Profesorul Alexander B. Niculescu. Foto: Indiana University School of Medicine

Depresia, diagnosticată mai precis. Un savant român a dezvoltat un nou test de sânge28 min read

De Adriana Moscu 13.05.2021

La nivel mondial, o persoană din patru suferă, la un moment dat, un episod depresiv. Însă tulburările psihice nu sunt ușor de diagnosticat. Am vorbit cu profesorul de origine română Alexander B. Niculescu, de la Indiana University School of Medicine, despre cum descoperirea sa vizează o abordare medicală de precizie a tratamentului psihiatric. 

Depresia este o tulburare psihică obișnuită în zilele noastre. La nivel global, peste 264 de milioane de oameni de toate vârstele suferă de depresie.Mai multe statistici despre acest fenomen, aici: „Depression”, who.int

Depresia este și principala cauză a problemelor de integrare și adaptare în societate în rândul celor cu vârste între 15-44 ani, cu alte cuvinte, a unei părți importante din populația tânără și activă. În ciuda acestui fenomen larg răspândit, lipsa unor teste obiective și stigmatizarea celor cu tulburări de dispoziție de către restul societății duc adesea la diagnosticări greșite. Un tratament inadecvat, ca să nu mai vorbim de automedicație, adâncesc problemele, care pot culmina, în unele cazuri, cu abuz de alcool, droguri, sau chiar sinucidere. 

CITEȘTE ȘI: O poveste, un arbitru morocănos și inteligența artificială: ajutoare pentru depistarea depresiei la copii

În timp ce abordările actuale de diagnostic și tratament sunt în mare parte bazate pe metoda „încercare și eroare”, un studiu al savanților de la Indiana University School of Medicine,Studiul a fost publicat pe 8 aprilie 2021 în revista Molecular Psychiatry și poate fi găsit aici: „Precision medicine for mood disorders: objective assessment, risk prediction, pharmacogenomics, and repurposed drugs”, nature.com condus de profesorul Alexander B. Niculescu, a dus la dezvoltarea unui test de sânge care poate distinge cât de severă este depresia unui pacient, care este riscul ca acesta să dezvolte depresie severă în viitor și cel al apariției unei tulburări bipolare.

Studiul a avut loc pe parcursul a patru ani, cu peste 300 de participanți, recrutați în principal dintre pacienții Centrului Medical Richard L. Roudebush VA din Indianapolis și a cuprins patru etape: descoperire, prioritizare, validare și testare.

Stările de dispoziție alternante ale participanților la studiu au fost atent urmărite de echipa de cercetători, care a înregistrat de fiecare dată cum au fluctuat biomarkerii din sângele lor. Apoi, echipa lui Niculescu a utilizat baze de date dezvoltate din cercetările anterioare în domeniu, identificând 26 de biomarkeri-candidați de la persoane diagnosticate cu depresie sau manie severă. Biomarkerii au fost apoi testați pentru a determina cât de precis au identificat persoanele bolnave și pe cele care se vor îmbolnăvi în viitor.

Am vrut să aflu mai multe despre această nouă descoperire și despre elementul de noutate pe care îl aduce în domeniul psihiatriei chiar de la cel care a condus cercetarea. 

Alexander B. Niculescu, de origine română, dar stabilit în Statele Unite, cercetător și profesor de psihiatrie în cadrul Indiana University School of Medicine, crede că pacienții ar trebui tratați în mod personalizat, pe baza investigației clinice, a expertizei neuropsihologice, dar și prin testarea markerilor biologici. În ultimii 20 de ani, cercetările sale s-au concentrat pe studii care ajută la dezvoltarea medicinei de precizie, în care informaţiile moleculare permit personalizarea tratamentului în funcţie de profilul genetic al pacientului. 

Care este noutatea pe care o aduce această descoperire în psihiatrie?

De-a lungul anilor, mi-a devenit foarte clar că domeniul psihiatriei trebuie adus din secolul al XIX-lea în secolul XX, să fie la fel ca oricare altă specialitate medicală, unde, în afară de discuția cu medicul, pacientul este trimis și la un laborator de analize, de unde se întoarce cu rezultate care pot fi interpretate și care pot ajuta specialistul să pună un diagnostic cât mai corect și să stabilească un tratament cât mai precis. Dar, față de alte domenii din medicină, această nevoie nu e ușor de pus în practică, pentru că psihiatria este o știință complicată, iar creierul este cel mai complex organ al corpului nostru. Dacă ai de-a face cu un tip de cancer, poți să faci o biopsie și să analizezi tumora, dacă te confrunți cu o formă de tulburare cerebrală, nu poți să iei probe de biopsie din mintea unui om. Așa că diagnosticul, în cazul acesta, nu este atât de ușor de stabilit. De aceea este nevoie de un indiciu concret la care doctorul să se poată raporta, cum ar fi un test de sânge. 

