Sindromul inflamator multisistemic post-COVID, boala gravă care a afectat peste 80 de copii din România25 min read
Un răspuns imunitar exagerat. Cam așa s-ar putea explica, pe scurt, sindromul pediatric inflamator multisistemic (PIMS), o afecțiune nouă care poate să apară la câteva săptămâni după ce un copil a suferit de COVID-19.
În septembrie anul trecut, m-am internat împreună cu fetița mea la Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu din București. Prezenta multe dintre simptomele infecției cu SARS CoV-2 – probleme gastro-intestinale, cefalee, sensibilitate la lumină puternică, nas înfundat, febră ridicată. Mai mult, în urmă cu două săptămâni, intrase în contact cu o prietenă a cărei mamă fusese depistată, ulterior, cu coronavirus.
Echipa medicală ne-a izolat prompt într-o rezervă, nu înainte de a-i face copilului teste amănunțite, printre care și cel pentru depistarea COVID-19. Din fericire, undeva după 12 noaptea am răsuflat amândouă ușurate: nu avea nici coronavirus, dar nici anticorpi, semn că nu contractase virusul nici în trecut. În cazul ei, a fost o simplă viroză.
Însă până la aflarea rezultatului, spaima noastră a fost cu atât mai mare cu cât în orele petrecute la izolare, pe ecranul televizorului din camera de spital, în regim de breaking news, era anunțat că un copil cu vârsta de aproximativ 10 ani este internat în aceeași unitate medicală, în stare gravă, intubat, cu o inflamație puternică a organelor, căpătată în urma infecției cu coronavirus.
Ulterior, am aflat că fost vorba de primul caz de sindrom inflamator multisistemic post COVID-19 (PIMS) înregistrat la un copil într-un spital din România. La aproximativ două săptămâni de la internare, copilul a fost pus pe picioare de medicii de la Gomoiu, însă alții i-au urmat.
Am stat de vorbă cu Dr. Diana Ionescu, medic primar O.R.L. și Directorul Medical al acestui spital, dar și cu Dr. Viorela Nițescu, medic primar pediatru, supraspecializată în toxicologie clinică la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu din Capitală. Ambele doctorițe mi-au spus că, deși România nu s-a confruntat cu decese cauzate de PIMS, netratată la timp, această afecțiune poate fi fatală. Studiile confirmă declarațiile lor.
Potrivit unui raport al Centrului European pentru Prevenirea și Controlului Bolilor din primăvara anului trecut, la începutul pandemiei cel puțin trei minori, unul din Franța și doi din Marea Britanie, „Paediatric inflammatory multisystem syndrome and SARS-CoV-2 infection in children” (PDF): ecdc.europa.eu Un an mai târziu, în februarie, același centru „SARS-CoV-2 – increased circulation of variants of concern and vaccine rollout in the EU/EEA – 14th update”, ecdc.europa.eu (PDF) că încă nu există prezentare cuprinzătoare a cazurilor de PIMS în zona economică europeană.
Un mix între simptomele bolii Kawasaki și sindromul șocului toxic
Febră prelungită, dureri abdominale și alte simptome gastrointestinale, conjunctivită, erupție cutanată și, în unele cazuri, șoc, de obicei, de origine miocardică.
Sunt principalele semne pe care medicii le iau în considerare când suspectează un caz de PIMS. Dar pentru a pune diagnosticul și a exclude alte afecțiuni asemănătoare, este necesar un test care să se pozitiveze pentru anticorpii IgG. Acesta indică faptul că pacientul a fost sau este încă infectat cu SARS-CoV-2.
CITEȘTE ȘI: Ce am învățat până acum despre simptomele COVID-19
Doctorița Viorela Nițescu conduce secția de Toxicologie de la Terapia Intensivă a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu. „Aici, pe lângă copiii diagnosticați cu toxiinfecție, sunt internați și cei cu sindrom inflamator multisistemic post COVID-19”, spune doctorița.
Spitalul s-a confruntat până acum cu peste 30 de cazuri. „Marea majoritate a acestor copii au dezvoltat forme foarte ușoare sau inaparente de COVID-19, iar peste 50% nu au suferit de alte afecțiuni cronice înainte de infecția cu coronavirus”, arată dr. Nițescu. Apoi, au făcut PIMS.
„Deja, medicii de aici știu să recunoască semnele”, completează ea. „Cea mai des întâlnită este o inflamație generalizată la nivelul organismului. Manifestările includ și erupție cutanată caracteristică pe trunchi, membre, palmo-plantar, o urticarie care se asociază cu conjunctivită, febră, manifestări digestive, enterocolită acută, afectare cardiacă.” Aproximativ jumătate dintre cei internați pe secție au prezentat aceste manifestări, mi-a spus medicul.
Testele pentru depistarea COVID-19 sau a anticorpilor sunt esențiale și pentru că PIMS seamănă mult cu boala Descrisă pentru prima dată în 1967 de către medicul pediatru japonez Tomisaku Kawasaki. Află mai multe aici: bmj.com o inflamație rară, de cauză necunoscută, a pereților vaselor de sânge, specifică copiilor. Simptomele asociate acestei maladii sunt aproape similare cu cele întâlnite în sindromul inflamator multisistem.
