gilaxia/Getty Images

Festivalurile devin verzi, pe măsură ce oamenii încep să gândească sustenabil29 min read

De Adriana Moscu 05.08.2022, ultima actualizare: 08.08.2022

Untold, Electric Castle sau Neversea sunt doar câteva dintre festivalurile organizate anual în România. Însă pe cât sunt de profitabile economic pentru organizatori și comunitatea locală, pe atât de mult pot afecta ecosistemul. Există însă soluții pentru ca festivalurile să devină mai sustenabile.

Saga festival, primul mare eveniment de acest gen al verii, a pus capăt pauzei impuse de pandemie timp de mai bine de doi ani. Însă dincolo de exaltarea participanților, festivalul, organizat pe Arena Națională, a atras și nemulțumirea locuitorilor din zonă. Peste 60 de persoane au reclamat la 112 volumul muzicii și faptul că nu se pot odihni. 

Povestea complicată a poluării complexe pe care o aduc cu ele festivalurile e veche de cel puțin 50 de ani, de când Woodstock a devenit nu doar cel mai iconic eveniment muzical în aer liber, ci și cel mai controversat. 

Zeci de milioane de oameni participă de-atunci, în fiecare an, la festivaluri de muzică în întreaga lume. Endorfinele se adună la un loc în timp ce bașii vibrează și jocurile de lumini le țin, ritmic, isonul. Cu ele se adună însă și munți de gunoaie și o amprentă de carbon uriașă. Stresul fonic devine și el o problemă. Totul în decursul a două-patru zile, cât durează, în medie, un festival de muzică în aer liber. 

Consumul de energie (și nu vorbesc aici de cea umană) și emisiile provenite de la aceste evenimente sunt un factor serios de poluare, adesea trecut cu vederea. Însă, vorba poetului, no planet, no party, așa că, în ultima vreme, organizatorii au început să facă eforturi ca, la finalul distracției, nu doar oamenii, ci și mediul să se simtă bine. 

Orice adunare mare are un impact inevitabil asupra mediului înconjurător, iar festivalurile de muzică nu fac excepție. De la generarea de deșeuri și utilizarea resurselor, până la transportul echipei de organizare, a artiștilor și participanților de pe tot globul – festivalurile și organizatorii lor au oportunitatea și responsabilitatea de a determina dacă impactul va fi pozitiv sau negativ. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/08/Mindcraftstories_Festivaluri-muzica-Poluare-Festivaluri-verzi-Festivaluri-eco-friendly-Poluare-fonica-Ecosistem_Grafic-02_Universitatea-Babeș-Bolyai.jpgUntold, pus sub lupă de cercetători de la Universitatea din Cluj

La începutul lunii august, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj a publicat un studiuÎl poți citi integral aici: researchgate.net cu privire la percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold, care se desfășoară anul acesta între 4 și 7 august, în Cluj-Napoca. Respondenții și-au spus părerea atât în legătură cu beneficiile pe care festivalul le aduce comunității locale din punct de vedere social, economic, al imaginii și al identității comunitare, cât și despre costurile sociale și de mediu generate de organizarea acestui festival în oraș – aglomerație, disconfort, comportamentul infracțional și efectele negative asupra mediului. 

Rezultatele, previzibile, de altfel, au arătat o segregare de opinii pe categorii de vârstă. Astfel, percepțiile privind beneficiile sunt în general mai puțin favorabile în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, față de cei care au 18-35 ani. Totodată, aceleași percepții sunt mult mai puțin favorabile în rândul celor care nu au participat niciodată la festival. 

Aproape 70% dintre respondenții care nu au participat la Untold tind să fie de acord cu faptul că festivalul produce aglomerație în mijloacele de transport în comun până la un nivel inacceptabil; în schimb, peste 50% dintre cei care au fost la Untold se îndoiesc de acest impact negativ al festivalului.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/08/Mindcraftstories_Festivaluri-muzica-Poluare-Festivaluri-verzi-Festivaluri-eco-friendly-Poluare-fonica-Ecosistem_Grafic-01_Universitatea-Babeș-Bolyai.jpgCirca 55% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și aproximativ 65% dintre cei care nu au participat la Untold tind să fie de acord că festivalul deranjează viața cotidiană a localnicilor și o supune stresului; în schimb, numai 42% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 25% dintre cei care au fost la festival tind să perceapă acest impact negativ al acestuiaca fiind real.

