă”, explică Alexandru Aricescu.

Nici anxietatea socială nu trebuie neglijată. „Anxietatea socială nu este o problemă trecătoare. Ea poate avea o evoluție cronică și, dacă nu este tratată la timp și corespunzător, frica persistentă va afecta funcționarea individului în viața de zi cu zi”, spune psihoterapeuta Cristin Galustyan.

Cum pot fi depășite anxietatea și depresia?

Când vine vorba de tratarea anxietății sociale, persoana trebuie să facă mai întâi ceea ce o sperie: să interacționeze cu ceilalți. „Principala recomandare este aceea de a se expune treptat la situațiile sociale. Făcând acest lucru constant, ei ajung să se acomodeze cu situațiile și să facă față emoțional acestora”, spune psiholoaga Cristin Galustyan. În plus, ea le recomandă celor cu anxietate socială să facă exerciții fizice regulat și să respecte un program echilibrat de masă și de somn. 

Depresia vine cu mai multe abordări în privința tratamentului, iar varianta optimă trebuie aleasă în funcție de gravitatea simptomelor. „O depresie majoră are indicația de a merge direct către medicul psihiatru, dar o depresie ușoară spre moderată cu siguranță poate fi tratată inițial prin psihoterapie și, ulterior, doar dacă va fi nevoie, se va merge și către medic”, spune medicul psihiatru Alexandru Aricescu.

Un prim pas poate fi și apelarea la medicul de familie. „Casa Națională de Asigurări de Sănătate a fost de un real folos și a introdus și serviciile de psihoterapie pe lista serviciilor decontate”, explică Alexandru Aricescu. Astfel, se pot deconta o parte din ședințele de psihoterapie, adaugă psihiatrul.

Totodată, persoanele depresive au mare nevoie de sprijinul celor din jur. Apropiații lor trebuie însă să țină cont că ceea ce poate părea de ajutor înrăutățește uneori starea celor cu depresie. „Să nu le bagatelizăm suferința, pentru că îi face să se simtă neînțeleși. Să nu oferim ajutor cu forța, să nu criticăm, să avem grijă să fie implicați într-o rutină minimală: ridicat din pat, mers prin casă, vorbit – nu doar despre simptome”, explică psiholoaga Yolanda Crețescu. La fel ca în cazul anxietății sociale, psihologul le recomandă persoanelor depresive să aibă o alimentație sănătoasă și să facă exerciții fizice ușoare.

În România, există TelVerde 0800 0800 20,„A fost lansat depreHUB, primul hub antidepresie din România, care ne învață să recunoaștem stările de depresie și anxietate”, deprehub.ro o linie telefonică prin care voluntari specializați oferă sprijin 24/7 celor care se confruntă cu depresia și anxietatea. Dacă ai simptome asociate cu anxietatea sau depresia, poți suna oricând la acest număr. 


Acest articol a fost realizat în cadrul cursului „Comunicare în știință și tehnologie”, susținut de Andrada Fiscutean la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București.



Articol de

Călina Niță

Călina Niță este studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Crede că perseverența și curiozitatea deschid uși nebănuite. Fascinată de puterea cuvintelor, îi place să citească și să scrie proză și poezie în timpul liber.

CULTURĂ|HOT TAKE

Artă VR. Viitorul nu a venit.

De
Văzută la un moment dat drept viitorul artei, realitatea virtuală pare a crea mai degrabă cozi pe care mulți le ocolesc, decât să captiveze publicul
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #115: Honey, I’m back!

De
Pandemia n-a plecat nicăieri, s-a schimbat doar modul în care oamenii se raportează la virus și la boală.
SPAȚIU|HOT TAKE

Informațiile transmise de Voyager 1 îi derutează pe inginerii de la NASA

De
După o călătorie de 45 de ani prin spațiu, sondele spațiale Voyager 1 și Voyager 2 încă funcționează. Însă Voyager 1 are acum o problemă care îi derutează pe inginerii NASA. Ce se va întâmpla când sondele vor înceta să mai înregistreze și să transmită date?
SĂNĂTATE|HOT TAKE

Hepatita misterioasă a ajuns în România. Ce motive de îngrijorare există?

De
Hepatita de origini necunoscute manifestată în prezent la copii se transmite, cel mai probabil, prin contact, nu prin aer. Panica și automedicația nu ajută, regulile elementare de igienă, da.