Games of Science, concursul care îi antrenează pe cercetătorii români pentru postări de Tik Tok16 min read

Au început înscrierile la ediția a doua a concursului Games of Science, un proiect dedicat cercetătorilor (și nu numai), în care participanții trebuie să capteze atenția publicului în doar 15 secunde.

Cu părul roz platinat, ruj roșu și tricou gri, fără mâneci, Andrada Balmez urcă pe scena Games of Science, amenajată într-o sală a Universității Politehnica din București.

„Sunt biolog în devenire pentru că mă pasionează tot ce înseamnă viață. În momentul de față, încerc să imaginez tehnologii noi pentru a investiga cum crește un organism, cum ajunge de la o singură celulă la ceva atât de mare”, spune Andrada și se arată pe ea cu mâna, printr-o mișcare lungă, de sus până jos.

Este finala Games of Science, un proiect deschis masteranzilor și doctoranzilor români, cercetătorilor, cadrelor didactice universitare, personalului didactic din învățământul preuniversitar și altor specialiști în vârstă de 20–35 de ani care lucrează în instituții de învățământ și cercetare sau în alte organizații cu profil științific.

Proiectul are două etape: sesiuni de training cu tineri oameni de știință și concursul de prezentări științifice. În cadrul sesiunilor de training, participanții învață să vorbească în public, află cum să-și folosească emoțiile pentru a fi mai convingători, exersează prezentarea subiectelor complexe ale cercetărilor proprii în limbaj simplu și se pregătesc să concureze în formatul specific al Games of Science, în cadrul finalei cu premii de 2.000 de euro.

Cum prezinți o cercetare întreagă în 15 secunde?

Andrada a studiat biologia la Imperial College din Londra, are un master în biologie de la Universitatea din Koln, iar acum este studentă la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. Tema pe care și-a ales-o pentru discursurile din finală, „cum ne putem asigura că medicina personalizată e răspunsul corect”, a plecat de la cercetările ei pentru teza de master, despre utilizarea tehnologiilor pentru a înțelege dacă un produs este sigur sau nu pentru a fi folosit pe un pacient.

„Cum ar fi să nu mai primim paracetamol pentru fiecare boală pe care o avem? Prescrierea personalizată de medicamente, în funcție de pacient și de diagnostic, rezultă într-o creștere a eficacității acestora pentru jumătate dintre pacienți. Iar medicina personalizată explorează această zonă”, spune Andrada.

 Este proba de 15 secunde, cea în care fiecare dintre cei 14 finaliști își prezintă pe scurt subiectul.„Turneul Campionilor”, britishcouncil.ro

„De ce atât de scurt?”, întreabă Ada Roseti la microfon. „Pentru că atât avem în viață ca să câștigăm atenția cuiva.”

Ada este specialistă în comunicarea științei și a dezvoltat Games of Science pentru ca proiectul să crească interesul tinerilor cercetători pentru comunicarea cu publicul, să arate publicului cât de entuziaști sunt tinerii cercetători români, să le dea participanților ocazia să capete competențe de comunicare și colaborare, să aducă mai multă lume în dialog cu cercetătorii și mai mulți tineri în universități și în cariere de cercetare.

„Am gândit un concurs care să fie cât mai palpitant”, a spus ea. „Formatul la care am ajuns e unul foarte competitiv, dar contextul în care îl facem este unul de colaborare. Regula este: când ești eliminat, devii susținătorul celui care s-a calificat. Și pentru că trainingul este construit pe ideea de colaborare și oamenii ajung să se cunoască și să se aprecieze pe parcursul lui, în concurs e foarte ușor să devină susținători, nu e doar un gest formal”, a spus ea.

Finala are runde eliminatorii de prezentări de 15, 30, 60, 120 și 180 de secunde, în care tinerii cercetători trebuie să explice idei și procese complexe. Temele abordate la concurs sunt diverse, iar provocarea este să le prezinte cât mai interesant pentru publicul larg.

De exemplu, în prima ediție a Games of Science, finaliștii au vorbit pe scenă despre detecția de macazuri folosind metode de inteligență artificială și procesare de imagini, algele unicelulare: un aliment nutritiv și ieftin, modelarea matematică și poluarea râurilor, natura și mecatronica, chimia atmosferei și tehnologii de distrugere a poluanților gazoși, optimizarea actuatorului magnetic al unui sistem de detecție bacteriană, comportamentul uman din perspectiva plasticității neuronale, barierele în învățarea elevilor și cum îi pot ajuta profesorii să le depășească.

