Foto: AMXHD

Bucureștiul maimuțelor: rațiune, simțire și cultură pop7 min read

De Mihai Lukács 13.09.2022

Spectacolul „MAMA: Nuclear” se va juca pe 16 și 17 septembrie la Rezidența9. Autorul și regizorul Mihai Lukács explică de ce a ajuns să vorbească despre o temă atât de fierbinte

În spectacolul MAMA: NuclearDetalii despre eveniment pe facebook.com am vrut să vorbesc despre teama de folosire a unei arme atomice, în contextul actual de amenințare nucleară, așa cum a tot apărut în presa ultimului an și în declarațiile iresponsabile ale politicienilor implicați în războiul din Ucraina. Consider armele nucleare cea mai odioasă invenție umană și sper în continuare într-o dezarmare nucleară totală, o acțiune globală posibilă și necesară.

Spectacolul duce ideea atacului nuclear într-o zonă foarte concretă: un atac asupra Bucureștiului care provoacă o reacție sinucigașă a unui cult al supraviețuitorilor. Oricât de absurdă ar părea povestea dusă la limite, ea are în centru un sâmbure de adevăr și o teamă care domină diverse comunități globale. Această teamă era foarte prezentă în anii 1960-1970 și a produs narațiuni antinucleare dincolo de taberele antagonice ale Războiului Rece. Exista atunci o comunitate globală, care dincolo de diferențele politice, spunea foarte răspicat: Stop armelor nucleare! Acele voci au devenit tot mai slabe și mai puțin auzite, dar necesitatea de a reveni la un discurs similar azi e la un nivel epidermic.

Spectacolul, împărțit în două secțiuni, are două surse principale contradictorii de inspirație:

  1. Volumul de poeme Surâsul Hiroșimei al lui Eugen Jebeleanu, un autor uitat din România, care publica seria de 24 de poeme dedicate primei bombe nucleare din 1945. Volumul apărea în 1956 la Editura Tineretului și era dedicat adolescenților, versurile din Corul copiilor uciși erau învățate de copii la școală. 
  2. În opoziție, partea a doua are la bază un film science-fiction de categorie B din 1970, parte din franciza Planeta Maimuțelor/The Planet of the Apes. Centrat pe eroi americani care nu reușesc să salveze planeta în viitor, Beneath the Planet of the Apes descrie o sectă stranie care venerează o bombă nucleară în catacombele New York-ului, iar eroii astronauți pur și simplu explodează bomba, distrugând planeta. Mesajul filmului a fost acuzat în epocă de o prea mare directețe și un mesaj activist antinuclear prea evident într-un context politic global destul de complicat. Aceste aspecte s-au pierdut cu timpul. 

Menționez aceste surse, pentru că spectacolul este și o întoarcere în copilărie, când marile ficțiuni erau posibile și spuneau multe povești cu care rezonam imediat. Este o poveste mare, chiar dacă are notele sale sarcastice, dar distrugerea umană este tot mai aproape de noi, oriunde ne-am situa pe această planetă, iar șansele de a lupta după ce se produce sunt tot mai infime și mai lipsite de sens. Dacă putem acționa este acum, înainte ca marea distrugere să se producă. 

Spectacolul pornește de la premiza că reprezentarea evenimentelor din trecut sau mai bine zis, din reprezentarea trecută a viitorului, poate funcționa ca un instrument în înțelegerea situațiilor actuale, prin distanțarea adusă de elementele comice, anacronice, performative și de trecerea timpului. MAMA: Nuclear este, la nivel personal, o variantă de Mutter Courage. Piesa lui Brecht este un răspuns imediat la invadarea Poloniei din 1939, folosind ca temă Războiul de 30 de ani, pentru a arăta că nu există câștigători într-o conflagrație, cu atât mai puțin micii speculanți de război care pot crede că vor câștiga ceva. 


Spectacolul se va juca în București, vineri, 16 septembrie, și sâmbătă, 17 septembrie, de la ora 20, la Rezidența9.Adresa completă este Vila Rodizio, Strada Ion Luca Caragiale, 32. Mai multe detalii pe facebook.com 

Cu: Oana Rusu, Maria Sgârcitu, Ana Maria Pop | Costumele: Corina Sucarov | Scenografia și afișul: AMXHD | Muzica: Maria Sgârcitu | Coregrafia: Ana Maria Pop | Textul și regia: Mihai Lukács | Produs de Centrul Dialectic, co-finanțat de AFCN 



Text de

Mihai Lukács

Regizor de teatru, cercetător pop cultural și președintele Centrului Dialectic.

CULTURĂ|POPCRAFT

The Rings of Power: Alți bani, nicio distracție

De
Prime Video a investit cei mai mulți bani din istorie într-un serial și a produs un prequel la prequel, în cadrul francizei The Lord of the Rings, care e mai degrabă nesatisfăcător. Sau, să-l parafrazez pe Gandalf: „I shall pass on this one".
CULTURĂ|FILM&TV

Lupte de putere, magie și dragoni. Interviu cu Ryan J. Condal, producătorul Game of Thrones: House of the Dragon

De
Am vorbit cu Ryan J. Condal, co-creator, producător executiv și scenarist al serialului „Game of Thrones: House of the Dragon”, despre așteptările pe care le are de la acest prequel. 
CULTURĂ|FILM&TV

Inelele puterii înfurie fanii pentru că nu respectă canonul

De
Noul serial „Stăpânul inelelor: Inelele puterii” a stârnit controverse printre fani din cauza elfilor negri și a femeilor gnom fără barbă. (Da, nu e nicio greșeală de tipar.)
CULTURĂ|POPCRAFT

Nope: Obiecte zburătoare neinteresante

De
Jordan Peele, unul dintre regizorii noi și apreciați de la Hollywood, vrea neapărat să-ți demonstreze că e pasionat de cinema și că are meșteșug. Dar n-are, încă, maturitatea scenariului bine scris.