Scrisoarea lui Neacșu, cel mai vechi document în română, nu are condiții speciale de arhivare12 min read

De Ionuț Preda 02.07.2021

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, cel mai vechi document atestat în limba română, a împlinit 500 de ani, dar asta nu-i asigură un tratament special.

Pe 29 sau 30 iunie 1521, negustorul Neacșu Lupu din Câmpulung Muscel trimitea o scrisoare judelui Brașovului,Echivalentul unui primar în organizarea administrativă din acea vreme în care îl informa pe acesta despre mișcările armatei otomane a lui Suleiman Magnificul de la sud de Dunăre.

Nu e un document ieșit din comun pentru acea perioadă. Negustorii aveau acces la astfel de informații, transmise oral prin rutele de comerț, pe care le ofereau autorităților pe post de favor. Iar, în acest caz, personajul era deja cunoscut din documente judiciare anterioare, având procese cu alți negustori din Brașov din cauza unor datorii.Mai multe detalii pe cimec.ro

500 de ani mai târziu, însă, Scrisoarea lui Neacșu are o valoare inestimabilă în istoria României. Este cel mai vechi document scris în limba română cunoscut până în prezent, iar scrisoarea originală este păstrată în continuare în Arhivele Naționale din Brașov – dar nu neapărat în condiții optime.

Păstrată ca un document oarecare

Semnificația culturală și istorică imensă a documentului, ar trebui, în mod normal, să garanteze o atenție specială în ceea ce privește conservarea lui. Nu pare să fie cazul, după cum a explicat, pentru Mindcraft Stories, Dr. Bogdan-Florin Popovici, șeful de serviciu al Arhivelor Naționale din Brașov:

Nu este depozitat în condiții speciale, este ținut în aceleași condiții ca restul documentelor. Nu a interesat pe nimeni să ofere condiții speciale de păstrare a documentelor, ca în afară, să le protejeze de exemplu, împotriva umezelii, indiferent dacă e vorba de Scrisoarea lui Neacșu sau alte documente vechi.

Dr. Bogdan-Florin Popovici, șef de serviciu Arhivele Naționale – Brașov

Există, totuși, unele precauții. Accesul la scrisoarea originală este acordat doar în anumite cazuri, precum cercetările care necesită o examinare vizuală a documentului. În schimb, studiile care au nevoie doar de conținutul acestuia beneficiază de fotocopii.

În prezent, documentul original încă se află într-o stare relativ bună, în ciuda vârstei. Dar lipsa unor eforturi de conservare fizică adecvate ar putea duce la deteriorarea lui, cu efect potențial ireversibil.

„Ar putea să apară, în următorii zeci de ani, un efect de oxidare care să ducă la pierderea cernelii și deteriorarea hârtiei, dar și alte probleme, din cauza umezelii. În acest caz, eforturile ulterioare de restaurare a documentului ar putea să nu mai fie posibile”, a afirmat arhivistul.

Acest proces ar putea fi încetinit sau oprit în cazul în care s-ar folosi metode de stocare speciale pentru a opri degradarea. De exemplu, în Statele Unite, cele mai importante documente sunt ținute în recipiente speciale, ermetice,„Incredible Technology: How to Preserve Historical Documents”, livescience.com lipsite de oxigen în interior, cu sticlă filtrată pentru a limita expunerea la lumină. Printre altele, recipientele dispun și de senzori care monitorizează presiunea și umiditatea, alți factori care ar putea duce la deteriorarea documentelor vechi.

„Problema nu e că nu s-ar vrea, ci că nu există fonduri. Nu ni s-a acordat niciodată finanțare suficientă. Chiar și clădirea arhivelor de aici, din Brașov, este mai mult o ruină”, a declarat Popovici.

Șeful Arhivelor Brașov ar dori și ca scrisoarea negustorului să fie inclusă  în programul UNESCO Memory of the World, un registru în care sunt incluse materiale de semnificație istorico-culturală din toată lumea. Instituțiile care păstrează documente incluse în acest registru pot beneficia de asistență pe partea de prezervare, prin training-uri specializate sau facilitare a întâlnirii cu potențiali sponsori.

Doar că în momentul de față, România nu are nicio înscriere în acest program.Conform registrului electronic Memory of the World, unesco.org Nominalizările ar putea fi făcute de către guvern sau ONG-uri, prin Comisia Națională a României pentru UNESCO, cu o limită de două nominalizări pe o perioadă de doi ani. Deocamdată, nu au fost anunțate astfel de demersuri, în cei aproape 30 de ani de când a fost înființat programul.