Deteriorarea unor spații verzi ale orașului în timpul festivalului este percepută ca fiind o problemă reală de circa 65% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și de aproximativ 73% dintre cei care nu au participat la Untold; în schimb, numai 52% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 37% dintre cei care au fost la festival tind să fie de acord că acest impact negativ al festivalului este o realitate.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/08/Mindcraftstories_Festivaluri-muzica-Poluare-Festivaluri-verzi-Festivaluri-eco-friendly-Poluare-fonica-Ecosistem_03_Matt-Cardy-Getty-Images.jpg

Gunoiul colectat este procesat la Centrul de reciclare construit special al Festivalului Glastonbury, Pilton pe 26 iunie 2017. Foto: Matt Cardy/Getty Images

Toate aceste nemulțumiri sunt firești și tot mai multe festivaluri internaționale încep să ia măsuri pentru a oferi o experiență cât mai puțin intruzivă pentru mediu și comunitățile locale. Untold, de exemplu, plasat de agenția de monitorizare Viberate pe locul al cincilea în lume ca mărime, la categoria festivaluri electronice, într-un top post-pandemic,„Post-pandemic Festival Report | 2022”, analytics.viberate.com a pregătit și zone speciale eco-friendly, cu ajutorul Asociației Act For Tomorrow,Site oficial: actfortomorrow.ro prin care promovează cauze de responsabilitate socială.

În cadrul festivalului, a fost montat și un braț robotic care colectează PET-uri și doze din aluminiu și alte trei automate de colectare, iar cei care aleg să recicleze sunt răsplătiți cu bilete de participare la Human Claw Machine sau mici cadouri. 

Așadar, până la urmă, un festival de muzică aduce mai multe lucruri bune sau mai multe rele comunității și mediului în care se desfășoară? Depinde pe cine întrebi.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/08/Mindcraftstories_Festivaluri-muzica-Poluare-Festivaluri-verzi-Festivaluri-eco-friendly-Poluare-fonica-Ecosistem_05_Boston-Globe-via-Getty-Images.jpg

Festivalul Woodstock la final, pe 18 august 1969. Foto: Daniel Wolf/The Boston Globe via Getty Images

Muzică bună, gunoi mult

O problemă care nu pare să se schimbe în mod esențial este că participanții lasă în urma lor cantități impresionante de gunoi. În principal, deșeurile provenite din festivalurile de muzică sunt compuse din produse de unică folosință și resturi alimentare. Deși majoritatea festivalurilor de astăzi furnizează pubele pentru sortarea și colectarea separată a deșeurilor, contaminarea încrucișată a fluxurilor de deșeuri și aruncarea amestecată a gunoiului se întâmplă.„Toward zero waste events: Reducing contamination in waste streams with volunteer assistance”, zhaolab.psych.ubc.ca (PDF) Destul de des, materialele reciclabile ajung la coșul greșit și nu mai pot fi recuperate. 

Apoi, oricâte tomberoane ar asigura organizatorii, cantitatea de deșeuri produsă de oameni pare întotdeauna prea mare. Orice participant la orice festival din lume poate observa cu ușurință coșurile de gunoi pline-ochi. În 2017, un raport„Coachella generates 107 tons of solid waste each day. About 20% of it gets recycled”, eu.desertsun.com realizat de Goldenvoice, o companie din domeniul industriei muzicale din Statele Unite, a scos la iveală faptul că un festival de muzică major, precum Coachella, cu sute de mii de participanți, generează în medie 107 tone de deșeuri pe zi. Pentru context, un american produce, în medie, aproximativ o tonă de gunoi pe an. Doar 20% dintre aceste deșeuri au fost reciclate. 

Potrivit think tank-ului Powerful Thinking, în 2018, festivalurile din Marea Britanie produceau 23.500 de tone de gunoi anual,„We are the pigs: the people who pick up after you at festivals reveal their horror stories”, nme.com din care două treimi erau trimise la groapa de gunoi.