Acesta nu este primul test de sânge pe care l-ați dezvoltat pentru o diagnosticare corectă.

Ne-a luat aproape două decenii ca să dezvoltăm această procedură, însă în ultimii cinci-șase ani am avut succes și am reușit să trecem de fazele de cercetare, care s-au concretizat în studii publicate în revistele de specialitate. Însă cel mai recent este și cel mai important, pentru că abordează o problemă foarte comună, depresia, de care suferă tot mai mulți oameni și care s-a acutizat odată cu izbucnirea pandemiei. De-a lungul timpului, am dezvoltat testări ale markerilor biologici pentru a identifica diferite tipuri de durere, pentru a prevedea riscul de suicid, pentru depistarea stresului post-traumatic (PTSD). Am dezvoltat și un test pentru identificarea tulburărilor de memorie, printre care Alzheimer, care ar trebui diagnosticat în faze incipiente pentru ca tratamentul să dea rezultate, altfel, este foarte greu să tratezi cu succes pacienți care au deja leziuni pe creier. Acestea sunt testele disponibile pentru moment, dar sunt șanse ca, spre finalul anului sau la începutul celui viitor, să avem gata și un test pentru depistarea anxietății. 

De ce sunt tulburările de dispoziție atât de greu de diagnosticat?

Când oamenii sunt deprimați, avem de-a face cu trei aspecte. Într-o primă fază, pacientul se autoanalizează, nu este sigur dacă ceea ce simte se petrece doar în mintea sa, dacă senzațiile pe care le încearcă sunt adevărate, dacă are o problemă reală. Însă și clinicianul se confruntă cu aceleași dileme. 

Printr-un astfel de test de sânge se poate stabili dacă e vorba de ceva real sau închipuit, ori poate exagerat, dacă persoana respectivă e doar lipsită de motivație și starea e trecătoare. Al doilea aspect se referă la faptul că, simplificând, tulburările psihice sunt de două feluri: depresia și tulburarea bipolară. 

Depresia se traduce printr-o dispoziție proastă, în schimb, tulburarea bipolară este ceea ce specialiștii numesc depresie maniacală, când pacientul se simte sfârșit și, imediat, agitat. Problema e că mania începe tot ca o depresie simplă, așadar, este greu pentru clinician să înțeleagă într-un stadiu incipient dacă este vorba doar de depresie sau este primul episod depresiv care anunță o afecțiune maniaco-depresivă.

De ce contează atât de mult un diagnostic corect pus într-o fază incipientă a bolii?

Este foarte important de știut și diferențiat ce fel de tulburare are pacientul, pentru că tratamentul care trebuie aplicat este foarte diferit. Dacă este vorba doar de depresie, se vor prescrie antidepresive și problema va fi ținută sub control. În schimb, dacă este o manie, antidepresivele nu vor funcționa pe termen lung și, din această cauză, mulți pacienți ajung să încerce trei-patru tipuri de antidepresive care nu dau rezultate, care-i fac să se simtă mai rău, care-i înfurie sau le provoacă comportament maniacal. 

Cât poate dura o diagnosticare corectă și ce implicații poate avea asupra vieții pacientului?

Chiar și în cele mai bune cazuri, în condiții de îngrijire medicală optime, uneori e nevoie de ani până când o persoană este corect diagnosticată. Iar în toți acești ani, când viața acestor persoane de-abia începe, pentru că mulți dintre pacienți sunt tineri, au parte de o mulțime de episoade perturbatoare, de schimbări de dispoziție, care pot fi foarte periculoase. Pot apărea gânduri suicidale, uneori, puse în practică. În plus, toată această situație afectează și viețile celor apropiați, ale familiilor pacienților. Un astfel de test de sânge oferă o informație obiectivă medicilor, care vor descoperi ce se ascunde în spatele schimbărilor de dispoziție și vor fi capabili să distingă încă de la început între depresie și tulburare bipolară. 

