A fost sau nu protejată Floarea soarelui lui Van Gogh?6 min read

Răspunsul e da, era protejată cu sticlă. Însă am ajuns surprinzător de târziu la el, poate și dintr-o ciudată particularitate a limbii engleze.

Vineri, 14 octombrie, două activiste din organizația Just Stop Oil au ales să protesteze împotriva noilor exploatări de petrol și gaze din Marea Britanie aruncând cu supă într-un tablou de Van Gogh. Pictura, intitulată Floarea soarelui, era expusă la Galeria Națională (National Gallery) din Londra, și era una dintre cele mai cunoscute ale pictorului din Țările de Jos.

Pictura, reprezentând un buchet de floarea soarelui într-un ghiveci, este a patra dintr-o serie de patru„Sunflowers (Van Gogh series)”, wikipedia.org (dintre care una a fost distrusă în timpul celui de-AL Doilea Război Mondial, în Japonia). Van Gogh mai avusese o serie anterioară de patru dedicată acestor flori (cu ele pe jos), iar ulterior a mai pictat trei variante cu florile în ghiveci.

Dincolo de discuțiile despre oportunitatea gestului, în care mai toată lumea s-a poziționat în funcție de felul în care se raportează la schimbările climatice, o întrebare a rămas fără răspuns: era tabloul protejat și, dacă da, știau activistele acest lucru când au ales să-l acopere cu supă?

Într-un comunicat postat pe Twitter,„Statement from the National Gallery”, twitter.com reprezentanții muzeului s-au grăbit să spună că tabloul în sine n-a fost afectat, ci doar rama. Reprezentanții muzeului n-au precizat însă din ce motiv a scăpat nevătămat tabloul. Curios, un urmăritor, Rob Padley, a întrebat dacă tabloul era acoperit cu sticlă.Aici: twitter.com Răspunsul celor de la Galeria Națională a fost: „Hi Rob, the painting is glazed.”

Problema este că, în limba engleză, „glazed” are dublu sens. 

Pe de o parte, este o tehnică de picturăGlaze (painting technique), wikipedia.org care presupune acoperirea unui tablou terminat cu un strat transaprent sau semitransparent, cu scopul de a-l proteja de praf și a conferi un aspect uniform picturii. În română, acest lac special se numește vernis,„Cum se aplica vernisul”, pictorshop.ro iar tehnica se numește vernisare. Ea poate fi făcută chiar de pictor sau, ulterior, de persoana care deține tabloul. În practică, prin aplicarea unui asemenea strat protectiv, vopseaua de sub el e protejată, tabloul are mai puține crăpături, iar eventuala supă aruncată pe el nu-l va afecta, mai ales dacă e curățată repede.

În engleză însă, „glazed” poate însemna însă și că tabloul a fost acoperit„Your Guide to Picture Frame Glazes”, levelframes.com cu un strat protector din sticlă sau material acrilic. Care este, evident, o soluție mult mai vizibilă, inclusiv pentru activiștii care decid să arunce cu supă în pictură.

De la București însă, e destul de greu să te prinzi dacă tabloul avea sticlă sau nu pe el.

Nici jurnaliștii străini nu s-au lămurit. Pe de o parte, BBC a scris„Van Gogh’s Sunflowers back on display after oil protesters threw soup on it”, bbc.com că tabloul era acoperit cu sticlă. Cei de la The New York Times„Climate Protesters Throw Soup Over van Gogh’s ‘Sunflowers’”, nytimes.com au preferat să rămână în zona confuză a dublului sens al termenului „glazzing”, exprimându-se artistic: „As the gloppy orange liquid dripped down the glazing that was protecting the painting…”

Cum niciuna dintre sursele astea nu m-au lămurit, am decis să întreb direct Galeria Națională din Londra. Era sau nu sticlă peste tabloul lui Van Gogh? „Pot să confirm că, în acest caz, glazzing se referă la stratul protector de sticlă care acoperă pictura”, mi-a răspuns Esmee Wright, ofițerul de presă al muzeului.

Case closed.