Și corturile în care dorm participanții sunt surse importante de deșeuri. La ediția din 2014 a Festivalului Glastonbury, de exemplu, aproximativ 44% dintre corturi, adică aproape 19.000, au fost abandonate.„Festivals’ Environmental Impact and What Attendees Can Do?”, netpay.co.uk În mod greșit, mulți participanți au crezut că ele vor fi refolosite în scopuri caritabile. Însă toate elementele corturilor – piroane, stâlpi de susținere, saci de dormit – trebuie să fie prezente, nedeteriorate, iar cortul suficient de curat și funcțional pentru a fi reutilizat. Organizatorii au la dispoziție un timp limitat pentru verificare, prin urmare, nu pot sorta un număr prea mare într-o perioadă atât de scurtă, ceea ce trimite corturile direct la groapa de gunoi sau într-un incinerator. Asociația Festivalurilor Independente estimează că 250.000 din așa-numitele corturi „de unică folosință” sunt abandonate la festivalurile de muzică din Marea Britanie în fiecare an.„Take Your Tent Home – Say No To Single Use”, aiforg.com 

După ani de experiență negativă, Glastonbury pare să-și fi învățat lecția. În 2019, organizatorii susțineau că 99% din corturile participanților la festival au fost recuperate și refolosite. Mai mult, sticlele de plastic de unică folosință au fost interzise,„Glastonbury Festival bans single-use plastic bottles”, edition.cnn.com iar sandvișurile au început să fie vândute în ambalaje 100% compostabile.„Sandwiches in 100% compostable packaging to be sold at Glastonbury Festival”, edition.cnn.com 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/08/Mindcraftstories_Festivaluri-muzica-Poluare-Festivaluri-verzi-Festivaluri-eco-friendly-Poluare-fonica-Ecosistem_06_Andrew-Lichtenstein-Sygma-via-Getty-Images.jpg

Woodstock ’99 s-a vrut o replică a celui din 1969 și a reușit să fie. S-au aprins focuri uriașe, în care tinerii au aruncat orice au putut găsi. Dezastrul a fost total pentru participanți și pentru natură. Foto: Andrew Lichtenstein/Sygma prin Getty Images

Amprenta de carbon a unui festival

De departe, cea mai mare sursă de emisii de carbon provine din gazele de eșapament ale vehiculelor folosite de participanții la festival la sosirea și plecarea de la locație. Multe festivaluri au loc în zone îndepărtate sau greu accesibile, astfel încât participanții sunt obligați să călătorească cu avionul sau să folosească mașina proprie pentru transport. 

Cinci milioane de litri de combustibil sunt folosiți în fiecare an în cadrul festivalurilor și al altor evenimente din Marea Britanie, atât pentru transport, cât și pe perioada desfășurării. Dintre acestea, 85% o reprezintă motorina, se arăta într-un raport din 2017, realizat de A Green Festival.„How events are contributing to deadly air pollution and what we can do about it”, agreenerfestival.com 

În plus, o emisie semnificativă de carbon provine din transportul de echipamente al trupelor care urcă pe scenă. Un turneu din 2019 al celor de la Massive Attack a fost supus unui studiu,„Super-Low Carbon Live Music: a roadmap for the UK live music sector to play its part in tackling the climate crisis”, documents.manchester.ac.uk pentru a stabili impactul muzicii live asupra schimbărilor climatice. Ulterior, oamenii de știință creionat un ghid cu ajutorul cărora performerii pot deveni mai eco-friendly. 

O sugestie este ca muzicienii să primească echipamente la locație, pentru a nu mai fi nevoiți să le transporte, crescând amprenta de carbon. Alte sugestii au inclus adăugarea transportului public gratuit în prețul biletului de festival, pentru a descuraja participanții să conducă mașina personală. S-a recomandat și ca locațiile festivalurilor să producă propria energie regenerabilă. 

Festivalurile pot produce poluare fonică

E-adevărat că mergi la un festival de muzică pentru a asculta live trupa preferată, însă asta poate să vină la pachet cu un cost. Și nu doar pentru participanți, ci și pentru locuitorii orașului-gazdă, atunci când festivalurile sunt organizate în medii urbane, sau pentru viața sălbatică, atunci când se desfășoară pe terenuri extravilane. 

