Fusion Medical Animation/Unsplash

SARS-CoV-2, COVID-19, coronavirus. Care-i diferența?6 min read

De Mindcraft Stories 22.03.2020

Lumea e afectată de pandemie, dar ne ferim de boală, de virusul care o provoacă sau de familia din care face parte?

În discuțiile de zi cu zi, coronavirusul e cauza pandemiei care a dat lumea peste cap. În realitate, coronavirusurile sunt multe și doar câteva sunt cele care afectează oamenii. Să facem deci lumină în denumiri.

Coronavirus

Coronavirusurile sunt un grup de virusuri înrudite care cauzează boli în păsări și animale, al căror genom este bazat pe ARN.Ribovirusurile, virusuri cu genom din acid ribonucleic, sunt numeroase și includ virusurile HIV, Ebola sau cele care provoacă gripa, rubeola sau poliomielita. Toate virusurile au materialul genetic protejat de un înveliș proteic, numit capsidă, iar coronavirusurile au, în plus, o anvelopă lipidică, tot cu rol de protecție. Virusurile nu se pot multiplica decât în interiorul unei celule și folosesc proteina SDenumirea vine de la forma de țepi, spike protein pentru a infecta celulele respiratorii.Proteina S se leagă la enzima de conversie a angiotensinei, ACE2 Existența anvelopei și a proteinei sub formă de țepi le fac să aibă, la microscop, un halou cu aspectul unei coroane solare, ceea ce explică denumirea.

Există doar șapte tipuri de coronavirusuri care afectează oamenii. Primele patru au fost descoperite prin anii ’60 și dau boli ușoare, de tipul răcelii. Cele mai periculoase sunt coronavirusurile care au provocat epidemiile de SARS (2002-2003), MERS (2012)Sindromul respirator din Orientul Mijlociu, provocat de virusul MERS-CoV și actuala pandemie de COVID-19.

SARS-CoV-2

Este denumirea coronavirusului care a provocat epidemia actuală, deși îl vei întâlni și cu numele 2019-nCoV (de la „novel coronavirus”) sau „noul coronavirus”. SARS vine de la sindromul respirator acut sever, pe care îl provoacă boala, CoV de la coronavirus, iar 2 arată că e a doua versiune a virusului. Evident, primul este SARS-CoV, care a provocat epidemia din 2002-2003, dar cel actual nu e un urmaș. Ambele virusuri au un strămoș comun.Există o asemănare genetică de 96% între cele două virusuri.

Se crede că toate cele trei coronavirusuri care provoacă sindrom respirator acut sever provin de la lilieci și au ajuns la om prin diverși intermediari: câini enot și zibete vândute în piețele alimentare din Asia, în cazul SARS, dromaderul, în cazul MERS. Suspectul, la SARS-CoV-2, este pangolinul, dar nu s-a găsit încă pacientul zero pentru a fi siguri de acest lucru.

COVID-19

Acesta este numele bolii provocate de SARS-CoV-2, boala coronavirusului (COrona VIrus Disease), unde 19 e anul apariției. Ca și în cazul HIV/SIDA (HIV e virusul, SIDA boala), se folosesc denumiri diferite, iar Organizația Mondială a Sănătății a preferat să nu folosească SARS, pentru a evita confuzia cu boala din 2002. 

Din toate datele de până acum, boala pare a fi ceva mai puțin severă decât cele precedente, cazurile putând fi asimptomatice, ușoare sau severe (pneumonie, probleme de respirație, cedarea organelor și moarte). Procentul cazurilor severe și mortale variază încă, fiind în mijlocul epidemiei, dar e destul de mare ca să îngrijoreze pe toată lumea. Boala debutează, în general, cu tuse seacă, oboseală și febră, dar pot exista și alte simptome (tuse productivă, dureri musculare sau ale încheieturilor, respirație greoaie, dureri de cap, diaree etc.). Se pare că doar în foarte puține (circa 5%) cazuri celor bolnavi le curge nasul.


Urmărește Mindcraft Stories pe Facebook pentru a fi la curent cu cele mai noi studii, statistici, informații și analize privind criza noului coronavirus. Bonus: multe articole de calitate din zona științei și tehnologiei.



Ilustrație de

Alec Pop

Art Director. Designer de ziare și reviste care și-a dorit să ajungă inginer de aviație, pasionat de știință, tehnologie și bucătar amator în timpul liber.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #49: Ce întrebări planează asupra vaccinului Astra Zeneca?

De Ionuț Preda 27/11/2020
Producătorii vaccinului de la Oxford susțin că acesta eficient, dar au avut o metodologie de testare confuză, pe care au și schimbat-o pe parcurs. Noi studii despre terapia cu plasmă arată că nu funcționează în cazurile grave.
CORONAVIRUS|Q&A

Pot anti-vacciniștii să amenințe imunitatea colectivă?

De Mihai Ghiduc 27/11/2020
Până la finalul anului, am putea avea trei vaccinuri. Ne vor ajuta ele să scăpăm de pandemie? Ovidiu Covaciu, fondatorul grupului „Vaccinuri și Vaccinare”, vorbește despre reacțiilor anti-vacciniștilor la ultimele evoluții în lupta împotriva COVID-19. 
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #47: Când am putea avea acces la vaccinul Pfizer?

De Ionuț Preda 14/11/2020
În cazul în care va fi aprobat, vaccinul BioNTech/Pfizer va fi distribuit echitabil pe teritoriul UE. Nu e de ajuns pentru Ungaria, care va testa pe cont propriu vaccinul propus de Rusia.
CORONAVIRUS|OVERVIEW

Cum se termină pandemiile?

De Andrada Fiscutean 10/11/2020
Vaccinul, izolarea sau norocul ne-ar putea ajuta, cel puțin parțial, să ieșim din pandemie.