Cum să discuți cu adepții teoriei Pământului plat. Despre Milet, bunicul conceptelor din fizica teoretică modernă. Plus: cum devin oamenii mai tehnici și tehnologia mai umană, de ce AI-ul e bun la șah, dar nu la justiție, și cum s-a micșorat maxilarul și s-a mărit creierul în lungul drum al evoluției de la primată la omul modern.
După ce, în primăvară, am mers la Bookfest să descoperim noutățile editoriale în știință și tehnologie, am bifat și ediția Gaudeamus cu numărul 30, cel mai mare târg de carte al toamnei.
Târgul de Carte Gaudeamus Radio România// Site oficial: gaudeamus.ro // a avut loc în 22-26 noiembrie, la Pavilionul Central (A) Romexpo, iar accesul publicului a fost gratuit. Aproape 100.000 de persoane l-au vizitat, în cele cinci zile de desfășurare. Pe lângă numeroase lansări de carte, ediția curentă a aniversat și 95 de ani de la prima emisie Radio România. Ca în fiecare an – și în condițiile în care unii jucători din piață au lipsit de la eveniment – cele mai multe noutăți editoriale au venit tot dinspre cele trei-patru edituri mari din România. Iată care sunt titlurile din care ți-ai putea alege lecturile pentru vacanța de Sărbători.
Foto: Adriana Moscu
„Anaximandru din Milet sau nașterea gândirii științifice”, de Carlo Rovelli
Carlo Rovelli, fizician și expert în gravitația cuantică, examinează contribuțiile lui Anaximandru din Milet la avansul cunoașterii umane. Anaximandru a fost primul care a teoretizat că Pământul plutește în spațiu, a fost primul geograf care a explicat fenomene meteorologice și primul care a înțeles că viața a început în mare. Tot el a creat conceptul de apeiron,// Element primar și cauză materială a lucrurilor, materie indeterminată și infinită (aerul, apa, focul și pământul) (gr. apeiron) // un precursor al fizicii teoretice moderne. Rovelli îl consideră pe Anaximandru unul dintre primii savanți care au apelat la rațiune pentru a explica lumea înconjurătoare.
Carlo Rovelli este un fizician teoretician recunoscut pentru contribuțiile sale la fizica spațiului și timpului. A lucrat în Italia și SUA și în prezent conduce cercetările în gravitația cuantică la Centrul de Fizică Teoretică din Marsilia. Este autor al mai multor cărți de succes, cum ar fi Șapte scurte lecții de fizică, Realitatea nu e ceea ce pare și Ordinea timpului, care au fost traduse în peste patruzeci de limbi.
„Cărțile întregesc viața. Cum scriem și cum citim despre știință”, de Richard Dawkins
Știința modernă poate părea complexă, dar are un impact mai mare ca niciodată asupra vieții oamenilor și viitorului planetei. De aceea, este foarte important ca descoperirile științifice să fie comunicate în mod clar și pe scară largă. Contestatarii științei, de la cei rău intenționați la cei confuzi, de la cei care se amăgesc pe ei înșiși la cei cu o agendă politică, trebuie să fie descoperiți și demascați. Iar știința trebuie să iasă din laboratoare, să pătrundă în spațiile unde se iau deciziile importante și să fie valorizată în spațiul public.
Cartea apreciază scriitorii care fac știința și natura accesibile publicului larg, prin lucrări de ficțiune sau non-ficțiune. De asemenea, îi onorează pe cei care aleg raționalitatea în locul religiei și susțin cunoașterea științifică în fața superstiției și ignoranței.
Richard Dawkins este un etolog și biolog evoluționist britanic. A fost profesor la Universitatea Oxford și conduce Fundația Richard Dawkins pentru Rațiune și Știință. S-a remarcat prin cartea Gena egoistă din 1976, unde a introdus pentru prima oară conceptul de memă. A contribuit la știința evoluției cu teoria sa din The extended phenotype.
„Cea mai mică realitate comună”, de Mai Thi Nguyen-Kim
Subiectele fierbinți și polarizante ale momentului, precum schimbările climatice, legalizarea drogurilor, homeopatia, pulberile în suspensie și caracterul ereditar al inteligenței sunt analizate în acest volum. Într-un stil proaspăt și amuzant, Mai Thi Nguyen-Kim îți arată limpede unde se termină faptele și unde lipsesc dovezile științifice, cu alte cuvinte, unde începe tărâmul speculațiilor, fondat doar pe opinii personale.