Se speculează că boala Kawasaki poate apărea ca reacție a infectării cu anumite virusuri (printre care și cele din familia corona) și bacterii, fără a putea fi dovedită o legătură clară de cauzalitate.
Aproximativ aceleași simptome sunt însă tipice și pentru o altă afecțiune, Mai multe despre cum se manifestă la copii, aici: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov care debutează cu febră bruscă foarte mare, senzație de leșin, diaree, durere de cap, erupție cutanată și crampe musculare.
„Nu virusul ne omoară, ci propriii noștri anticorpi”
În general, sindromul inflamator multisistem post COVID-19 apare într-un interval de patru, până la opt săptămâni de la debutul infecției cu coronavirus. Însă chiar și această perioadă nu este foarte clar stabilită, întrucât majoritatea copiilor care dezvoltă PIMS au fost asimptomatici în fața infecției cu SARS-CoV-2. „În plus, acești copii au fost sănătoși anterior, fără să fi avut comorbidități”, spune dr. Ionescu.
Și dacă motivele apariției acestei hiperinflamații nu sunt certe, mai multă lumină planează asupra mecanismului pe care îl declanșează în corpul copiilor. „Este vorba de un răspuns exagerat al organismului declanșat de COVID-19. Pur și simplu, sistemul imunitar reacționează exagerat, încercând să se apere”, explică dr. Nițescu.
„Este echivalentul Citokinele sunt molecule de natură proteică ce transmit informații între celule diferite. Au rolul important de a transmite informații între celulele sistemului imunitar. Citește despre furtuna de citokine aici: „How COVID-19 induces cytokine storm with high mortality”, ncbi.nlm.nih.gov apărută în cazul adulților, dar în varianta pediatrică. Nu ne omoară virusul, ci propriii noștri anticorpi, reacția lor disproporționată în fața bolii”, adaugă doctorița Diana Ionescu.
În funcție de gravitatea și particularitatea fiecărui caz, există protocoale variate și scheme de tratament adaptate, care pot include corticoterapie, tratament suportiv, cardiovascular, anticoagulant.
Prea puține studii înseamnă și diagnosticări insuficiente sau inexacte
Când SARS CoV-2 a început să se răspândească peste tot în lume cu o viteză alarmantă, singura veste bună a fost că, în cazul copiilor, boala atacă rar, iar când o face, simptomele sunt ușoare sau, în cele mai multe cazuri, inexistente.
La sfârșitul lunii aprilie 2020, însă, Marea Britanie a început să raporteze cazuri în care „Paediatric inflammatory multisystem syndrome and SARS-CoV-2 infection in children” (PDF), ecdc.europa.eu De atunci, alte câteva țări au anunțat, de asemenea, pacienți care prezintă caracteristici similare, iar acest fenomen a fost ulterior denumit în mai multe feluri – cele mai cunoscute sunt sindrom inflamator multisistemic la copii (MIS-C) sau sindrom multisistem inflamator pediatric asociat cu SARS-CoV-2 (PIMS-TS).
Însă de aici încolo, lucrurile se complică, pentru că diferite organizații internaționale renumite din domeniul sănătății au adoptat definiții ușor diferite cu privire la PIMS -TS.
Deși The Royal College of Paediatrics and Child Health (RCPCH) din Marea Britanie definește PIMS-TS ca o „Paediatric multisystem inflammatory syndrome temporally associated with COVID-19 (PIMS) – guidance for clinicians”, rcpch.ac.uk nu solicită dovada infectării sau a expunerii la infecția cu COVID-19 pentru stabilirea diagnosticului, așa cum o fac instituții precum Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), în SUA, și „Multisystem inflammatory syndrome in children and adolescents with COVID-19”, who.int
La noi în țară, sunt mai multe spitale care tratează cazuri de copii cu sindrom inflamator multisisemic asociat cu COVID-19, dar în lipsa unei centralizări, nu se cunoaște numărul exact al acestora.
Dr. Diana Ionescu spune că la spitalul Victor Gomoiu au fost diagnosticate și tratate până acum peste 55 de cazuri, copii cu vârste cuprinse între câteva luni și până la 16 ani.
Tratamentul, diversificat în funcție de organele afectate și destul de costisitor, după cum afirmă dr. Ionescu, este aplicat cu succes la Victor Gomoiu, pentru că spitalul dispune atât de aparatură medicală adecvată, cât și de resursele materiale necesare.
Ce se întâmplă, însă, când un astfel de caz apare la un copil din provincie?
Un coșmar care nu se mai termină. Drama Iasminei
Liliana Duțoiu are 39 de ani, locuiește în Pitești și este mama a trei fetițe. Nu știe sigur de unde a luat coronavirus în toamna lui 2020, însă spune că ieșirile în afara casei au fost atât de rare în acea perioadă, încât singura ipoteză plauzibilă pentru infectare rămâne un institut medical din București, pe care l-a vizitat pentru a-și trata de hipotiroidism copilul nou-născut.
