Laborator de știință. Guliver/Getty images

Coronavirus Science Report #39: O hartă a mutațiilor unei proteine SARS-CoV-2 poate ajuta la dezvoltarea unor noi tratamente cu anticorpi

De Valentina Nicolae 18.09.2020, ultima actualizare: 25.09.2020

O detaliere a mutațiilor suferite de o proteină SARS-CoV-2 poate duce la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente, o substanță folosită în tratarea artritei reumatoide, baricitinib, poate ajuta la recuperea pacienților COVID-19, sportivii de performanță pot dezvolta probleme cardiovasculare din cauza coronavirusului.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. Un studiu pe populația americană arată că rata mortalității la persoanele peste 60 de ani e de sute de ori mai mare decât la cele sub 40 de ani; 
  2. Imunitatea la coronavirusurile care cauzează răceala este de scurtă durată, ceea ce îi poate ajuta pe specialiști în abordarea SARS-CoV-2;
  3. O hartă a tuturor mutațiilor pe care o proteină a SARS-CoV-2 le poate face ca să evite recunoașterea de către anticorpii umani a fost realizată, dar nu a trecut încă prin procesul de peer review; 
  4. O analiză a măsurilor de testare folosite în aeroporturi, școli și alte spații publice arată că precizia lor e îndoielnică;
  5. Sportivii care au suferit de COVID-19 ar putea dezvolta probleme cardiovasculare;
  6. Un studiu clinic, ale cărui rezultate nu au fost încă publicate oficial, a identificat un nou medicament care poate ajuta la tratarea COVID-19.

Virusul e de sute de ori mai mortal la persoanele peste 60 de ani

Un grup de cercetători de la Universitatea Indiana din SUA a selectat și testat aleatoriu persoane din statul Indiana pentru a afla rata reală a mortalității (infection-fatality rate sau IFR) cauzate de SARS-CoV-2 – de regulă, această rată se calculează împărțind numărul total de decese cauzate de virus la numărul total de infecții , dar, în cazul particular al pandemiei, a fost greu să se calculeze rata astfel din cauza numărului mare de cazuri asimptomatice și a testării limitate. 

StudiulInfection Fatality Ratios for COVID-19 Among Noninstitutionalized Persons 12 and Older: Results of a Random-Sample Prevalence Study”, acpjournals.org arată că nu toate grupurile de persoane se confruntă cu același risc de deces și că în special vârsta, dar și rasa, sunt factori care influențează decisiv rata mortalității. Mai exact, la cei de peste 60 de ani, una din 58 de infectări rezultă în moarte, ceea ce înseamnă o rată a mortalității de 1,7%, la adulții între 40 și 59 de ani se produce o moarte la 833 de infectări, adică o IFR de 0,12%, iar la cei sub 40 de ani moartea survine o dată la 10.000 de infectări – o IFR de 0,01%. Cercetătorii au mai arătat că riscul de moarte e de trei ori mai mare la populația non-caucaziană decât la albi – 0,59%, respectiv 0,18% – și că alți factori, precum bolile cronice (cardiovasculare, de rinichi, pulmonare, diabetul), condițiile precare de locuire și de alimentație, lipsa accesului la îngrijiri medicale, agravează riscul de moarte.

Imunitatea la coronavirusuri care provoacă răceala obișnuită e de scurtă durată. E posibil să se manifeste la fel și la SARS-CoV-2

Un grup de cercetători de la Universitatea din Amsterdam a măsurat nivelul de anticorpi la coronavirusuri din sângele a zece persoane, o dată la câteva luni începând de la mijlocul anilor 1980.Seasonal coronavirus protective immunity is short-lasting”, nature.com O creștere a nivelului de anticorpi era un indicator al infecției. Astfel, rezultatele studiului arată că infecțiile cu coronavirusuri erau mai reduse între iunie și septembrie – pattern pe care autorii studiului sugerează că l-ar putea urma și SARS-CoV-2. Studiul mai indică și faptul că reinfecțiile au apărut cel mai devreme la șase luni de la prima infectare și cel mai des la 12 luni.

O hartă a mutațiilor unei proteine esențiale a SARS-CoV-2 poate ajuta la dezvoltarea tratamentului cu anticorpi

Sistemul imunitar produce molecule numite anticorpi atunci când e atacat de invadatori, cum sunt virusurile. Anticorpii se leagă de o regiune importantă a proteinei cu țepi (spike-protein) a SARS-CoV-2 și inactivează particulele virale, astfel că anticorpii pot fi o metodă bună de tratament. Doar că, în timp, virusurile suferă mutații care afectează capacitatea anticorpilor de a se prinde de ele. Ca urmare, particule virale scapă de vigilența anticorpilor. 

