Black Adam: Supereroii mei minte nu are9 min read

În pauza dintre două Shazam!, Warner Bros. îl mână în luptă și pe Black Adam, un antierou egiptean care, aparent, continuă noua direcție DC Extended Universe.

După mulți ani, de la trilogia Batman regizată de Christopher Nolan încoace, în care realizările în universul DC au fost mediocre, Warner Bros. și-au dat, sper, două palme după primul Suicide Squad, s-au mai scuturat de ambițiile Avatar-întâlnește-Aladdin-întâlnește-Emily-In-Paris și, în fine, s-au uitat cu mai multă atenție la Marvel Cinematic Universe. Astfel, au apărut două proiecte care aproape fac uitate toate experimentele post-Nolan. Un reboot la Suicide Squad regizat, surprinzător, de James Gunn (Guardians of the Galaxy), un serial, Peacemaker, mai simpatic decât toate serialele Marvel din ultimii doi ani, și acest proaspăt Black Adam, care, oricâte neajunsuri ar avea, e la ani lumină distanță de Wonder Woman sau Aquaman.

Și e un personaj curios. Gândit de Otto Binder și C. C. Beck în anii 1940, pentru Fawcett Comics, Black Adam a debutat în benzile desenate The Marvel Family și a fost gândit ca predecesorul lui Captain Marvel a.k.a. Shazam. Da, mai există un Captain Marvel.Și, da, istoria benzilor desenate e foarte complicată, nu o înțeleg pe deplin (mă și plictisește, ca în cazul de față) și, oricum, ar fi de scris un eseu întreg despre asta. Ce știu, însă, e că Teth Adam, a.k.a. Black Adam, a fost un sclav egiptean, prin anul 2600 î.e.n., înzestrat cu puteri supranaturale de către o gașcă de magicieni, în frunte cu Shazam, pentru a-i ține piept regelui, cam dictator, cam criminal, din Kahndaq, orașul său de baștină. Mai târziu, însă, același Shazam a decis să-l țină captiv pentru câteva milenii, când Adam s-a dovedit a fi imprevizibil, după ce, laolaltă cu regele în speță, Ahk-Ton, a distrus și orașul. (De ce nu e intriga asta un film în sine?)

În urma regelui, totuși, a rămas Coroana lui Sabbac, care oferă puteri supranaturale celui care o poartă. Cum, în zilele noastre, Kahndaq n-a scăpat de totalitarism, o arheoloagă și membră a mișcării de rezistență, Adrianna Tomaz, e în căutarea acesteia, sperând că, astfel, să poată elibera poporul de tirania militară a organizației criminale Intergang (așa-i că deja te-a luat căscatul?). Numai că, în urma unei trădări a unui apropiat, Tomaz e încolțită de mercenari tocmai când reușește să o găsească. În disperare de cauză, recită o incantație și apoi cuvântul magic, Shazam!, iar un Dwayne Johnson într-un costum de călugăr pentru un meci de wrestling cu ocazia Halloween-ului vine să te liniștească. După vreo 20 de minute monotone, popcornul mare și sucul XL parcă încep să-și fi meritat banii. 

În căutarea coroanei-minune, dar și a capriciosului antierou, sunt și Justice Society, trimiși de omniprezenta Amanda „The Wall” Waller (Viola Davis) să-l convingă pe Black Adam să renunțe la puteri și să rămână în grija A.R.G.U.S. (Advanced Research Group Uniting Superhumans). Adică, să fie criogenat și ținut la păstrare pentru „zile negre”. Cu ocazia asta, își fac debutul alte câteva personaje din benzile desenate: Dr. Fate (Pierce Brosnan), un fel de Doctor Strange, Hawkman (Aldis Hodge), un fel de Falcon, Atom Smasher (Noah Centineo), o combinație între Hulk și Ant-Man, și Cyclone (Quintessa Swindell), un fel de Storm din X-Men. Printre bătăi, obositor de repetitive, și plot twists, deloc surprinzătoare, are loc și o confruntare morală între Black Adam și rezervele celor de la Justice League, care, de altfel, vine mult prea târziu după aceeași discuție avută în Avengers: Age of Ultron: scopul scuză violența?

Cu alte cuvinte, Black „I never said I was a hero” Adam e liderul unei rebeliuni locale, care nu se sfiește de numărul tot mai mare al inamicilor căzuți la datorie, în timp ce „societatea dreptății” are o abordare care încearcă, pe cât posibil, să țină cont și de drepturile omului. Sau, să o luăm altfel: cum procedează americanu’ când invadează vreo țară arabă? Dilema desuetă e, în același timp, și limpede ca lumina zilei, numai că, ce să vezi?, nu prea stă deloc „în picioare” în filmele cu supereroi, pentru că e rezolvată facil, fiind complet uitată după ce unul dintre „băieții buni” e ucis. Păi, nu mai bine evitam noi să ne cadă greu popcornul?

Dincolo de ambițiile socio-politice ratate (dar și de locuințele distruse din oraș), Black Adam e un film jumi-juma, ceea ce e o realizare în sine pentru DC Extended Universe. Are umor, are momente captivante, are un Dwayne Johnson șarmant și tot mai expresiv (lecțiile de actorie pe care le-a urmat cu aceeași motivație cu care face flotările și-au făcut treaba), personajele secundare sunt mult mai nuanțate decât cele din anii trecuți, iar regia și imaginea s-au mai scuturat de kitsch. Pe de altă parte, îl vei uita imediat cum arunci cutia goală de popcorn, pentru că nu reușește să fie coerent și substanțial, ba chiar îți dă impresia că e un trailer de două ore în care s-au îndesat toate scenele de acțiune din vreo trei filme diferite. 

În cinematografe | Per total: 5/10 | Știință & Tehnologie: 4/10