Foto: Cătălin Bătrânu / Indecis
Cozzzmonautica a trecut de barierele spațiului și timpului dintre Iugoslavia lui Tito și Timișoara 202323 min read
Evenimentul cu note artistice care are în centrul său tematici științifice, tehnologice SF a revenit în Timișoara cu prezentări, ateliere și documentare care vizau, de data asta, spațiul ex-iugoslav.
Câteva zeci, probabil douăzeci-treizeci de suflete iau loc pe o cameră de la parterul Palatului Ștefania din Timișoara. E 18:09, deci încă bate lumina de-afară, într-o zi de vineri. S-au strâns la CozZzmonautica 2023 – Partisans in Space („Partizani în spațiu”).
Pe pereți sunt lipite desene schematice cu modulul lunar și ceva ce arată a satelit, în timp ce o fâșie imensă de material gri și lucios stă pe pervazul de sub geamurile care dau spre stația de tramvai de lângă Piața Traian. Pe el sunt plasate scenete în miniatură cu forme de viață SF, utilaje spațiale teoretice sau alte entități.
Din tavan sunt desfășurate șapte ori trei (deci 21 de) fâșii cu aceleași proprietăți vizuale ca materialul de la geam, în timp ce modele vechi de calculatoare sunt plasate într-un colț al camerei, care sunt programate în timp real. Un joc din lasere multicolore e îndreptat înspre colțul alăturat al camerei, opus publicului.
„În unele momente, Timișoara s-a simțit atras mai aproape de Belgrad, Novi Sad și nu numai. Din moment ce știm că Universul pare să se despartă mai repede decât prevăd cele mai bune modele ale noastre de Cosmos, să nu neglijăm contactele exoplanetare regionale și să trecem peste bariere spre întâlniri apropiate. Cozzzmonautica din Timișoara 2023 oferă o ediție tranSFfrontalieră care ajunge până la Steaua Iugoslaviei”, Detalii pe cozzzmonautica.wordpress.com conceput de organizatori, Ștefan Tiron și colectivul Spațiului Indecis.
Ștefan Tiron, în sesiunea de Q&A cu Darko Suvin. Foto: Cătălin Bătrânu / Indecis
Polimatul care a dat Iugoslavia lui Tito pe Montrealul canadian
Oameni cu modele de ciuperci sau frunze pe tricouri ocupă locurile din fața mea ca să-l asculte pe Darko Suvin prezentând On Antiutopianism in Pragmantics and Narrative, via Zoom – un atelier despre anti-utopianism în narațiune și pragmatică.
Născut Darko Šlesinger în Zagreb (pe-atunci parte din Regatul Iugoslaviei), acest cercetător, critic și poet de 93 de ani a dat Iugoslavia lui 1967 pe Montrealul canadian, Detalii pe indecis.org și editor al revistei Science-Fiction Studies (mai târziu rescrisă fără cratimă) timp de șapte ani, din 1973.
Ne spune că era suficient de socialist, dar nu atât de socialist precum îl dorea societatea vremurilor sale pe vremea când a plecat. „Eu sunt în favoarea individualismului, a luării propriilor decizii, a unui eveniment destinat internetului, de exemplu chiar în Timișoara. Pe de altă parte, acesta este un miraj”.
Moment în care se face pauză de sesiune nouă de Zoom neplătit.
Holodeck-ul din a doua cameră în care s-a organizat această ediție Cozzzmonautica. Foto: Cătălin Bătrânu / Indecis
Fug la câteva pufăieli de vaporizator și să iau din prima cameră a spațiului niște Yugoslavia, o bere pilsner făcută pentru restaurantul cu același nume din oraș. În a doua cameră, în zona denumită de organizatori „holodeck”, e întuneric și se proiectează filmulețe din arhiva O organizație și un nou centru media din Novi Sad. Detalii pe kuda.org și Apsolutno, care abordează teme legate de complexul militar-industrial și istoria Iugoslaviei.
Când revin la Darko Suvin, se continuă discuția cu aplicarea individualismului prin citate din Ghandi și Beatles, apel la noțiuni epistemologice elementare, posibilitatea opririi agresiunii ruse asupra Ucrainei prin AI și alte teme și subiecte mari.
Lângă pupitrul la care se țin prezentările, jocul de lasere se transformă într-o imagine cu ceea ce par a fi doi roboței. Dacă te încumeți să iei maneta, activezi un joc simplu în care scopul e să călătorești cu o navă spațială triunghiulară printr-un labirint în zig-zag și să colectezi cât mai multe vagoane asemănătoare cu nava ta.
