Vaccinul oral de la Vaxart: Rezultate confuze, investigație, picaj pe bursă 

O companie din San Francisco, având ca CEO un român, încearcă să creeze un vaccin anti-COVID-19  sub formă de pastilă. Primele rezultate sunt însă ambigue.

Omenirea a reușit să fabrice mai multe vaccinuri eficiente împotriva noului coronavirus, însă administrarea lor se dovedește a fi un proces lent și greoi. Puțin peste 200 de milioane de doze fuseseră injectate până la finalul lunii februarie 2021, iar imunizarea tuturor locuitorilor planetei presupune eforturi uriașe: păstrarea unor flacoane la temperaturi de până la -80°C, mobilizarea a sute de mii de cadre medicale și chiar îmbunătățirea constantă a vaccinurilor pentru ca ele să fie eficiente împotriva tulpinilor care continuă să apară. 

CITEȘTE ȘI: Vaccinul anti-COVID-19. Situația la zi.

Un vaccin nou, sub formă de tabletă, care se păstrează la temperatura camerei timp de ani de zile, poate fi trimis prin poștă și administrat ușor, ar rezolva multe dintre aceste neajunsuri și ar putea grăbi procesul de vaccinare, ajungând la pacienți din toate colțurile lumii. 

Așa sună promisiunea făcută de Vaxart, o companie mică din California care îl are ca CEO pe Andrei „Andy” Floroiu, un român care a terminat Politehnica bucureșteană, după care a făcut un Masterat în informatică la Universitatea din Maryland, SUA, apoi și-a luat MBA-ul la Wharton Business School.

Vaxart a fost una dintre companiile favorite ale celor care investesc pe bursă și care urmăresc, în perioada asta, nume noi din domeniul farmaceutic, ce promit să ofere soluții revoluționare care n-ar putea scoate din pandemie. În ultimul an, acțiunile Vaxart au crescut de la 1-2 dolari la peste 6, atingând la un moment dat un maximum de aproape 25 de dolari.

Pe lângă creșterile și prăbușirile de pe bursă, Vaxart este și subiectul unei investigații federale în Statele Unite, pe motiv că ar fi exagerat rolul său în Operațiunea Warp Speed, programul inițiat de fostul președinte Donald Trump pentru crearea în ritm alert a vaccinurilor și tratamentelor împotriva COVID. 

Vaxart spunea într-un comunicat de presă„Vaxart’s COVID-19 Vaccine Selected for the U.S. Government’s Operation Warp Speed”, vaxart.com că vaccinul său ar fi fost „selectat de Guvernul Statelor Unite pentru Operațiunea Warp Speed”. În realitate, lucrurile erau un pic mai complexe, după cum a scris The New York Times.„Corporate Insiders Pocket $1 Billion in Rush for Coronavirus Vaccine”, nytimes.com Compania nu ar fi primit sprijin financiar din partea Guvernului, ci doar ar fi participat la analize preliminare pentru determinarea unor potențiale parteneriate, analize care, la vremea anunțului făcut de companie, nu fuseseră încă finalizate.

The New York Times scrie, citând un membru al administrației Trump: „Unii oficiali ai Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane sunt tot mai îngrijorați, întrebându-se dacă unele companii, inclusiv Vaxart, ar încerca să-și crească acțiunile exagerând rolul lor în Warp Speed”

Întrebați de Mindcraft Stories cum se poziționează față de această problemă, oficialii Vaxart au declarat: „No comment.”

Știința din spatele vaccinului-tabletă

Vaccinurile orale nu sunt ceva neobișnuit. Ele au avut succes în combaterea poliomielitei, a holerei și a febrei tifoide și vin cu câteva avantaje, pe lângă faptul că sunt mai ușor de acceptat de cei care se tem de ace. De multe ori, vaccinurile orale„Current state and challenges in developing oral vaccines”, sciencedirect.com sunt mai sigure, mai ușor de produs și mai ușor de administrat decât cele care se injecteză în mușchi. 

În plus, ele pot produce și un răspuns imun la nivelul mucoaselor, o importantă poartă de intrare a virusurilor în organism. Spre comparație, vaccinurile intramusculare țintesc mai mult un răspuns la nivel de organism. Totuși, e destul de complicat să fie create vaccinuri sub formă de tabletă, pentru că ele trebuie să treacă cu bine prin mediul ostil al stomacului pentru a ajunge în intestin. 