Vestea bună e că cercetători de la două centre medicale din Nashville și Seattle au creat o hartă detaliată a tuturor mutațiilor suferite de proteina cu țepi a SARS-CoV-2 până acum, care ar putea împiedica acțiunea a zece anticorpi umani.Complete mapping of mutations to the SARS-CoV-2 spike receptor-binding domain that escape antibody recognition”, biorxiv.org Specialiștii au creat apoi, pe baza acestor informații, cocktailuri de anticorpi împotriva virusului pandemic, pe care le-au testat în laborator. Rezultatele au arătat că virusul nu a mai dezvoltat mutații care să evite anticorpii.

Vestea mai puțin bună e că aceste descoperiri nu au fost încă trecute prin procesul de peer review. 

Testele de screening bazate pe luarea temperaturii sau realizarea istoricului de călătorii nu sunt prea eficiente

Cercetătorii au pus laolaltă dovezile strânse din mai multe studii cu privire la diverse metode de screening, cum ar fi luarea temperaturii oamenilor, chestionar al simptomelor, istoricul călătoriilor, contactul cu persoane infectate, și au descoperit că aceste măsuri de testare au o sensibilitate scăzută – adică o capacitate redusă de a-i identifica pe cei cu COVID-19 – și o specificitate scăzută – nu-i pot identifica în mod credibil pe cei care suferă de boală.Universal screening for SARS‐CoV‐2 infection: a rapid review”, cochranelibrary.com

Problema cu folosirea acestor metode de testare este că mulți oameni infectați pot scăpa nedetectați și îi pot infecta pe alții, precum și că indivizi sănătoși pot fi identificați ca pozitivi și trimiși în izolare când nu e cazul. Autorii studiului notează că ar trebui pus accentul mai degrabă pe metodele de prevenire a răspândirii virusului: acoperirea feței, distanțarea fizică, echipament de protecție adecvat pentru lucrătorii esențiali.

Sportivii de performanță care au avut COVID-19 ar putea face miocardită

RMN-urile realizate pe 26 de studenți atleți de la Universitatea din Ohio, care s-au vindecat de COVID-19, au identificat miocardită la patru dintre aceștia, deși electrocardiogramele și testările cu ultrasunete nu au arătat anormalități la nivelul inimii.Cardiovascular Magnetic Resonance Findings in Competitive Athletes Recovering From COVID-19 Infection”, jamanetwork.com Mai mult, 12 dintre aceștia aveau țesut cicatrizat, deși niciunul dintre ei nu experimentase semnele clasice ale unui atac de cord. 

Într-o lucrare publicată în JAMA Cardiology, doctorii recomandă testarea RMN a sportivilor care au suferit de COVID-19, înainte ca aceștia să reintre în circuitul competițiilor sportive.

Un medicament pentru artrita reumatoidă poate ajuta în tratamentul COVID-19

Un studiu clinic realizat în SUA cu peste 1.000 de pacienți spitalizați a arătat că cei care au primit și baricitinib, o substanță pentru tratarea artritei reumatoide, pe lângă antiviralul remdesivir, s-au vindecat, în medie, cu o zi mai repede.An Experimental Drug Protects Covid-19 Patients, Eli Lilly Claims”, nytimes.com Studiul mai arată și că cei care au primit medicamentul pentru artrită – vândut sub numele Olumiant de compania farmaceutică Eli Lilly and Co – au avut o evoluție a stării de sănătate mai bună, la 15 după înrolarea în studiu, decât cei care nu au primit acest medicament. 

Pe baza acestor date, compania farmaceutică urmează să discute cu Agenția pentru Alimente și Medicamente (FDA) despre o posibilă autorizare de folosire a medicamentului în caz de urgență.

Ediția anterioară: Coronavirus Science Report #38: Riscul de infectare în spital e scăzut atunci când sunt respectate regulile



Text de

Valentina Nicolae

Reporter pe teme sociale la Școala9. A învățat meserie la Casa Jurnalistului. A publicat în Șapte Seri, VICE, Scena9, Men's Health, Krautreporter, Freie Presse.

CORONAVIRUS|STUDII

Sindromul post-Covid: încercarea de după pandemie

De
Doctorii din Europa îi țin sub supraveghere pe pacienții infectați cu Covid-19 pentru a găsi tratamente pentru o afecțiune prelungită, care este deopotrivă istovitoare și enigmatică.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE REPORT

Games of Science, concursul care îi antrenează pe cercetătorii români pentru postări de Tik Tok

De
Au început înscrierile la ediția a doua a concursului Games of Science, un proiect dedicat cercetătorilor (și nu numai), în care participanții trebuie să capteze atenția publicului în doar 15 secunde.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #115: Honey, I’m back!

De
Pandemia n-a plecat nicăieri, s-a schimbat doar modul în care oamenii se raportează la virus și la boală.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #114: Din val în val

De
Părerea generală este că pandemia s-a încheiat – cel puțin așa se comportă majoritatea. Cifrele arată însă creșteri în mai toată lumea, datorate variantei BA.2