În acest timp, cei care-s mai introvertiți butonează de zor la calculatoarele retro ale aceleiași săli cu numărul trei, dar în partea opusă.
Cei doi Miloš (Petrik și Jovanović) alături de Tiron, la sesiunea de întrebări și răspunsuri după prezentarea primului. Foto: Cătălin Bătrânu / Indecis
Doi Miloš și un public pus pe distracție
Prezent la eveniment e și Miloš Petrik, autorul următoarei prezentări, The Serbian Front: From the Fringe to the Mainstream, însă eu trebuie să prind un tren către București și apoi către mare, așadar trebuie să decolez în curând de la eveniment.
„E păcat că ai plecat, că am avut una dintre cele mai de faine ediții”, mi-a declarat apoi Ștefan Tiron, principalul organizator al Cozzzmonautica. „S-a strâns lume multă per total, în cele două zile. Estimez undeva la 100-150 de oameni. Ne-a ajutat mult și Detalii pe facebook.com iar restul cred că se poate vedea în poze.”
Prin prezentarea Frontul Sârbesc: de la Periferie la Mainstream, Petrik a examinat succint istoria filmului de gen sârb, benzile desenate, literatura și alte medii artistice, punând accent pe genul science fiction. Are o vastă experiență în mass media, producția de cărți audio și jocuri pe calculator, și a avut rolul de coordonator al ediției online a celui mai vechi fanzin din Serbia.
De-a lungul carierei sale, a publicat două colecții de povestiri scurte și un roman, având o contribuție semnificativă în lumea literaturii și culturii science fiction. Dacă lucrurile astea îți stârnesc curiozitatea, poți asculta un Detalii pe galactic.one
Foto: Cătălin Bătrânu / Indecis
Apoi a urmat Înainte Spre Trecut/Ahead To The Past, prezentarea unui alt Miloš, Jovanović pe numele lui. Aceasta a transpus auditoriul într-o istorisire foarte scurtă a jocurilor video partizane.
„CUI – Cui means nail and is slang for joint in Romanian. EKSER – Ekser means nail and is slang for ecstasy in Serbian.” („Cui înseamnă cui în română, iar în argou are sensul de joint. „Ekser înseamnă cui în sârbă, iar în argou are sensul de ecstasy.”) Așa a început el total neconvențional prezentarea, O găsești pe omnormal.com.
Jelena și Marko oferind sunete din bizarii Balcani. Foto: Cătălin Bătrânu / Indecis
Penultimul eveniment a fost performance sonor cu Jelena Dunić și Marko Milićević. New Weird Balkan este o explorare multifațetată a tradiției folclorice balcanice, exprimată prin sunete free form, psihedelice și electronice ale noului mileniu, conform organizatorilor.
Iar cei care au vrut să prelungească toate aceste bunătăți partizane au rămas pentru vizionarea a diverse clipuri, documentare și filmulețe care au legătură cu navigarea spațială..
Foto: Cătălin Bătrânu / Indecis
Ateliere creative cu figuri geometrice 3D și benzi desenate
Un puhoi de copii se miră la atelierul figurile geometrice cu care vor lucra la Nave Interdimensionale. Destinat copiilor de 8-14 ani, acesta s-a bazat pe jocurile de tip Meccano, Erector sau Merkur pentru a construi obiecte inspirate din geometria solidelor lui Platon, Arhimede și Johnson.
„A fost un atelier constructiv zic eu, precum toate atelierele, indiferent dacă-s de desen, de grădinărit, de microcontrolăre, de scriere creativă sau de sculptură”, mi-a spus Rareș Moldovan, adultul invitat de organizatori să-i coordoneze pe cei mici.
„Atelierul de nave l-am gândit ca un fel de puzzle 3D care să hibridizeze estetica și logica geometriei cu mecanica simplă. O parte din copii au vrut să mai stea să-și termine construcțiile și după cele două ore dedicate atelierului. A fost fain!”, adaugă acesta.
Vladan (prim-plan, defocalizat) și Rena le citesc participanților premisele poveștii. Foto: Cătălin Bătrânu / Indecis
Apoi a urmat atelierul de benzi desenate Partisans in Space. Detalii pe raedle-jeremic.net au venit în Timișoara să împărtășească povești legate de personaje imaginare și au invitat participanții de toate vârstele să reflecteze asupra modului în care acestea au putut naviga în cadrul ecologiilor partizane și aborda provocările contemporane.
