Coronavirus Science Report #29: COVID-19 afectează și creierul14 min read

Avem record de cazuri în România, dispute la nivel științific despre cum se transmite virusul, apar tot mai multe detalii despre faptul că COVID-19 afectează sistemul nervos, iar OMS cercetează orginile coronavirusului

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

1. Numărul zilnic de cazuri noi de COVID-19 din România a atins vârfuri îngrijorătoare.
2. Peste 100 de oamenii de știință pun presiune pe OMS să declare că virusul se transmite prin aer. OMS rezistă.
3. Coronavirusul poate provoca encefalomielită sau accidente vasculare cerebrale, spun cercetători britanici.
4. OMS trimite experți în China să caute pacientul-zero, în timp de SUA începe demersurile pentru retragerea din organizație.

Record de cazuri în România

Săptămâna aceasta a marcat două zile consecutive în care s-a stabilit un record de cazuri noi de COVID-19: 555, miercuri și 614, joi. Vineri au fost „doar” 592, adică a doua cea mai proastă zi de la începutul epidemiei, doar pentru a se stabili un nou record, sâmbătă: 698. 

Stăm prost și raportat la restul Uniunii Europene. În ultimele două săptămâni, am înregistrat un număr de cazuri asemănător cu cel din Germania și dublu față de cel declarat de italieni.

CITEȘTE ȘI: Evoluția cazurilor de COVID-19 în România

Creșterea asta fusese deja anunțată de ce s-a întâmplat în perioada anterioară. Relaxarea de după 15 mai, combinată cu nerespectarea regulilor de igienă și distanțare socială, a făcut ca panta numărului de cazuri să o ia destul de repede înapoi în sus. De fapt, după ieșirea din starea de urgență, am avut o scădere a numărului de cazuri vreme de doar două săptămâni. La mijlocul lui iunie ne intorsesem la situația de la mijlocul lui mai, iar de acolo creșterea e exponențială.

Apar focare noi aproape zilnic. Spre exemplu, la Galați„Galați, patru focare de coronavirus. 35 de infectări pe zi”, europalibera.org au fost raportate focare la spitalul județean, în penitenciar, la șantierul naval și într-un depozit farmaceutic. În top zonelor cu creșteri accelerate a cazurilor noi mai sunt Bucureștii și județele Argeș, Brașov, Buzău, Dâmbovița și Prahova. 

Discuțiile despre relaxarea suplimentară a măsurilor de prevenția au încetat, ba chiar se pune problema apariției unor măsuri noi„Orban, noi decizii: Unele cluburi trebuie închise. Există terase de fiţe unde nu se respectă reguli nici de către personal/ Controale în metrou şi supermarketuri”, mediafax.ro – cum ar fi inchiderea cluburilor, după ora 22, și controale în metrou și supermarketuri. Autoritățile evită însă să discute despre elefantul din cameră, faptul că un număr tot mai mare de cazuri noi vin din unități economice în care regulile nu sunt respectate – să fim serioși, nimeni nu muncește opt ore cu masca pe față. 

Nici faptul că noua lege a carantinei și izolării a fost trimisă târziu Parlamentului, care o dezbate cu negaționiștii„Pe cine a chemat PSD să rescrie Legea carantinei: antivaxxeri, negaționiști ai Covid-ului și ONG-uri care susțin teoriile conspirației”. digi24.ro și îi amână adoptarea încă o săptămână.„Deputații au adoptat legea carantinei și izolării. Noi prevederi pentru bolnavii de Covid-19”,  stirileprotv.ro timp în care bolnavii asimtomatici și simptomatici se externeaza la cerere, iar cei care vin din străinătate nu mai știm dacă stau în izolare, nu ajută la rezolvarea situației.

Se transmite SARS-CoV-2 prin aer?