Scrisoarea lui Neacșu

Documentul original. Arhivele Naționale Brașov via Wikimedia Commons

Ce conține scrisoarea?

Chiar dacă este considerat cel mai vechi document redactat în română, ar fi greu să-ți dai seama, dacă l-ai lectura direct. Scrisoarea este scrisă cu alfabetul chirilic, iar formulele de introducere și încheiere sunt în slavonă. Transliterația directă a corpului scrisorii arată, de asemenea, o română cu influențe slavone puternice; doar o interpretare după normele ortografice din prezent arată cum s-ar citi în limba română.O poți citi pe cimec.ro

Conținutul se referă la zvonuri despre mișcările de trupe otomane din Bulgaria de azi, pe care Neacșu le-a deprins din comerțul cu bunuri otomane. Negustorul îl informează pe judele Johannes Benkner de faptul că Suleiman a ieșit din Sofia cu o armată puternică, pe care îmbarcat-o în corăbii pe Dunăre. O parte din armată, sub căpetenia Mohammed-Bei, ar urma să debarce și să invadeze Țara Românească (documentul oferă și prima atestare a numelui țării), fapt de care s-ar teme și domnitorul Neagoe Basarab.

Informațiile lui Neacșu s-au dovedit a fi relativ precise. Mai multe detalii pe cimec.ro Data scrisorii, 29 sau 30 iunie, a putut fi stabilit prin corelarea evenimentelor cu cele din jurnalul de campanie al lui Suleiman Magnificul. Iar Mohammed-Bei chiar a invadat Țara Românească, încercând să o sub-organizeze în pașalâc, dar a fost învins, în februarie 1522, la Glubavi, de o armată strânsă de domnitorul Radu de la Afumați.

Drum tumultos în secolul XX

Documentul a fost mai degrabă uitat în următoarele secole în arhivele Brașovului, fără a i se acorda vreo atenție specială. Asta până la sfârșitul secolului al XIX-lea, între 1890 și 1894, când arhivarul Friedrich Stenner l-a regăsit, în timp ce reorganiza documente ale voievozilor și domnitorilor români.

Scrisoarea a început să capete notorietate după ce a fost transliterată în alfabetul latin de Nicolae Iorga, ca notă de subsol într-o lucrare din 1901.Conform paginii oficiale de Facebook a Arhivelor Naționale Brașov, facebook.com În 1916, în pragul intrării României în Primul Război Mondial, ea a fost predată Arhivelor Statului din București. De acolo, fost trimisă, ca parte a tezaurului României, la Moscova, pentru protecție.

Documentul a revenit în țară în 1935, ca parte a primei restituiri parțiale a tezaurului de către URSS. Șeful Arhivelor Naționale de atunci, Constantin Moisil, a aprobat cererea Primăriei Brașov de a restitui documentul arhivelor locale, unde a rămas până în prezent.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

CULTURĂ|EDITORS' CHOICE

Editors’ choice: A început TIFF 2021

De
A doua ediție TIFF din pandemie se desfășoară între 23 iulie și 1 august. Dansatorul Sergei Polunin este invitatul special din acest an. 
ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Cât de cald este „prea cald”? Când devine canicula letală

De
Când mercurul crește în termometre, corpul uman începe o luptă constantă pentru a-și controla propria temperatură.
SĂNĂTATE|OVERVIEW

La 100 de ani de la descoperirea vaccinului împotriva tuberculozei, România e pe podiumul UE la incidența bolii la copii

De
Albert Calmette și Camille Guérin au înregistrat primul succes în imunizarea împotriva tuberculozei în anul 1906, când, cu ajutorul unei tulpini atenuate a bacilului tuberculozei bovine, au creat un vaccin pe care l-au numit vaccinul BCG. Acesta a fost folosit pentru prima dată la oameni în anul 1921 în Franța, însă pe scară largă de-abia după cel de-al doilea război mondial și doar în SUA, Marea Britanie și Germania.
CULTURĂ|FILM&TV

Magia tehnicii vs puterea narațiunii. De ce Marvel își resetează supereroii?

De
Tehnologia generării actorilor virtuali devine atât de puternică încât Marvel ar fi putut să-l mențină pentru totdeauna pe Robert Downey Jr. în rolul lui Iron Man. Face în schimb toate eforturile să dea costumele emblematice mai departe altor personaje.