Dr. Mai Thi Nguyen-Kim este chimistă, jurnalistă de știință și are un canal de YouTube de succes,// Link: youtube.com // cu aproape 1,5 milioane de abonați. Nguyen-Kim este prezentatoarea emisiunii de știință Quarks, unde clarifică știrile false și jumătățile de adevăr, și proaspătă laureată a Crucii Federale de Merit, singura decorație de stat a Germaniei.
„Cum să discuți cu un negaționist al științei. De ce cred unii că Pământul e plat și alte teorii ale conspirației”, de Lee McIntyre
Lee McIntyre analizează în cartea sa tendința în creștere de a respinge cunoștințele științifice și de a adopta teorii conspirative. El oferă strategii pentru combaterea negaționismului științific și accentuează importanța unei comunicări calme și respectuoase pentru a ajunge la adepții unor teorii precum Pământul plat sau antivacciniștii. Cartea este recunoscută pentru modul său bine argumentat și ușor de înțeles de a trata problema negării științei.
Lee McIntyre este cercetător la Centrul pentru Filozofie și Istoria Științei de la Universitatea din Boston și profesor de etică la Harvard Extension School. Lucrările sale, traduse în diverse limbi, acoperă o gamă largă de subiecte, de la filozofia științelor sociale până la etica în era digitală.
„Cum să rămâi inteligent într-o lume smart. De ce mintea umană încă este superioară algoritmilor”, de Gerd Gigerenzer
Cartea abordează critic încrederea necondiționată în tehnologia inteligentă. Gigerenzer îți dezvăluie cum să rămâi la butoane într-o lume populată de algoritmi care te bat la șah, îți găsesc parteneri romantici (dar nu și potriviți) și îți spun să faci dreapta în 200 de metri. În timp ce unii cred că roboții vor prelua controlul lumii, alții, susținători ai tehnologiei, consideră că folosirea AI-ului o poate îmbunătăți. Indiferent de opinii, mulți sunt de acord că mașinile vor putea în curând să efectueze sarcini mai bine decât oamenii.
Gerd Gigerenzer arată că, deși inteligența artificială este eficientă în munci precise, (încă) are limitări în luarea deciziilor complexe sau în situații incerte ori capitale. Există destule alte probleme legate de algoritmi, precum utilizarea netransparentă a acestora în justiție.
Gerd Gigerenzer este un psiholog german specializat în studiul raționalității limitate și al euristicilor în procesul decizional. El explorează modul în care oamenii iau decizii, constrânși de timp și limitați de cunoștințe. A obținut doctoratul în psihologie în 1977 la Universitatea din München și a predat la diverse universități din Germania și SUA.
„De ce E=mc2? (Și de ce e important s-o știm?)”, de Brian Cox, Jeff Forshaw
Cartea simplifică și face accesibile publicului larg conceptele din spatele celebrei ecuații E=mc2 postulată de Einstein. Autorii explorează noțiuni precum spațiu-timpul și relativitatea și arată că, deși matematica poate părea complicată, este esențială pentru înțelegerea fizicii. Sunt abordate idei complexe cu un limbaj simplu și oferite exemple concrete pentru a facilita înțelegerea.
Brian Cox este profesor de fizica particulelor la Universitatea din Manchester și unul dintre cei mai cunoscuți popularizatori ai științei din Marea Britanie prin programele sale de la BBC. A participat la experimentul ATLAS de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN, în cadrul căruia a fost descoperită particula Higgs.
Jeff Forshaw este și el profesor de fizica particulelor la Universitatea din Manchester. A scris peste o sută de articole științifice, în special în domeniul cromodinamicii cuantice. Pentru contribuțiile sale a primit Medalia Maxwell și Premiul Kelvin.
„Dumnezeu, om, animal, mașină. Tehnologie, metaforă și căutarea sensului”, de Meghan O’Gieblyn
Într-o epocă dominată de inteligența artificială, omul se vede nevoit să reflecteze asupra destinului civilizației în fața progresului tehnologic. Cartea abordează dilema dintre umanizarea tehnologiei și tehnologizarea umanității și analizează relația dintre tehnologie, umanitate și religie. Autoarea critică ideea că oamenii pot fi reduși la date și probabilități și susține că existența unui sine interior nu poate fi ignorată. O’Gieblyn evidențiază cum analogiile defectuoase și teoriile materialiste au redus experiența umană la mecanisme simple.
Crescută într-o familie fundamentalistă creștină, scriitoarea subliniază nevoia de a aprecia umanitatea și perspectiva individuală. Cartea este în același timp și o lucrare de memorii în care este evidențiată puterea și importanța punctului de vedere personal.