Majoritatea țărilor reglementează prin legi expunerea la zgomot, incluziv nivelul acceptat în concerte și festivaluri de muzică. În cele mai multe cazuri, țările respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care stabilește limita la 100 dB și, de asemenea, limitează numărul de astfel de expuneri la mai puțin de cinci pe an. De asemenea, recomandă ca nivelul sunetului să nu depășească niciodată 110 dB. 

Depășirea acestor limite și expunerea la ele în mod repetat, așa cum se întâmplă în cazul unui festival, poate afecta parțial sau total auzul participanților, care se plâng adesea că totul sună „înfundat” după un astfel de eveniment. Aceste fenomene dispar în general în următoarele zile, dar în unele cazuri auzul este afectat și apare efectul de tinitus – un sunet experimentat de o persoană în absența oricărui stimul extern.„Sound Exposure During Outdoor Music Festivals”, ncbi.nlm.nih.gov 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/08/Mindcraftstories_Festivaluri-muzica-Poluare-Festivaluri-verzi-Festivaluri-eco-friendly-Poluare-fonica-Ecosistem_04_Matt-Cardy-Getty-Images.jpg

Pescărușii se luptă pentru resturile de mâncare rămase în fața scenei Pyramid, în timp ce participanții la festival părăsesc locul Festivalului Glastonbury de la Worthy Farm din Pilton pe 26 iunie 2017, lângă Glastonbury, Anglia. Foto: Matt Cardy/Getty Images

O amenințare pentru habitate

Mega-evenimente precum concertele sau festivalurile pot avea impact asupra vieții sălbatice chiar și atunci când sunt luate măsuri de protecție. O echipă de cercetători germani„Music Festival Makes Hedgehogs Move: How Individuals Cope Behaviorally in Response to Human-Induced Stressors”, ncbi.nlm.nih.gov au observat de la distanță opt arici, într-un parc din Berlin, înainte și în timpul unui festival de muzică, folosind dispozitive de măsurare atașate corpului lor. În timp ce festivalul, în sine, a durat doar două zile (cu aproximativ 70.000 de vizitatori în fiecare zi), amenajarea zonei și îndepărtarea scenelor și tarabelor a durat în total 17 zile. Lucrările de construcție au continuat non-stop, provocând o creștere a luminii, a zgomotului și a prezenței umane pe tot parcursul nopții. Ca răspuns, aricii au arătat schimbări clare în comportamentul lor în tot acest timp. Animale nocturne, aricii au ocolit zona pe care se desfășura festivalul în toate cele 19 zile și și-au redus activitatea pe timp de noapte. Totuși, diferiți indivizi au răspuns diferit la schimbări. Această individualitate și flexibilitate comportamentală ar putea fi unul dintre motivele pentru care aricii sunt capabili să trăiască în orașele mari. 

Însă oamenii de știință spun că festivalurile produc efecte negative și atunci când sunt organizate departe de așezările urbane. Când zgomotul puternic pătrunde în habitatele naturale, viețuitoarele sălbatice terestre, precum păsările mamiferele, dar și cele acvatice, își simt teritoriul invadat și pot migra în alte locuri. Experții cred că speciile native – care nu sunt aclimatizate la prezența oamenilor în imediata apropiere – își părăsesc habitatele naturale, fapte ce le poate cauza, în multe cazuri, moartea. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/08/Mindcraftstories_Festivaluri-muzica-Poluare-Festivaluri-verzi-Festivaluri-eco-friendly-Poluare-fonica-Ecosistem_01_David-Wolff-Patrick-Redferns-via-Getty-Images.jpg

Imagine de la We Love Green Festival, pe 2 iunie 2018 la Paris, Franța. Foto: David Wolff-Patrick/Redferns

Tot mai multe festivaluri devin verzi

Schimbările climatice și poluarea planetei au intrat tot mai mult în atenția publică în ultimii ani, așa că nici festivalurile de muzică nu mai au cum să ignore agenda zilei. 