Menționați, mai devreme, un al treilea aspect de care trebuie ținut cont în cazul unei diagnosticări corecte.

Da, iar el se referă la faptul că poți oferi cuiva medicația psihiatrică potrivită, bazată pe profilul său molecular. Testele de sânge, în general, pot furniza o listă de medicamente potrivite pentru un pacient, în mod specific. Doctorul se uită pe acea listă și ia o decizie, alege un medicament anume, ținând cont de comorbiditățile pacientului, de efectele secundare ale unui medicament sau de alte aspecte de care trebuie să aibă grijă, în funcție de persoana pe care o tratează. 

E ca atunci când pilotezi un avion. Pentru un pilot e bine să se uite pe geam și să vadă cum este vremea, dar îi sunt de folos, de asemenea, și instrumentele tehnice pe care le are la dispoziție și care îl ajută să zboare corect și sigur. În psihiatrie se aplică același concept – instrumentele sau informațiile care te ajută să iei o decizie obiectivă sunt de ajutor. 

De altfel, aceste teste de sânge sunt folosite în mod curent în alte domenii ale medicinii. Când ai un atac de cord, folosești diagnoza pe baza relatărilor pacientului, care acuză dureri în piept, dar faci și un EKG, apoi un test de sânge, te uiți la enzime și alți markeri biologici care indică un infarct. 

În psihiatrie, în acest moment, în cele mai multe cazuri, specialiștii se bazează doar pe relatările pacientului – nu mă simt bine, sunt trist, nu am vlagă sau, dimpotrivă, nu mă pot liniști. Într-un fel, apariția acestui test e o abordare nouă, dar, pe de altă parte, pur și simplu normalizăm domeniul psihiatriei, pentru a înlătura stigmatizările și a evita impreciziile, pentru a-i ajuta pe pacienți să aibă vieți mai bune, vieți normale. 

Ce acuratețe au acești markeri biologici?

O veste bună este că am descoperit markeri care funcționează în cazul mai multor grupuri, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În medie, testele sunt concludente în trei din patru cazuri, prin urmare, au o precizie de aproximativ 75%. În cazul celor care sunt foarte afectați de boală, ca aceia care au primit deja un diagnostic de depresie sau tulburare bipolară, am dezvoltat markeri personalizați în funcție de gen și diagnostic. În această situație, testele sunt precise în proporție de peste 80%, adică sunt concludente în cazul a patru din cinci persoane. În plus, nu este vorba doar de evaluarea stărilor de dispoziție, ci și de abilitatea de a distinge dacă e vorba despre depresie sau tulburare bipolară și de a prescrie, astfel, medicamentele potrivite. 

Când vor putea fi aceste teste disponibile pe piață?

În ultimii doi ani am cofinanțat o companie de tipul start-up, în scopul de a comercializa aceste descoperiri făcute în cadrul Indiana University. Anul acesta vom lansa testele într-un program incipient, la care vor avea acces anumite spitale, medici specialiști și experți în domeniu din Statele Unite, iar anul viitor, când vom avea o infrastructură mai bine pusă la punct, ne vom putea extinde pe teritoriul SUA. Suntem în discuții și cu partenerii europeni, pentru a distribui testele și în Europa.

Soluția pentru a schimba felul în care arată domeniul psihiatric nu e doar de a publica studii, ci de a face astfel încât oamenii să poată beneficia de pe urma acestor descoperiri. Aceste teste de sânge vor fi accesibile tuturor?

Inițial, nu, pentru că sunt teste complexe, care analizează toate moleculele din sânge, toate genele din genom, pentru a putea furniza rapoarte cu privire la diferite tulburări, și, de asemenea, pentru a dezvolta o bază de date cu ajutorul căreia inteligența artificială să poată rafina testele, pentru o precizie sporită. Problema aceasta a accesibilității publicului larg este întâlnită peste tot în lume. Colaborăm cu companiile de asigurări, cu guvernele statelor și autoritățile din sănătate, astfel încât, la un moment dat, persoanele asigurate să poată avea acces la aceste teste în mod gratuit. În câțiva ani sperăm să putem reduce testele la doar câțiva markeri. Făcându-le mai simple, vor fi și mai ieftine. 

Ați dezvoltat și o aplicație care monitorizează sănătatea psihică.