„Evoluția minții. O istorie a creierului uman”, de de Joseph Jebelli
Jebelli explorează evoluția creierului uman și conceptele precum emoțiile, memoria, inteligența, limbajul și conștiința. Autorul analizează dezvoltarea creierului uman de la 500 la 1.500 centimetri cubi, complexitatea sa și rolul genei MYH16 în reducerea mărimii maxilarului. Această schimbare anatomică a permis creierului să crească în dimensiune și oamenilor să dezvolte funcții cognitive avansate, cum ar fi limbajul și gândirea complexă.
Scriitorul abordează și importanța empatiei, evoluția memoriei, dezvoltarea limbajului și discută despre neurodiversitate, autism și potențialele implicații ale inteligenței artificiale asupra evoluției umane.
Joseph Jebelli locuiește la Londra, unde este neurocercetător și scriitor. Și-a obținut doctoratul în neuroștiințe la University College London cu o teză despre biologia celulară a bolilor neurodegenerative, apoi a făcut studii postdoctorale la Universitatea din Washington. Cartea lui de debut, In Pursuit of Memory, a fost nominalizată la Royal Society Science Book Prize și la Wellcome Book Prize.
Recent, omenirea a învățat multe despre univers, trecut și despre sine. Totuși, aceste succese în dobândirea de cunoștințe noi au relevat cât de mult rămâne de explorat. De exemplu, cercetătorii explorează doar o fracțiune din univers, multe detalii ale preistoriei sunt încă necunoscute, iar numeroase situri istorice așteaptă să fie descoperite. În plus, domeniul emergent al neuroștiințelor, care studiază mintea și creierul, este abia la începuturi. Ce este cunoscut și cum s-a ajuns la aceste cunoștințe? Ce aspecte rămân încă necunoscute? Și care sunt obstacolele identificate în calea unei cunoașteri mai aprofundate? Într-o perioadă de dezbateri intense despre semnificația cunoașterii și adevărului, aceste întrebări apar tot mai des.
A.C. Grayling, este un renumit filozof britanic. A predat filozofia la Birkbeck University of London, a înființat New College of the Humanities, o instituție de studii postuniversitare independentă din Londra, este director la Prospect Magazine și vicepreședinte al British Humanist Association. Interesele sale academice includ epistemologia, metafizica și logica filozofică.
În carte, Daniel Lieberman, profesor de biologie evoluționistă umană la Harvard, arată cum ar trebui să se schimbe lumea pentru a se potrivi cu trupurile umane de vânători-culegători. Cartea explorează modul greșit în care omul își folosește corpul. Dintr-o perspectivă evoluționistă, dacă normalul este definit ca fiind ceea ce a făcut majoritatea oamenilor timp de milioane de ani, atunci este normal și ca omul să alerge 9-15 kilometri pe zi pentru a vâna și a culege alimente proaspete, bogate în fibre, sărace în zahăr și abia prelucrate. De asemenea, este normal să petreci o mare parte din timp fie pentru a alăpta, fie pentru a dormi, a meșteri la unelte de piatră sau a bârfi cu ceata ta.
Stilul de viață din secolul XXI, susține Daniel Lieberman, nu este sincronizat cu organismele din epoca de piatră. Oamenii n-au fost niciodată atât de sănătoși și de longevivi și, în același timp, n-au fost niciodată atât de predispuși la o serie de probleme care, până de curând, erau rare sau necunoscute, de la boli precum astm, diabet și cancer până la suprapopulare. Motivul este că evoluția genetică nu a reușit să țină pasul cu cea culturală.
„Povestiri despre viitor. Ce urmează?”, de David Christian
Cartea e un fel de ghid al utilizatorului pentru viitor. Profesorul David Christian crede că indicii despre viitor se pot găsi în trecut și că analizarea tendințelor din istorie poate ajuta omenirea să se pregătească pentru vremurile care vor veni. Autorul spune că, pentru a înțelege viitorul îndepărtat e nevoie de studierea tendințelor pe termen lung. Creativitatea științifică și migrația umană, mai crede el, vor continua să fie tendințe dominante în viitoarele secole.
David Christian este profesor emerit de istorie la Universitatea Macquarie din Australia și directorul Institutului de Istorie Mare al aceleiași instituții. A creat împreună cu Bill Gates proiectul Big History. Discursul său TED // Link: ted.com // a fost vizionat de peste treisprezece milioane de ori. Este autorul a numeroase articole și cărți, precum Povestea originilor, bestseller New York Times.