Iasmin, cea mai mare dintre cei trei copii ai Lilianei, are șase ani. A început să se simtă rău în octombrie, într-o miercuri, la două zile după ce mama ei a fost depistată cu COVID-19. „A început cu dureri de burtă, febră și cheaguri de sânge în scaun”, își amintește Liliana. Situația a fost cu atât mai dramatică, cu cât întreaga familie era izolată la domiciliu. În acele zile, Liliana lăsa testele pentru analizele fetiței în fața ușii, pentru a fi preluate și examinate.
Când au ieșit din carantină, au început să meargă pe la doctori. Cum în Pitești nu exista posibilitatea unor investigații amănunțite, familia a făcut sistematic drumuri la București.
S-a început metodic, cu hemograma completă, apoi analizele au devenit tot mai complexe. Iasmin a trecut prin colonoscopie și i s-au prelevat probe pentru biopsie. Toate analizele au fost în parametri.
Disperarea mamei era deja la cote maxime în momentul în care o echipă de medici din București i-a propus testarea copilului pentru a vedea dacă a dezvoltat anticorpi COVID-19. Rezultatul a confirmat bănuiala: aceștia erau formați, deși fetița nu prezentase niciun simptom de boală. Diagnosticul primit, așa cum spune mama, a fost de inflamație intestinală de cauză necunoscută post COVID-19.
La aproape șase luni de la declanșare, Iasmin trebuie să urmeze în continuare un regim alimentar strict. „I-am scos din alimentație carnea, laptele, ouăle. Nu are voie să mănânce nimic crud, prăjit sau care conține drojdii. Meniul ei se compune din multe supe, paste și crackers din orez”, spune mama. Iasmin primește în continuare zinc, calciu și probiotice, prescrise de medici, pentru că inflamația ei intestinală este încă acolo.
În timp ce Liliana spune că investigațiile continuă, fără să se întrevadă o finalitate în viitorul apropiat, susține că a auzit de alte două cazuri în care sângele în scaun a fost prezent la copii, după infectarea cu SARS-CoV-2. Totuși, studiile clinice de până acum nu au relevat astfel de asocieri, însă cauzalitatea nu este exclusă, ținând cont de Iată aici cazul unui adolescent suspectat de PIMS, căruia i s-a descoperit, în schimb, boala Chron, o afecțiune inflamatorie cu localizare la nivelul peretelui tractului digestiv și care a prezentat sânge în scaun: „Inflammatory Bowel Disease Presenting With Concurrent COVID-19 Multisystem Inflammatory Syndrome” (PDF), pediatrics.aappublications.org
Pe terenuri mișcătoare. Înțelegerea efectelor pe termen lung este de-abia la început
Deși mortalitatea PIMS în rândul copiilor a rămas până în prezent de „Multisystem inflammatory syndrome in children: A systematic review”, thelancet.com un tratament aplicat tardiv poate deschide calea către apariția unor sechele importante. „Pot apărea inclusiv probleme pulmonare, de aceea este nevoie de controale regulate după externare”, spune dr. Ionescu.
Chiar și diagnosticat la timp, sindromul inflamator multisistemic asociat SARS-CoV-2 poate genera efecte negative pe termen lung, precum „Preliminary Evidence on Long COVID in children”, medrxiv.org
CITEȘTE ȘI: Ce știm despre efectele pe termen lung ale COVID-19?
Mai multe studii, printre care cele comandate de National Institutes of Health (NIH) din SUA, sunt în Le găsești aici: „NIH effort seeks to understand MIS-C, range of SARS-CoV-2 effects on children”, nih.gov
Până la noi descoperiri medicale cu privire la cauzele și efectele PIMS, copiii, considerați unul dintre factorii de transmitere a infecției SARS CoV-2, sunt lipsiți de apărare în fața bolii. Asta pentru că vaccinurile disponibile până în prezent nu pot fi administrate celor cu vârste Citește aici rezultatele unui studiu realizat în Israel, despre administrarea vaccinului Pfizer la copii cu vârste cuprinse între 12 și 16 ani: „Israeli doctor: 600 at-risk children got COVID shot without major side effects” timesofisrael.com
Singura soluție rămâne prevenția, iar lucru acesta cade în responsabilitatea adulților. Dacă ești părinte, nu-ți expune copilul locurilor aglomerate și, dacă este posibil, încurajează-l să poarte mască de protecție.
Rămâi cu simțurile ascuțite: dacă apar simptome precum erupție cutanată, oboseală și slăbiciune, dureri de stomac sau crampe abdominale, buze înroșite și crăpate, mâini și picioare umflate și descuamarea pielii în aceste zone, dureri de cap, ochi înroșiți, dureri musculare, diaree și vărsături, umflarea glandelor gâtului ori iritabilitate inexplicabilă, anunță medicul care îl are în observare. Potrivit OMS, sunt suficiente doar două dintre simptomele enumerate mai sus și asociate infecției cu SARS-CoV-2 pentru a te alerta.
Doctorița Diana Ionescu spune că, deși până de curând cadrele medicale se așteptau la o relaxare, cazurile se înmulțesc.