Crimes of the Future: Corpul, ultimul produs de larg consum7 min read

Unul dintre regizorii aparte ai cinematografiei se întoarce după opt ani cu o fantezie suprarealistă și post-apocaliptică, poate una dintre cele mai intrigante lucruri pe care le vei vedea anul ăsta.

Noul body horror de la eXistenZ încoace al regizorului David Cronenberg (cunoscut la noi îndeosebi datorită lui The Fly aka Musca, dat în anii 1990 în heavy-rotation de televiziuni) începe cu o scenă post-apocaliptică la malul mării: un vas de croazieră e eșuat la mal, iar Brecken, un puști cu alura unui Mowgli contemporan, zgârmă în nisip cu o lingură. De pe balconul vilei, mama îi strigă îngrijorată să nu mănânce orice găsește. Mai târziu, aflăm că Brecken e capabil să consume plastic, de aici și îngrijorarea mamei sale și motivul pentru care aceasta, ca într-o tragedie grecească (deloc întâmplător, filmările în exterior au avut loc în Grecia), îl ucide prin asfixiere câteva scene mai târziu. În același timp, se răzbună astfel și pe tatăl băiatului, Lang (Scott Speedman), consumator de plastic la rândul său și responsabil cu crearea unei grupări ecologiste extremiste a cărei ideologie pentru salvarea planetei e tocmai această dietă extravagantă.

Nikos Nikolopoulos/Crimes of the Future

Actorii principali ai filmului, Saul Tenser (Viggo Mortensen) și Caprice (Léa Seydoux), artiști care lucrează și trăiesc împreună, sunt cunoscuți în lumea artelor performative pentru show-urile lor în care lui Tenser i se extrag, printr-o operație robotizată ghidată de Caprice, organele inutile (în medicină, acestea se numesc organe vestigiale, care și-au pierdut, total sau parțial, funcționalitatea) crescute la întâmplare în corp, o altă „abilitate” recentă dezvoltată de specia noastră. Iar operațiile sunt realizate fără anestezie, pentru că oamenii și-au pierdut și simțul durerii, iar infecțiile au ajuns o raritate („Nobody washes their hands anymore!”, exclamă îngrijorat, la un moment dat, unul dintre personaje). „There’s a new hormone in your bloodstream”, îi spune, la începutul filmului, Caprice lui Saul, iar în mod bizar ăsta e motiv de bucurie. Cam astea ar fi efectele poluării și schimbărilor climatice pe care și le imaginează Cronenberg. Și care poate nu par chiar atât de neverosimile.

Spectacolele suprarealiste ale celor doi atrag, în cele din urmă, atenția unei organizații de stat care supervizează „mutațiile” și astfel apare în scenariu o funcționară, Timlin (Kristen Stewart), care se îndrăgostește rapid de Saul. „I’m not that good at normal sex”, o refuză, însă, acesta. Pentru că, într-adevăr, plăcerile sexuale ale lui Saul sunt neobișnuite și sunt provocate de alt gen de interacțiuni. „Surgery is the new sex”, intuiește corect Timlin, în probabil cea mai memorabilă replică. În același timp, atrag și atenția lui Lang, care le propune duo-ului autopsia fiului său ca spectacol public.

Astfel, câteva personaje cu interese și ideologii diferite ajung într-o intersecție conceptuală (pentru că filmul lui Cronenberg nu-i tocmai dramă, cât mai mult un buchet cu idei și alegorii): lumea de astăzi s-a transformat într-un spațiu dezolant, clarobscur și aparent abandonat, iar corpurile umane, după toate „crimele” economice şi climatice comise, au rămas ultimele „produse” care mai pot fi „consumate” și care mai pot oferi plăceri, fie ele superficiale ori ba. Compromisul final. Unul biblic, în unele momente. Tenser umblă într-un veșmânt care te trimite cu gândul atât la maeștrii jedi, cât și la profeți religioși, iar patima lui Timlin are nuanțe bisericești, fiind gata oricând să se sacrifice (aka opereze), atât pentru a-și impresiona idolul, cât și pentru mântuire. „The world is killing our children from the inside out”, e una dintre replicile auzite după moartea lui Brecken. Și într-o astfel de societate, ajunsă într-o fază terminală, soluțiile ori expresiile artistice devin tot mai radicale.

Disponibil pe: Prime Video, Apple TV și alte platforme VOD. Lista completă aici | Per total: 8/10 | Știință & Tehnologie: 7/10