Materialele plastice de unică folosință sunt interzise la Festivalul Green Gathering,Site: glastonburyfestivals.co.uk în timp ce toată oferta de catering este vegetariană, cel puțin o treime fiind exclusiv vegană. În plus, 73% din toate deșeurile generate au fost reciclate la ediția din 2019.

În 2018, în cadrul Terraforma Festival din Milano,Site: terraformafestival.com au fost folosite un sistem de iluminat cu energie solară cu impact redus pentru camping,  materiale reciclate și un sistem de economisire a apei care a redus consumul de apă/persoană cu până la 56 litri. În 2019, reciclarea deșeurilor și folosirea paharelor 100% biodegradabile au generat o reducere de 35% a gunoiului/persoană și o rată generală de reciclare de 84%. Organizatorii au oferit opțiuni de transport în comun și transferuri gratuite către și din gări.

La Festivalul We Love Green,Site: welovegreen.fr care are loc în cel mai mare parc din Paris, Bois de Vincennes, se ascultă muzică indie și electronică și se oferă lecții de educație și durabilitate. Festivalul vrea să demonstreze că dezvoltarea durabilă este compatibilă cu stilurile de viață actuale. Până în prezent, a încheiat parteneriate pentru a planta 80.000 de copaci la nivel global, captând aproximativ 4.000 de tone de dioxid de carbon. În cadrul festivalului, un computer monitorizează nivelurile de dioxid de carbon din aer. Energia folosită este 100% regenerabilă și provine din biocombustibili și panouri solare.

Pe lista festivalurilor care încearcă să reducă amprenta de carbon se află și DGTL,Site: dgtl.nl organizat în Amsterdam. Bateriile alimentate cu energie solară și un „plan de energie inteligent” conceput pentru a maximiza consumul de energie din rețeaua electrică (care vine de la un furnizor verde) au făcut ca DGTL să obțină aproape un sistem energetic neutru din punct de vedere climatic în 2019. Festivalul a devenit, practic, un incubator pentru inovații durabile, în parteneriat cu organizații, studenți și companii pentru a testa idei la scară mică, cu intenția de a le implementa în orașe, dacă au succes. 

Schimbarea vine însă din ambele sensuri, atât de la provideri, cât și de la consumatori. Așa că data viitoare când mergi la un festival, dacă organizatorii permit, adu cu tine de acasă o sticlă sau un pet reutilizabile, propriile tacâmuri, folosește articole de toaletă care nu conțin plastic, sau pune în rucsac propria pelerină de ploaie. În plus, folosește coșurile de gunoi adecvate și ia cortul cu tine, când pleci.

Festivalurile sunt, în esență, evenimente cu un impact pozitiv, care ajută economia și oferă experiențe. Le poți face cu adevărat memorabile având grijă să te distrezi fără să deranjezi natura.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

CULTURĂ|POPCRAFT

The Sandman: Așa sunt visele mele

De
Noul serial fantasy & horror din universul DC Comics apărut recent pe Netflix e o alegorie despre vise, adevăr și control (ah, și religie!), care se poate transforma într-un coșmar despre compromisurile pe care le faci.
CULTURĂ|POPCRAFT

Paper Girls: Dacă te întâlnești cu tine peste 20 de ani și nu-ți place?

De
Apărută parcă de nicăieri, replica Amazon la trendul serialelor cu puști din anii 1980 e suprinzător de captivantă, matură, dar și distractivă.
CULTURĂ|POPCRAFT

Cum a schimbat TikTok felul în care asculți muzică

De
Reinterpretată, recontextualizată sau (re)descoperită, muzica e sufletul platformei sociale TikTok. Iată câteva dintre experiențele mele și cum le-am interpretat, în diferite colțuri ale sale.
MEDIU|LUMEA9

Efectele topirii ghețarilor. Nivelul apelor crește în Pacific, dar scade în Islanda

De
Unul dintre efectele încălzirii globale este creșterea nivelului mărilor. Însă în timp ce locuitorii din Insulele Marshall sunt amenințați de inundații, în Islanda oamenii observă opusul acestui efect: nivelul pământului crește în fiecare an. De ce se întâmplă asta?