Jordan Siemens/Getty Images
Coronavirus Science Report #114: Din val în val
Părerea generală este că pandemia s-a încheiat – cel puțin așa se comportă majoritatea. Cifrele arată însă creșteri în mai toată lumea, datorate variantei BA.2
Un virus care pare mai puțin periculos a dus la schimbări majore în comportamentul publicului, totuși:
- Varianta BA.2 a fost vinovată de 86% dintre cazurile de COVID-19 din lume între jumătatea lui februarie și cea a lui martie. Europa, dar și țări care evitaseră valuri majore, precum Coreea de Sud sau China, au fost cele mai afectate;
- Protecția dată de vaccinurile ARN mesager împotriva infectării cu BA.2 scade rapid în timp, însă rămâne ridicată împotriva formelor grave ale bolii;
- Numărul deceselor înregistrate în primii doi ani de pandemie, la nivel global, este, probabil, de trei ori mai mare decât cel oficial – peste 18 milioane;
- Variante generice ale medicamentului Paxlovid de la Pfizer vor fi produse pentru țările cu venituri mici de 35 de companii din întreaga lume;
- Cel mai mare studiu efectuat până acum pe ivermectină arată că medicamentul nu are vreun efect împotriva virusului SARS-CoV-2;
- Cei care au avut COVID-19 au un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat de tip 2.
Valul BA.2
România a ridicat restricțiile anti-COVID-19 într-un moment în care numărul de cazuri era în scădere. Germania „Germany to Lift Majority of COVID-19 Restrictions, Despite Epidemiological Situation”, schengenvisainfo.com deși a avut chiar și aproape 220.000 de cazuri în 20 martie. E drept, Germania nu renunță la purtarea măștii în mijloacele de transport.
În cazul Germaniei, numărul cazurilor n-a scăzut sub 100.000 pe zi de la mijlocul lui ianuarie, deci se poate vorbi de o continuare a valului al cincilea, însă alte state europene, precum Franța, Italia sau Marea Britanie, erau pe un trend descendent mult mai accentuat, care acum se inversează – un posibil nou val.
Având în vedere numărul valurilor, numerotarea cu cifre ajută, mai ales că nu toate statele au avut evoluții similare – cel mai probabil acestea ar trebui denumite după varianta dominantă care le provoacă, în cazul de față subvarianta Omicron BA.2. Creșterea e vizibilă și la nivelul Uniunii Europene, însă cifrele nu au depășit jumătatea vârfului valului Omicron BA.1.
Și în România s-a observat o ușoară creștere, începută săptămâna trecută și pusă pe seama relaxării restricțiilor, dar care n-a continuat. În condițiile în care se apropie perioada mai caldă, care ar putea încetini răspândirea virusului, a faptului că multă lume a trecut deja prin boală, a creșterii cazurilor autodiagnosticate și nedeclarate, posibilitatea apariției unui val al șaselea e încă neclară. Ce va trebui urmărit cu atenție este situația internărilor din cauza COVID-19, singurul indicator care va mai fi comparabil cu valurile anterioare.
Nu doar Europa trece printr-o creștere a cazurilor. În Coreea de Sud, situația este atât de gravă încât s-a ajuns la peste 10 milioane de cazuri, la care se adaugă în jur de 400.000 de cazuri noi în fiecare zi. Cu 87% din populație vaccinată măcar cu primele două doze și în condițiile în care de vină pare a fi subvarianta BA.2 a Omicron, numărul de decese este 3-400 pe zi, cu alte 1.100 de persoane internate la terapie intensivă. Proporțional la numărul cazurilor, cifrele sunt mici, dar „South Korea’s COVID-19 deaths strain crematories, hospitals”, apnews.com
China se confruntă cu primele creșteri de cazuri din 2020, când a reușit să țină sub control epidemia din Wuhan. Au urmat doi ani în care țara comunistă a aplicat o politică „zero COVID”, cu închiderea granițelor, reguli drastice de carantină, testări în masă și lockdownuri.
Lucrurile s-au schimbat acum. Cifrele rămân încă la nivelul de câteva mii pe zi, sub vârful din 2020, peste 30 de milioane de oameni au intrat în lockdown, inclusiv întreaga provincie Jilin, și se fac „Omicron vs Zero-Covid: How long can China hold on?”, bbc.com dar e un semn că în fața variantei Omicron această strategie s-ar putea să nu mai funcționeze. Au fost raportate și primele decese din ianuarie 2021.
Oficial, politica „zero COVID” rămâne în vigoare, dar o serie de măsuri au fost relaxate – cei cu cazuri ușoare nu mai sunt internați, de exemplu. China se laudă cu o rată de vaccinare de 87,8%, însă majoritatea făcute cu vaccinurile locale, multe cu probleme clare de eficacitate. Un semn că țara ia în considerare faptul că nu va mai putea stăpâni acest val este că „Pfizer Signs Paxlovid Agreement As China Cases Soar”, informa.com
Cel mai probabil, oficialii chinezi au învățat din ce s-a întâmplat în Hong Kong (parte a Chinei, dar cu statut politic separat), unde un val de COVID-19 apărut la începutul lunii martie a provocat un număr record de decese (circa 300 pe zi), în condițiile unei imunizări deficitare – două treimi dintre persoanele peste 80 de ani „Here in Hong Kong, Covid has surged and we’ve run out of coffins. Please learn from our mistakes”, theguardian.com
Toate aceste creșteri sunt puse pe seama subvariantei BA.2 a Omicron – care dă forme la fel de ușoare ale bolii ca BA.1, dar e și mai infecțioasă. „Neutralization of the SARS-CoV-2 Omicron BA.1 and BA.2 Variants”, nejm.org B.2 are opt mutații diferite față de BA.1.
