Nuclear Now: Mesagerul îngroapă mesajul

De Mihai Ghiduc 16.06.2023, ultima actualizare: 01.07.2023

Controversatul regizor Oliver Stone face o pledoarie pentru energia nucleară ca unică soluție la problema climatică, ocolind cu grijă întrebările incomode.

Cel mai recent documentar al lui Oliver Stone, proiectat joi seară la Transilvania International Film FGstival în prezența regizorului, funcționează mai degrabă ca un clip publicitar de 105 minute pentru industria nucleară. E drept, un clip ajutat de faptul că are un regizor (încă) competent și muzică de regretatul Vangelis – ultima producție la care a lucrat. Dar faptul că e narat de un personaj suficient de controversat pentru a ține destulă lume departe de TIFF 2023, schimbă focusul de pe mesaj pe mesager. Nu-i ceva ce vrei să faci când predici o soluție aparent fără egal.

Documentarul se bazează pe cartea A Bright Future: How Some Countries Have Solved Climate Change and the Rest Can FollowDetalii pe brightfuturebook.com de Joshua S. Goldstein and Staffan A. Qvist, dar și pe o serie de interviuri făcute de Stone în diverse țări (SUA, Franța și, desigur, Rusia), în care regizorul mai degrabă aprobă încântat afirmațiile făcute, decât să le chestioneze. 

Apariția unei influencerițe de TikTokIsabelle Boemeke are canalul Isdope pe tiktok.com care promovează soluția nucleară are mai degrabă rolul de a ancora filmul într-un timp în care toată lumea se întreabă „cum ajungem la tineri”. Iar apariția savantului rus care a supravegheat decontaminarea Cernobîlului pare mai degrabă pusă acolo ca să-i dea ocazia să se plângă de filmul de pe HBO. Chiar și momentul în care acesta își asumă greșelile e mai degrabă o disipare a vinei – „suntem cu toții vinovați”, cu referire la fizicienii sovietici, e un fel de „nu-i nimeni vinovat”.

CITEȘTE ȘI: Povestea Cernobîlului

Argumentația pentru energia nucleară este în general solidă și se bazează pe două afirmații puternice: este cea mai compactă formă de energie care nu produce aproape deloc gaze de seră, iar teama de energia nucleară e mai adesea irațională. 

Filmul are însă și momente în care pare a pune degetul pe balanță, ca atunci când spune că numărul victimelor produse de energia nucleară e semnificativ mai mic decât cel produs de cărbune (câteva mii, dintr-un accident, față de milioane), ignorând faptul că același accident fatal a creat o zonă de excludere de 2.600 de kilometri pătrați. Sau, atunci când vorbește de rolul industriei petroliere în campaniile antinucleare, uită discret de rolul măsurilor active sovietice în sprijinirea mișcărilor de protest din Occident.

CITEȘTE ȘI: Fukushima, cel mai mare dezastru nuclear post-Cernobîl

OK, înțeleg, Stone vrea mai degrabă un film pozitiv, fără să caute prea mulți țapi ispășitori. Mai toată lumea din film e bună sau are/avea intenții bune, cu excepția lui Rockefeller, a cărbunelui și a Germaniei. „Păcatul” acesteia de a renunța aproape în totalitate la energia nucleară este pus în contrast cu vecina Franța, campioana nucleară a lumii. 

Stone are grijă să nu atace, în film, energia regenerabilă, venind doar cu două argumente serioase – spațiul necesar și dependența de timp și vreme, în contrast cu designul compact și constanța centralelor. Iar când se concentrează mai degrabă pe soluții nucleare de viitor, care – spun creatorii – ar rezolva și mai mult problema de spațiu și de siguranță, pare a ignora că avansuri tehnologice pot veni și în alte domenii.

În esență, mesajul filmului e că doar prin trecerea de la 11% energie nucleară la un procent cât mai mare, eliminând rapid producția din surse fosile, în contextul în care cererea de electricitate din lume va crește semnificativ, ar putea fi singura soluție la problema schimbărilor climatice. E foarte posibil să aibă dreptate, dar poate că totuși nuclearul e doar o soluție de tranziție către energie complet verde. Aș spune că juriul încă n-a decis în acest sens. 

Cum a comentat unul dintre spectatori la discuția mai degrabă jenantă de la finalul proiecției de joi seară, de la TIFF, poate că Oliver Stone ar fi trebuit să citească mai mult de o carte pentru a face filmul ăsta.

Disponibil la cerere | Per total: 5/10 | Ștință și tehnologie: 9/10



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CULTURĂ|POPCRAFT

5 filme SF de văzut în vacanța de vară

De
Căldură mare, recoltă cel puțin decentă de filme SF. Iată câteva recomandări trecute cu vederea.
CULTURĂ|POPCRAFT

Lynx Festival round-up: Cactus Hotel, Wild Transylvania, The Raven's Tale

De
Filmele despre natură s-au reîntors pentru încă un an la Brașov – poate cel mai potrivit oraș pentru un astfel de festival de nișă.
CULTURĂ|BOOK CLUB

13 cărți de știință care ne-au atras atenția la Bookfest

De
Tot mai mulți oameni suferă de alergii, iar multe dintre ele sunt provocate de schimbările climatice. Între timp, spațiul se comercializează, iar călătoriile interstelare devin o afacere bănoasă. Plus: ce se întâmplă când creirul tău visează, în ce mai cred oamenii de la sate și cum au dispărut subit dinozaurii, pe când tu nici nu existai. 
CULTURĂ|POPCRAFT

The Acolyte: Bate Jediul cât e cald

De
O nouă poveste din universul cu bătaie lungă Star Wars, care îți exersează răbdarea mai ceva decât un Jedi mintea.