Înainte să lucreze la dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus, Vaxart a încercat să producă unele împotriva gripei și a altor virusuri, inclusiv HPV. Vaccinul său oral care luptă cu virusurile gripale H1 ar fi redus rata de infectare cu 47%„Results from Influenza Challenge Study Published in Lancet Infectious Diseases”, vaxart.com și ar fi fost bine tolerat de organism, potrivit unui studiu clinic de faza a II-a„Efficacy, immunogenicity, and safety of an oral influenza vaccine: a placebo-controlled and active-controlled phase 2 human challenge study”, thelancet.com la care au participat 179 de subiecți.

După debutul pandemiei, compania a început să adapteze tehnologia pe care o dezvolta deja pentru a produce un vaccin oral împotriva noului coronavirus, vaccin pe care l-a numit VXA-CoV2-1. Produsul ar fi obținut „rezultate preliminare pozitive” în urma unui test clinic, după cum anunța,„Vaxart Announces Positive Preliminary Data from Phase 1 Clinical Trial Evaluating Its Oral COVID-19 Tablet Vaccine Candidate”, vaxart.com la începutul lunii februarie 2021, compania cu CEO român.

Vaccinul se ia sub formă de pastilă și se absoarbe în organism la nivelul intestinului, la fel ca majoritatea vaccinurilor orale. El folosește ca vector viral un adenovirus, Ad5, același pe care îl găsim și cazul produselor injectabile Convidicea (produs de CanSino, China) și Sputnik V (Rusia).

Spre deosebire de majoritatea vaccinurilor, Vaxart nu țintește doar proteina S/Spike (acei țepi ai coroanei coronavirusului care îi permit să fuzioneze cu membrana celulelor umane pentru a pătrunde în interior și a le transforma în fabrici de virusuri), ci și proteina N/Nucleocapsidă (care se află la interior și care joacă un rol important în creșterea eficienței proceselor de transcriere și asamblare a virusului). Acest lucru ar ajuta la păstrarea eficacității vaccinului și în situația în care ar apărea tulpini noi, a declarat pentru Mindcraft Stories dr. Sean Tucker, fondator și Chief Scientific Officer la Vaxart.

„Din punct de vedere istoric, știm că proteina S are adesea mutații, așa că am inclus proteina N ca o țină mai stabilă pe termen lung pentru vaccin”, a spus el. „Vaccinurile actuale se concentrează în principiu pe generarea anticorpilor neutralizanți care pot bloca interacțiuni specifice care permit virusului să infecteze o celulă. Totuși, pentru că acești anticorpi țintesc o regiune foarte mică a proteinei S, ei pot ușor să-și piardă potența când un virus începe să sufere mutații.” 

Tummegy/Science Photo Library/Getty Images

Dr. Tucker spune că vaccinul la care lucrează Vaxart funcționează un pic diferit față de majoritatea produselor de pe piață. Acesta nu urmărește atât de mult producerea unui răspuns de apărare la nivel de organism, ci preferă să genereze un răspuns la nivelul mucoaselor, o idee pe care o aplică de altfel încă câteva echipe de cercetători din SUA, Canada și Danemarca. 

Unii oameni de știință spun că abordarea are sens, pentru că mulți microbi, printre care și coronavirusul, intră în organism prin mucoase, un tip de țesut care se află în nas, gură, plămâni și în sistem digestiv. De cele mai multe ori, vaccinurile intramusculare nu prea reușesc să producă un răspuns puternic la nivelul mucoaselor – ele se bazează pe ideea că celule sistemului imunitar vin la locul infecției și elimină virusul.

„Știind cât de puternic poate fi răspunsul la nivelul mucoaselor împotriva unui patogen viral, ar fi ideal să ne gândim la vaccinuri care le țintesc,” a declarat imunologul Akiko Iwasaki de la Universitatea Yale pentru The New York Times.„You’d Rather Get a Coronavirus Vaccine Through Your Nose”, nytimes.com

„Pe lângă stimularea producerii de anticorpi la nivelul mucoasei, în prima linie a sistemului imunitar, vaccinul nostru stimulează și un răspuns al celulelor T”, spune Tucker despre vaccinul Vaxart. „Celulele T sunt responsabile cu patrularea în organism și cu identificarea celulelor care au fost transformate în fabrici pentru virus. Ele pot detecta celulele infectate de virus și le pot elimina, pentru a preveni împrăștierea virusului în corp.”

Potrivit Vaxart, la opt zile de la administrarea tabletei poate fi detectat un „răspuns robust” al celulelor T.

La testul clinic ale cărui rezultate au fost publicate acum, vaccinul Vaxart a generat un răspuns imun al celulelor T la 75% dintre voluntarii care au primit o singură pastilă. Iar compania susține că acest răspuns ar fi mai bun decât cele observate în cazul vaccinurilor concurente care folosesc tehnologia ARN mesager: Moderna și Pfizer/BioNTech.

