Coronavirus Science Report #21: imunitate și sindromul Kawasaki9 min read
Două studii recente au depistat celule T care luptă cu virusul, o veste bună pentru vaccin și pentru posibilitatea unei imunități prelungite. Știrile despre un sindrom de tip Kawasaki care afectează copii, provocat de coronavirus, s-au dovedit reale, avertizează OMS.
Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală.
Vești bune pentru imunitatea pe termen lung
Două studii publicate recent arată că pacienții infectați cu COVID-19 dezvoltă celule T care-i ajută să lupte cu virusul, ba, mai mult, unele persoane au deja aceste celule în urma infecției cu alte coronavirusuri. Vestea este importantă atât pentru a ști dacă sunt posibile reinfecțiile sau nu, cât și pentru dezvoltarea unor vaccinuri mai bune.
Spre deosebire de Pe care se concentrează vaccinurile la care lucrează acum care se leagă de virusul SARS-CoV-2 și îl împiedică să pătrundă în celule, celulele T sunt limfocite care acționează pe mai multe planuri. Celulele T reglatoare (CD4+), dau semnalul pentru anticorpi și alte sisteme defensive să acționeze atunci când depistează prezența virusului, iar celule T citotoxice sau ucigașe (CD8+) depistează celulele infectate cu virusul și le distrug. Deși nu putem spune cu siguranță asta, existența celulelor T în corpul pacienților care au avut COVID-19 este o veste bună pentru o posibilă imunitate prelungită, deci și pentru dezvoltarea unui vaccin.
O echipă condusă de cercetători de la Institutul pentru Imunologie La Jolla arată „Targets of T cell responses to SARS-CoV-2 coronavirus in humans with COVID-19 disease and unexposed individuals”, cell.com că 100% dintre pacienți prezintă celulele T reglatoare, iar cele citotoxice sunt prezente la 70% dintre aceștia. Ceea ce înseamnă că sistemul imunitare depistează virusul și declanșează răspunsul imun.
Și o echipă de imunologi de la spitalul berlinez Charité a publicat „Presence of SARS-CoV-2 reactive T cells in COVID-19 patients and healthy donors”, medrxiv.org în care spun că au identificat celule T reglatoare în 15 din 18 pacienți. Mai interesant este că aceștia au analizat sângele de la 68 de persoane infectate cu SARS-CoV-2, folosind mostre colectate în anii anteriori pandemiei, și au găsit celule T care ar putea recunoaște virusul în 34% dintre acestea. O posibilă explicație ar fi faptul că respectivii au fost expuși la coronavirusurile care provoacă răceli. Studiul este un pre-print și este nevoie de cercetări suplimentare pentru a ști dacă acest lucru poate însemna că unele persoane vor trece mai ușor peste COVID-19 din acest motiv.
Misteriosul sindrom inflamator care afectează copii
Deși e clar că virusul SARS-CoV-2 nu-i afectează pe tineri și copii la fel ca pe adulți, au apărut tot mai multe știri despre un sindrom de tip Kawasaki care i-ar afecta pe cei mici și care ar putea fi provocat de prezența virusului. Fenomenul a fost depistat în „Italy, UK explore possible COVID-19 link to child inflammatory disease”, reuters.com „Enfants, syndromes inflammatoires et Covid-19 : l’alerte du centre Necker à Paris, midilibre.fr sau SUA. Deși rar, sindromul poate duce la complicații majore și chiar la moarte. Un băiat de 14 ani din „Boy, 14, becomes first British child to die from disease thought to be linked to coronavirus”, telegraph.co.uk și unul de 9 ani din „Boy, 9, is 1st French death from likely COVID-linked illness”, washingtonpost.com au murit recent din cauza acestei boli.
Sindromul Kawasaki e o boală rară cu cauze necunoscute care afectează în general copii sub 5 ani și care se manifestă prin febră care nu răspunde la tratamentele obișnuite și vasculită, inflamarea pereților vaselor de sânge și ar putea fi cauzată de Boala afectează mai mai mult băieții și e ceva mai puternic prezentă în Japonia, unde a fost și identificată. wikipedia.org Un studiu publicat recent în „An outbreak of severe Kawasaki-like disease at the Italian epicentre of the SARS-CoV-2 epidemic: an observational cohort study”, thelancet.com de medici italieni vorbește despre creșterea de 30 de ori a incidenței sindromului Kawasaki în Bergamo, în timpul epidemiei de COVID-19, față de perioada pre-pandemie. Majoritatea copiilor afectați de sindrom au fost testați pozitiv cu SARS-CoV-2 și, mai important, boala pare ai afecta și pe copii mai mari de cinci ani. Și medici din Marea Britanie au publicat detalii, tot în „Hyperinflammatory shock in children during COVID-19 pandemic”, thelancet.com despre un număr neașteptat de mare de copii care prezintă această boală.
Organizația Mondială a Sănătății (CDC) a trimis „Multisystem inflammatory syndrome in children and adolescents with COVID-19”, who.int care conține o o definiție a bolii, pe care a denumit-o sindrom inflamator multisistem, și prin care cere medicilor raporteze orice persoană sub 19 de ani care prezintă simptome. Deși boala pare a afecta extrem de puțini copii, având în vedere faptul că majoritatea țărilor care i-au raportat aveau școlile închise în această perioadă, este clar că evoluția acestui sindrom va trebui urmărită cu grijă în contextul redeschiderii instituțiilor de învățământ.
EDIȚIA PRECEDENTĂ: Coronavirus Science Report #20