În majoritatea țărilor europene BA.2 „European wave of Omicron sub-variant BA.2 foreshadows US surge”, ft.com însă în unele, precum Danemarca, s-a trecut deja de vârf și numărul cazurilor e în scădere. SUA este următoarea țară pe cale să fie lovită de „With All Eyes on BA.2, Here’s What Experts Say Might Happen in the U.S.”, time.com Organizația Mondială a Sănătății a spus, într-un raport publicat pe „Weekly epidemiological update on COVID-19 – 22 March 2022”, who.int că 86% dintre cazurile raportate global între 16 februarie și 17 martie au fost produse de BA.2.
De asemenea, OMS a identificat trei variante recombinate, două între Delta și Omicron și una între BA.1 și BA.2, pe care le-a numit XA, XE și XF, dacă până acum lista denumirilor nu era suficient de complicată. Nu există încă date care să arate că aceste variante ar da forme mai grave sau ar fi mai infecțioase.
Vaccinul protejează și împotriva BA.2, dar nu pentru mult timp
„Duration of mRNA vaccine protection against SARS-CoV-2 Omicron BA.1 and BA.2 subvariants in Qatar”, medrxiv.org care a analizat ambele variante Omicron, BA.1 și BA.2, împotriva vaccinurilor de tip ARN mesager, eficacitatea acestora în fața formelor simptomatice ale bolii scade rapid în timp. Astfel, vaccinul Pfizer are o eficacitate de 51,7% în primele trei luni de la administrarea dozei a doua, dar scade la circa 10% ulterior. Un booster o ridică la 43,7%, dar aceasta scade iar după o lună. Și în cazul vaccinului Moderna, comportamentul a fost similar. De notat însă că eficacitatea vaccinurilor împotriva formelor grave ale bolii este durabilă și crește și mai mult după un booster.
De trei ori mai multe decese decât cele oficiale
Conform unei cercetări publicate în „Estimating excess mortality due to the COVID-19 pandemic: a systematic analysis of COVID-19-related mortality, 2020–21”, thelancet.com care a analizat mortalitatea în exces la nivel global, până la 31 decembrie 2021, adică în doi ani de pandemie, 18,2 milioane de oameni au murit de COVID-19. Numărul este de peste trei ori mai mare decât cel oficial, de 5,94 milioane.
Mindcraft Stories este una dintre primele publicații din România care a calculat mortalitatea în exces, pentru primele nouă luni ale pandemiei. Estimarea noastră a fost că numărul real al deceselor a fost cu cel puțin 60% mai mare.
CITEȘTE ȘI: Câți români a ucis COVID-19 cu adevărat?
Medicamentul Pfizer va fi mai ieftin pentru țările sărace
Organizația Medicines Patent Pool a anunțat „35 generic manufacturers sign agreements with MPP to produce low-cost, generic versions of Pfizer’s oral COVID-19 treatment nirmatrelvir in combination with ritonavir for supply in 95 low- and middle-income countries”, medicinespatentpool.org din întreaga lume care au primit dreptul de a produce variante generice ale medicamentului anti-COVID-19 Paxlovid de la Pfizer. Medicamentele produse astfel vor fi disponibile în 95 de țări cu venituri mici și medii.
Companiile (cele mai multe din India, dar și din China, Brazilia, Serbia, Coreea, Mexic sau Israel, pentru un total de 12 țări) pot produce fie ingredientele necesare pentru nirmatrelvir, substanța activă din Paxlivod, fie să combine nirmatrelvirul cu ritonavir, pentru a obține medicamentul finit. Pfizer va renunța la costurile de licențiere pe durata pandemiei, însă va primi 5% sau 10% din prețul final, în funcție de nivelul de venit al țării în care e vândut medicamentul și dacă e achiziționat de stat sau de privați, după încheierea pandemiei. Chiar și atunci, țările cu venituri reduse vor fi scutite de această taxă.
Ivermectina tot nu funcționează
Cercetători de la Universitatea McMaster din Canada „No indication Ivermectin clinically useful in treating COVID-19, says Edward Mills”, mcmaster.ca efectul ivermectinei asupra a aproape 1.400 de pacienți care s-au prezentat în 12 clinici publice braziliene cu simptome cu COVID-19. Cu toții aveau risc de a face forme grave ale bolii, având cel puțin o comorbiditate. Jumătate din pacienți au primit ivermectină, iar cealaltă un placebo.
Cercetătorii au studiat dacă medicamentul micșorează riscul de spitalizare, durata acesteia, perioada în care simptomele sunt evidente sau dacă scade riscul de deces. Nu s-au observat diferențe semnificative între grupul care a primit ivermectină și cel de control, concluzia fiind că substanța nu are vreun efect clinic asupra COVID-19.
CITEȘTE ȘI: Nu ești cal, n-ai paraziți? Nu-ți trebuie ivermectină
Riscul de diabet crește la cei care au avut COVID-19
Conform unui studiu publicat în „Risks and burdens of incident diabetes in long COVID: a cohort study”, thelancet.com care a analizat baza de date a veteranilor de război din SUA, COVID-19 crește cu 40% riscul de a dezvolta diabet de tip 2 în următorul an de la infectare. Boala poate apărea chiar și la cei care au avut forme ușoare și medii și nu au alți factori de risc.
Un alt studiu, publicat în „Incidence of newly diagnosed diabetes after Covid-19”, springer.com și efectuat în Germania, la care au participat peste 35.000 de persoane, a observat o creștere a riscului de apariție cu 28%.
Diabetul zaharat de tip 2, cunoscut și sub numele de diabet zaharat la debut sau non-insulino-dependent, nu are un tratament, dar poate fi ținut sub control prin dietă, exerciții și gestionarea greutății.
EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #113: Doi ani de pandemie