Da, pentru că testele moleculare nu sunt suficiente pentru un diagnostic corect. Este foarte important pentru pacienți să țină o evidență a felului în care se simt în viața de zi cu zi. Așa că am dezvoltat o aplicație numită Life x Mind by MindX Sciences,O poți găsi aici: apple.com care se comportă ca un fitness tracker pentru minte. Utilizatorii pot ține astfel evidența asupra stărilor prin care trec, a frecvenței anxietății, suferinței, durerii, dar și a evenimentelor din viața lor. Așa vor înțelege mai ușor ce eveniment le-a influențat emoțiile și, invers, cum le influențează emoțiile prin care trec evenimentele din viață. 

Genul ăsta de informație este foarte folositor pentru un om, îl ajută să se cunoască mai bine, să se perfecționeze, dar este de folos și pentru doctori. Programările se pot întâmpla o dată la trei sau șase luni. Când pacientul merge la medic și este întrebat cum s-a simțit în acest interval de timp, nu-i este mereu ușor să-și amintească. Aplicația pune la dispoziție grafice precise ale fluctuațiilor stării de sănătate. 

Ar mai fi de notat că această aplicație este bazată pe cercetări științifice, nu e doar o aplicație drăguță, și este disponibilă gratuit pentru oamenii din întreaga lume. Astfel, monitorizarea digitală o sprijină și completează pe cea moleculară. 

În situații de criză, cum este această pandemie, știința și tehnologia sunt puse la îndoială. Ce e de făcut atunci când mintea umană cade pradă speculațiilor și pseudoștiinței?

Știința și tehnologia nu sunt doar bune sau doar rele. Ce face diferența este felul în care sunt folosite. Tehnologia poate fi folosită în mod greșit, sunt atâtea exemple de oameni dependenți de telefoane sau de social media. Dar există și feluri benigne de a folosi tehnologia, atunci când e utilizată pentru a îmbunătăți viața oamenilor, ca în cazul descoperirilor medicale. 

CITEȘTE ȘI: Cum facem față pandemiei după un an? Răspunsurile unui psiholog

Va afecta această pandemie ireversibil sănătatea creierului uman?

A fost, într-adevăr, o perioadă foarte stresantă, multă lume a avut de suferit din cauza izolării, pentru că și-a pierdut joburile sau s-a îmbolnăvit de COVID-19, dar pentru alții a fost o oportunitate de a-și simplifica viețile, de-a descoperi ce contează cu adevărat. Unii și-au dat seama că li se potrivește munca remote, că pot lucra într-un mediu plăcut, mai aproape de natură, că nu mai trebuie să locuiască în oraș și să fie mereu pe fugă, poate că au descoperit cât de importantă este sănătatea și au mers zilnic pe jos, poate au făcut sport sau au mâncat mai sănătos. Ca în orice altă situație, schimbări ca acestea te pot da peste cap sau pot funcționa ca un semnal de alarmă pentru a te determina să devii o persoană mai bună. Nu toți au fost afectați în aceeași măsură și nu toți au fost afectați negativ. Vestea bună este că vaccinurile funcționează foarte bine, efectele secundare sunt foarte rare și că, în afară de cazul în care nu ai un motiv serios, cel mai inteligent lucru pe care poți să-l faci este să te vaccinezi. Va funcționa inclusiv pentru sănătatea ta mintală.



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

ȘTIINȚĂ|SCI-FACTS

Cele mai periculoase 5 substanțe din lume

De
De origine animală, bacteriană sau sintetică, cele mai toxice substanțe de pe Pământ pot ucide și atunci când sunt administrate în doze invizibile.
ȘTIINȚĂ|SCI-FACTS

10 unități de măsură ciudate care încă sunt folosite

De
Nevoia de a măsura cât mai mulți parametri și fenomene duce la apariția unor unități de măsură complicate sau chiar bizare.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF SPORT

Medalii și demență: cât de periculoase sunt comoțiile cerebrale pentru sportivi?

De
Asociate multă vreme doar cu sporturile de luptă, tot mai multe cercetări arată incidențe mari de comoții cerebrale și boli neurodegenerative în alte sporturi de contact
ȘTIINȚĂ|Q&A

Zoom out. O plimbare prin Univers cu astronomul Adrian Șonka

De
Adrian Șonka urmărește la serviciu corpurile cosmice cu ajutorul telescoapelor, iar în timpul liber scrie relaxat despre ele.