Încă de la începutul pandemiei, modul în care se transmite coronavirusul a fost subiect de discuții. Sunt fomițiiSuprafețele atinse de cei infectați sau de picături de salivă de la aceștia importanți? E vorba doar de o transmisie prin picături eliminate prin vorbire, tuse sau strănut?  Luna aceasta, peste 200 de oameni de știință au semnat o scrisoare, publicată în Clinical infectious Diseases,„It is Time to Address Airborne Transmission of COVID-19”, oup.com prin care cer Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să accepte că virusul se transmite prin aer. 

Ce înseamnă asta? Că virusul poate fi transmis prin aerosoli formați prin respirație/vorbire, care sunt semnificativ mai mici (<5 µm) decât picăturile de salivă, rezistă în aer o perioadă mai îndelungată și se pot deplasa pe distanțe mai mari. În principiu, asta ar înseamnă că poți fi expus la virus dacă ești în aceeași încăpere sau spațiu închis cu o persoană infectată, chiar și păstrând distanța socială, dar și în aer liber – dacă mergi în urma unui alergător, de exemplu.

Până acum, OMS accepta doar faptul că virusul se poate aerosoliza doar în situații particulare, cum ar fi în saloanele pacienților intubați, din cauza ventilatoarelor. După câteva zile de discuții, și după declarația unui oficial că va reexamina această situație, „Coronavirus: WHO rethinking how Covid-19 spreads in air”, bbc.com printr-un document publicat pe 9 iulie,„Transmission of SARS-CoV-2: implications for infection prevention precautions”, who.int OMS își menține părerea că până în prezent transmisia prin intermediul aerosolilor n-a fost demonstrată și că e nevoie de studii suplimentare, care se întâmplă în acest moment.„Scientists join forces to investigate airborne risk of coronavirus”, theguardian.com Însă, chiar și în situații aparte, ca transmisiile care apar la repetițiile unor coruri muzicale sau în restaurante și săli de fitness prost ventilate, infecțiile pot fi explicate și fără a se apela la aerosoli, spune OMS.

Coronavirusul poate afecta sistemul nervos central

Coronavirusul ar putea afecta sistemul nervos central la pacienții cu forme medii ale bolii, spun cercetători britanici într-un studiu publicat în Brain,„Emerging spectrum of COVID-19 neurology: clinical, radiological and laboratory findings”, oup.com În unele cazuri, simptomele neurologice sunt singurele pe care le-au avut respectivii pacienți.

Aceștia au publicat evoluțiile a 40 de pacienți confirmați cu COVID-19 care au prezentat simptome neurologice diverse, de la inflamarea creierului și delir la leziuni ale nervilor și accidente vasculare cerebrale. Unii pacienți au făcut encefalomielită acută diseminată, iar cei mai mulți au dezvoltat sindromul Guillain-Barré, o boală care afectează nervii, poate duce la paralizie și e mortală în 5% din cazuri.

Una dintre îngrijorările oamenilor de știință este că la unii pacienți cu COVID-19 afectarea nervilor este prea subtilă acum și consecințele se vor vedea abia peste ani. O alta este că, în condițiile de aglomerație din spitale, simptomele neurologie ale multor pacienți pot fi trecute cu vederea sau minimizate din cauza altor simptome mai vizibile.

Se cercetează (iar) cum a apărut coronavirusul

OMS a trimis o echipă în China„WHO experts to travel to China”, who.int pentru a încerca să afle originea reală noului coronavirus, SARS-Cov-2, în contextul nenumăratelor controverse despre aceasta. Chiar și presupunând o colaborare de bună credință a autorităților chineze, e destul de puțin probabil să aflăm prea repede de unde a pronit pandemia. Însă am putea primi răspunsuri la o altă serie de întrebări, în funcție de datele la care vor avea acces experții și care n-au fost făcute încă publice, dintr-un motiv sau altul.

Între timp, Statele Unite au făcut primii pași pentru ieșirea oficială din OMS.„Coronavirus: Trump moves to pull US out of World Health Organization”, .bbc.com Procesul ar putea cel puțin un an, iar retragerea nu se poate produce fără a achita contribuțiile la organizație până în acel moment, ceea ce înseamnă că situația s-ar putea modifica în funcție de rezultatele alegerilor din SUA, din această toamnă.