Ei au propus publicului o poveste veselă, ludică a unei aventuri de explorare spațială, cu un spirit optimist și militant în centrul ei. Rena și Vladan mi-au povestit următoarele despre experiența ca gazde ale activității.„Eram fericiți și nu ne venea să credem că venim acolo pentru un astfel de eveniment. Aceasta a fost o adunare uimitoare, foarte specială pentru întreaga regiune”, mi-au transmis ei prin e-mail.
„Ne place SF-ul și teoria conexă, inclusiv cultura care îl înconjoară, așa că a fost firesc să stăm acolo printre prieteni la Palatul Ștefania”, continuă ei. Mă anunță însă că nu e prima dată când au fost la Timișoara.
„Am participat o dată la Detalii pe simultan.org în 2012 și am ținut o prelegere la Facultatea de Arte atunci”. Cei doi au mai călătorit prin România și-mi spun că sunt familiari și oameni, „însă Timișoara este foarte unică și ceea ce o face atât de interesantă este apropierea sa de Serbia, având în vedere că este foarte diferită de situația sârbă de acum”.
Foto: Cătălin Bătrânu / Indecis
Despre atelier, îmi zic că au participat în jur de 17 persoane, doi dintre ei copii, iar alții profesioniști în artă, ilustratori sau oameni care iubesc subiectul și doresc să deseneze.
„Ne-am distrat de minune adunându-ne și desenând împreună, au scris ei. „Am împărtășit poveștile personajelor noastre și am invitat participanții să se gândească cum să avanseze în domeniul ecologiei partizane și al luptelor contemporane și să reconsidere relațiile dintre personajele prezentate sau cele nou sugerate. Oamenii s-au implicat în desenul comun, imaginația și descrierea personajelor și a relațiilor lor reciproce.”
Pentru ei, Partizani în spațiu a avut episoade excelente de bucurie și joc cu simbolurile și timpul – chiar personajul principal a fost o broască țestoasă din trecut. „Aveam atât de multe reprezentări ale broaștei țestoase pe masă. În ciuda istoriei complexe și traumatice a luptei antifasciste din Al Doilea Război Mondial, am reușit să introducem o nouă lectură a evenimentelor sale în viitor, datorită abordărilor optimiste și, mai bine spus, militant-optimiste ale participanților noștri”
De ce Al Doilea Război Mondial? Pentru că „principala provocare a fost legată de înțelegerea a ceea ce este timpul. SF-ul se ocupă de viitor, dar viitorul nu poate fi înțeles fără a avea trecutul și prezentul în minte. Țestoasa de pădure scapă de naziști în Iugoslavia anului 1942 și ajunge cu partizanii în spațiu. Broasca țestoasă se trezește din hibernare, la 100 de ani de prezent, și află că planeta nu mai este locuită de oameni. Povestea nu se termină aici. Ar trebui să cumpărați zine-ul nostru pentru a afla ce s-a întâmplat. Zine-ul va fi produs de noi și Indecis.”
Cuplul termină schimbul nostru de idei prin a mă anunța că ar trebui să vină la Timișoara, să prezinte fanzinul. „Probabil că acest lucru se va întâmpla la începutul lunii decembrie a acestui an.”
„Indecis este un spațiu foarte drăguț condus de artiști independenți inițiat de Mimi Ciora și Sergiu Sas”, față de care au doar cuvinte de laudă, la care le adaugă pe cele de mulțumire pentru Tiron.
Apropo de Mimi și Sergiu (oamenii din spatele Spațiului Indecis), aceștia mi-au transmis că până la finalul acestei ediții de Cozzzmonautica, au călcat pragul Palatului Ștefania aproximativ 150 de umanoizi, „inclusiv jandarmii (în prima seară)”.
Sergiu Sas (mijloc, în portocaliu), unul dintre oamenii care se ocupă de Spațiul Indecis Foto: Cătălin Bătrânu / Indecis
„Noi avem experiență mai mult în organizarea de expoziții, decât în acest tip de evenimente”, mi-a spus el. „De aceea, a venit cu emoții suplimentare”.
Din fericire, îmi admite că au știut ca de această dată să nu mai ia totul asupra lor, ci să apeleze la prieteni și colaboratori, alături de care sa formeze o echipă cu care să ducă lucrurile la bun sfârșit.
„Cred că, mulțumită acestora, nu am avut emoții în timpul evenimentului. Și chiar am reușit să ne bucurăm de el în timp ce se întâmpla, lucru mai rar când organizezi ceva, cel puțin pentru noi”, mi-a adăugat el zâmbitor, în speranța că va mai avea așa invitați într-o posibilă misiune cozzzmonautică.