„Războiul cipurilor. Lupta pentru cea mai importantă tehnologie din lume”, de Chris Miller
Semiconductoarele din siliciu alimentează astăzi orice, de la mașini și jucării la telefoane și arme nucleare. Războiul cipurilor relatează ascensiunea acestei industrii și uriașele sale implicații economice și geopolitice. Cartea începe cu un articol al lui Gordon E. Moore, un chimist american care a postulat Legea lui Moore, care spune că numărului de tranzistoare de pe cipuri se dublează la fiecare doi ani. Și chiar a avut dreptate. Numărul de tranzistori pe cipuri a crescut dramatic de la câteva unități în anii 1960 la miliarde în prezent.
Chris Miller este profesor de istorie internațională la Școala Fletcher de la Universitatea Tufts și bursier invitat la American Enterprise Institute. Este și director pentru Eurasia la Foreign Policy Research Institute și la Greenmantle, o firmă de consultanță. Deține o licență în istorie de la Harvard și un doctorat de la Yale. A scris cărțile The Struggle to Save the Soviet Economy, Putinomics și We Shall Be Masters. A contribuit frecvent la publicații precum The New York Times și The Wall Street Journal.
„Revoluția neterminată a lui Einstein. Căutarea a ceea ce se află dincolo de cuante”, de Lee Smolin
Lee Smolin vorbește despre relația complexă dintre mecanica cuantică și natura realității. Deși are un rol esențial în dezvoltarea tehnologiei moderne, mecanica cuantică rămâne plină de mistere. Întrebările fundamentale despre natura realității nu sunt încă rezolvate. Smolin abordează paradoxurile și ciudățeniile inerente teoriei cuantice, cum ar fi natura duală a atomilor și rolul observației în definirea realității. Scriitorul încearcă să găsească o cale de a combina teoria relativității cu fizica cuantică.
Lee Smolin a obținut doctoratul în fizică teoretică la Harvard în 1979 și este în prezent profesor la Centrul pentru Fizică Gravitațională și Geometrie de la Universitatea din Pennsylvania. Este recunoscut pe plan internațional pentru contribuțiile sale în teoria cuantică unificată, cosmologie și relativitate. Smolin a scris lucrările The Life of the Cosmos (1997) șiThree Roads to Quantum Gravity (2000).// Mai multe informații despre el pot fi găsite pe site-ul său: qgravity.org //
„The Game. Jocul civilizației digitale”, de Alessandro Baricco
Cartea, câștigătoare a Premiului European pentru Eseu 2020, explorează transformarea digitală a societății și are ca punct de plecare impactul jocurilor video asupra acesteia, văzut ca o adevărată „insurecție mentală”. Baricco analizează, printr-o filozofie relaxată, felul în care lumea digitală influențează stilurile de viață și atitudinile prezentului.
Alessandro Baricco a studiat filozofia și pianul și scrie cronici muzicale și cărți despre muzică. A debutat ca romancier în 1991 și a devenit rapid unul dintre cei mai citiți scriitori italieni. A publicat mai multe romane de succes, a scris pentru teatru și a adaptat lucrări clasice. Baricco a contribuit la ziare importante și a fondat Scuola Holden în Torino, dedicată creativității narative și artelor performative.
Ideile se răspândesc mai ușor în locuri mai dense, așadar densitatea conferă orașelor un avantaj în fața localităților mai puțin aglomerate. Oamenii cu spirit antreprenorial și minți strălucite se concentrează în zonele urbane și învață unii de la alții cum să-și atingă potențialul. Orașele amplifică talentele, stimulează interacțiunile și inovația și întețesc concurența.
De la Mumbai la Paris, de la Rio la Detroit și până în Shanghai, cartea te poartă în jurul lumii și în mintea orașului modern. Vei afla cum gândesc orașele, de ce se comportă în felul în care o fac și ce idei înțelepte au de împărțit cu oamenii care le locuiesc.
Autorul, Edward Glaeser, susține că orașele sunt una dintre cele mai remarcabile creații umane. Economist la bază, Glaeser scrie reportaje detaliate, analize bine structurate și aduce argumente solide care demonstrează că orașele sunt, de fapt, locuri sănătoase și bogate cultural și economic.
Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.
Nici Nadia, nici Hagi, nici Ilie Năstase nu sunt atât de cunoscuți precum contele Dracula, personajul imaginat de scriitorul irlandez Bram Stoker la finalul secolului al XIX-lea, confundat adesea cu Vlad Țepeș, dar asociat cu Transilvania. Brand puternice ale României, notorietatea lui Dracula e speculată și în gastronomie.