Studiul a fost însă destul de mic, fiind vorba de unul de faza I, menită să testeze mai mult dacă produsul e bine tolerat de organism și a determina care este dozajul cel mai potrivit. Au participat 35 de adulți sănătoși cu vârste între 18 și 54 de ani, împărțit în trei grupuri. Primul dintre ele, format din cinci voluntari, a primit două doze din vaccinul VXA-CoV2-1, la o distanță de 29 de zile. Grupul al doilea (15 persoane) a primit o singură doză mică, iar al treilea (tot 15 persoane) o singură doză mare. Efectele adverse au fost destul de puține, câte 4-5 pacienții cu doză mai mare având probleme gastro-intestinale de tipul diaree sau greață, și alți câțiva durere de cap, oboseală sau durere abdominală. 

Totuși, în privința anticorpilor produși de voluntarii care au participat la studiu, rezultatele au fost confuze. S-a detectat prezența IgA la toate cele cinci persoane care au primit două doze, însă nu au fost văzuți și anticorpi IgG, care ar oferi protecție organismului în lupta cu virusul.

„Nu ne-am așteptat niciodată să vedem niveluri ridicate de anticorpi neutralizanți după o doză mică sau medie”, susține Dr. Tucker. „Așteptarea noastră era să vedem un răspuns imun în mucoase.”

Totuși, în studiile preclinice, când Vaxart a dat pastila șoarecilor de laborator, aceștia ar fi produs anticorpi. Apoi, în cazul hamsterilor, s-ar fi văzut câteva efecte pozitive: cantitatea de virus din corpurile lor a fost mai mică, iar aceștia ar fi fost protejați de două efecte importante ale îmbolnăvirii: umflarea plămânilor și pierderea în greutate. 

Va funcționa pastila Vaxart?

E încă neclar dacă vaccinul anti-COVID-19 sub formă de pastilă va funcționa sau nu. Compania încă analizează datele din studiul de faza I, iar dr. Tucker spune că le va prezenta publicului în momentul în care analiza va fi completă. Între timp, compania plănuiește să pornească și un studiu de faza a II-a, cu mai mulți voluntari, în următoarele săptămâni. De asemenea, dozele ar putea fi regândite, spune Tucker, pentru a putea genera un răspuns mai bun.

Isaac Bogoch, specialist în boli infecțioase și profesor la Universitatea din Toronto, spune că sistemul imunitar e complex, dar că faptul că nu s-au detectat anticorpi IgG la voluntarii din prima fază a testului clinic ar putea ridica semne de întrebare.

„Deși e minunat să vedem ceea ce pare să fie un răspuns decent al celulelor T, lipsa detectării anticorpilor e problematică și ar putea reduce eficiența vaccinului”, a declarat el pentru CNBC.„Vaxart shares plunge 57% on concern that lackluster antibody response will hinder effectiveness of oral Covid vaccine”, cnbc.com

Pe de altă parte, dr. Christopher Chiu, de la departamentul de boli infecțioase al Imperial College London a afirmat pentru The Guardian„Scientists race to find ‘warm’ Covid vaccine to solve issue of cold storage”, theguardian.com că țintirea mucoaselor are potențialul de a produce așa-numita imunitate sterilizantă, adică eliminarea completă din organism a virusului. 

„Cu vaccinurile intramusculare și sistemice, știm că putem adesea preveni sau reduce severitatea bolii, dar aproape niciodată nu putem opri complet răspândirea virusului sau patogenului din locul infecției”, spune el.

Compania Vaxart speră ca până la începutul anului viitor să aibă pregătite dosarele necesare pentru aprobarea vaccinurilor de către organismele internaționale. 

Între timp însă, rezultatele recente, care arătau că organismul voluntarilor nu pare să creeze anticorpi IgG care să neutralizeze virusul, au dus la o prăbușire a acțiunilor pe bursă. Vaxart a avut o scădere imediată cu 60%.

Totuși, deși sunt semne de întrebare privind eficiența vaccinul VXA-CoV2-1, de altfel inerente în cazul produselor farmaceutice aflate la începutul testelor clinice, s-au făcut bani buni. The New York Times„Corporate Insiders Pocket $1 Billion in Rush for Coronavirus Vaccine”, nytimes.com scria că un fond de investiții care controla parțial compania a vândut mare parte din acțiunile sale în vară, într-un moment prielnic, făcând un profit de 200 de milioane de dolari. 

„Andrei Floroiu, CEO-ul Vaxart, a primit acțiuni în valoare de 4,3 milioane de dolari în iunie. O lună mai târziu, ele valorau 28 de milioane de dolari”, scrie The New York Times.