Cu o glumă câștigi atenția publicului

Andrada Balmez nu și-a scris un discurs pe care să-l memoreze, ci și-a notat câteva idei și a construit spontan pe baza lor.

„Cel mai greu mi s-a părut să găsesc acel echilibru în timpul probelor între a da informația nouă, a nu pierde nimic pe drum și a nu plictisi, ținând cont că e aceeași informație, doar că puțin mai dezvoltată”, spune ea.

În proba finală ajung doi concurenți și doar ei apucă să-și prezinte cercetarea în trei minute.

„Pacienți cu același diagnostic clinic pot avea nevoie de tratamente diferite în funcție de diferențele genetice dintre acestea. Știu că știți asta deja, dar este foarte important și am să vă spun exact de ce”, își începe Andrada discursul de trei minute. 

Colega sa de scenă, Isabela Dragomir, a vorbit despre antibioticele viitorului bazate pe molecule peptidice antimicrobiene. Însă Andrada a fost câștigătoarea primei ediții a concursului Games of Science.

„Am învățat foarte multe despre cum poți să spui ceva plictisitor, dar să-l faci să sune interesant. Găsește ce e important în două propoziții, sintetizează informația și poți să faci chestia asta să fie interesantă”, spune cercetătoarea în biologie.

A observat că după proiect este mult mai încrezătoare în felul în care transmite informațiile, iar acum chiar strecoară uneori câte o glumă în prezentări serioase ca să capteze atenția publicului. Și, pentru că i-a plăcut formatul concursului și ideea că publicul larg ajunge să vadă că în România chiar există cercetători pasionați, Andrada s-a oferit co-trainer în ediția a doua Games of Science, competiție organizată de Social Innovation Solutions.

Games of Science, ediția a doua

Games of Science este un concurs în care participanții învață să construiască discursuri interesante și convingătoare, apoi își prezintă subiectele în probe de la 15 secunde la trei minute. 

Înscrierea la cea de-a doua ediție a început pe 7 februarie și nu este condiționată de apartenența la universitățile gazdă, ci de posibilitatea de a fi prezent în unul dintre cele șase orașe în care au loc selecțiile, la datele anunțate. Există însă și o sesiune online, pentru cei care din alte localități.

Cele opt sesiuni de training în comunicare publică sunt gratuite, iar înscrierea se face pe site-ul competiției. La finală vor putea participa cei selectați în rundele care vor avea loc după fiecare din cele opt sesiuni de training.

„Sigur o să găsești ceva ce înveți la Games of Science care se poate potrivi cu ceea ce faci tu în general. Doar că trebuie să vezi tu cum faci să se potrivească. Și nu e așa greu cum pare, toată lumea poate să vorbească 15 secunde”, le transmite Andrada celor interesați de concurs.

Stand-up cu teme științifice

Tot în ideea de a promova știința, Ada i-a provocat pe participanții la trainingurile Games of Science la antrenamente pentru stand-up cu teme științifice. Se întâlnesc online, o dată pe lună, învăță să construiască un discurs, testează ce ar putea fi amuzant și ce nu, își dau feedback. Speră să găsească un comediant cunoscut care să le ofere un pic de ghidaj tinerilor cercetători, iar la final să iasă pe o scenă cu public.

„Părinții mei probabil s-au bucurat în timpul adolescenței că au crescut o tocilară, probabil se gândeau că asta-i varianta safe”, își începe Anca Anghel, doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai, una dintre glume. „Nu, eu am dus chestia trăitul periculos la nivelul următor de prostie, m-am înscris la doctorat, și acum fiecare zi o trăiesc la limită: Mai am oare sau nu bani să supraviețuiesc săptămâna asta?”

Andrada a participat și ea la aceste antrenamente: „Cel mai mult îmi place că atunci când lucrezi în cercetare te poți bucura de o glorie anonimă cum nu a mai văzut nimeni. Ca biolog, în zona asta se lucrează mult la tratamente inovatoare de boli. Se poate să fi auzit de câteva -– gen cancer sau Parkinson. Dar când vine vorba de glorie, revine mereu persoanei pe care o văd și le face injecția.”

Evident, exemplele de mai sus sunt din categoria work-in-progress. „Poate nouă, ca persoane care cât de cât facem știință, ni se pare amuzant că cineva face o glumă despre o pipetă. Dar dacă te duci la părinții mei, ei cred că o pipetă este doar chestia aia pe care o ai la sirop, în timp ce pipetele din laborator sunt puțin mai complexe”, spune Andrada. „Poate să nu aterizeze gluma unde trebuie”.