Cercetarea silvică de la Suceava este cunoscută internațional datorită Laurei Bouriaud, care a atras, în ultimii 15 ani, 1,8 milioane de euro pentru proiecte în care i-a implicat pe studenții ei doctoranzi. Își propune să-i formeze cu o atitudine morală față de cercetare, pentru că aceasta va duce la o gestionare durabilă a pădurilor.
Radu Ionicioiu este cercetător în tehnologiile cuantice, domeniu pe care îl vede ca pe unul practic, dar care este și o combinație de poezie, filosofie și mister. Cercetările lui caută răspunsuri la întrebări fundamentale ale existenței omului, dar contribuie și la dezvoltarea unor tehnologii care vor pregăti lumea pentru un viitor cuantic.
Dintr-o preocupare pentru securitatea cibernetică, unii utilizatori preferă să migreze către platforme online mai sigure. Există astfel de alternative pentru Facebook, Twitter, Gmail și chiar Youtube.
O cercetătoare româncă a inventat un sistem prin care oamenii de știință pot testa mai rapid și mai eficient diferite materiale care ar trata apa cu ajutorul luminii.
Tornadele sunt specifice mai ales Statelor Unite, dar se formează și în România. Pasionații de fenomene meteo extreme contribuie la colectarea datelor, astfel încât specialiștii să stabilească zonele vulnerabile.
Au început înscrierile la ediția a doua a concursului Games of Science, un proiect dedicat cercetătorilor (și nu numai), în care participanții trebuie să capteze atenția publicului în doar 15 secunde.
Cercetătorii români sunt uimiți că nimeni nu știe ce sunt curenții rip, deși aceștia ucid pe litoralul românesc în medie 30 de persoane pe an.
Covorul arămiu de frunze care se așterne peste pământ la începutul toamnei devine maroniu în timp și trebuie rulat și ascuns undeva, cred unii. Însă noțiunea de frumos e flexibilă și poate fi învățată.
Mlaștinile în care s-a acumulat un strat de turbă sunt mai eficiente în captarea dioxidului de carbon decât copacii. O echipă de cercetători restaurează acum acești plămâni din România.
