„Vrei ca un elev să performeze? Atunci ascultă-l și încearcă să-l înțelegi.” Interviu cu Ana Fierăscu, coordonatoarea Capsulelor de Teatru și Deșteptări Ideo Ideis28 min read

Festivalul Ideo Ideis revine între 11 și 18 august la Alexandria. Adolescenții pasionați de teatru își pot explora talentul alături de trupe profesioniste din țară. 

Cu 18 ani în urmă, un grup de adolescenți curajoși și-a dorit mai mult de la comunitatea din care făceau parte. Au vrut ca și în orașul lor natal să existe activități care îi pasionează și preocupă. Așa a luat naștere Festivalul Național de Teatru Tânăr Ideo Ideis. 

Între timp, Ideo Ideis a devenit mai mult decât un festival, a crescut într-un manifest artistic și social care are în centru o experiență de dezvoltare personală în mai multe acte: capsulele de teatru și deșteptări care duc experiența Ideo Ideis în comunități mici și medii din România, acolo unde nu se întâmplă mare lucru pentru adolescenți; tabăra de arte performative și revelații, locul în care tinerii au posibilitatea de a da viață unor produse culturale originale; laboratorul de dezvoltare personală și comunitară Ideo Ideis care aduce comunitatea din Alexandria mai aproape de educația alternativă și de evenimentele culturale, pe tot parcursul anului, nu doar timp de o săptămână, atât cât durează festivalul.

Mesajul ediției din acest an al festivalului, Detalii, aici: ideoideis.ro/festivalul care se desfășoară între 11 și 18 august, „Faci lumea să semene cu tine”, încurajează adolescenții să continue să fie curioși și să-și dezvolte abilitățile creative, astfel încât să poată contribui la transformarea societății. 

În cadrul festivalului, vor fi prezentate două produse culturale – un spectacol de teatru și un scurtmetraj – lucrate de adolescenți ca urmare a participării la programul #experiențaIdeoIdeis, coordonat de Ana Fierăscu. 

Am vorbit cu ea despre impactul pe care festivalul l-a avut asupra adolescenților de-a lungul anilor, ce s-a schimbat în nevoile și dorințele lor de la o generație la alta, ce presupune pentru ei astăzi consumul cultural și cum își construiesc spectacolele în jurul unor subiecte care oglindesc realitatea zilelor noastre.

Ana Fierăscu. Foto: Mihai Smeu

Ideo Ideis a crescut și s-a maturizat de la o generație la alta

„Motivul pentru care Ideo Ideis continuă să existe, deși au trecut 18 ani peste acei adolescenți care astăzi sunt adulți în toată firea, este pentru că nu au renunțat să spere că pot face schimbări relevante în comunitatea în care au crescut, punând Alexandria pe harta culturală a României. În plus, au reușit să-și păstreze autenticitatea și să creeze un spațiu sigur și sănătos în care generații de adolescenți să-și facă vocea auzită și să capete mai multă încredere în ei înșiși. Pentru că nu este vorba doar despre artă și cultură, este vorba și despre calitatea umană pe care o găsești în spațiul Ideo Ideis.” 

Un festival de teatru care ajută adolescenții să se descopere

„Școala românească de stat, oricât de bună ar fi ea pe educația formală, nu este deloc sau aproape deloc orientată către individ și nevoile sale și nu le oferă copiilor și tinerilor acele abilități pe care le vor folosi, în mod real, în viața de zi cu zi. Cum să-și înțeleagă și să-și gestioneze emoțiile, cum să facă față într-un mod sănătos provocărilor (de exemplu, relaxare activă înaintea examenelor), cum să lucreze în echipă, cum să aibă mai multă încredere în ei înșiși, să le dea libertatea să-și exprime propria voce, într-un mod constructiv? 

Vrei ca un elev să performeze? Atunci ascultă-l, încearcă să-l înțelegi, descoperă-i punctele forte și încearcă să i le potențezi, nu-l eticheta în «olimpic», «mediocru» sau «prostul clasei». Sigur, discuția este complexă și nu vreau să generalizez, sunt convinsă că există și școli în care se întâmplă lucrurile astea. Ceea ce vreau să spun este că pentru toate cele enumerate mai sus e nevoie de inițiative precum Ideo Ideis.”

Capsulele de teatru de la Bârlad. Foto: Alexandra Iftime

O comunitate creativă de tineri, creată cu ajutorul artelor performative

„#experiențaIdeoIdeis provoacă adolescenții să se descopere și să creeze, sub îndrumarea unor artiști din domeniul teatrului și filmului. Proiectul a apărut din dorința de a ajunge în cât mai multe comunități mici și medii din România, unde vitalitatea culturală este scăzută sau unde nu se întâmplă mai nimic pentru adolescenți. Acesta a fost și principiul după care ne-am ghidat în alegerea celor opt orașe: Bistrița, Bârlad, Craiova, Roman, Roșiorii de Vede, Sf. Gheorghe, Tulcea și Zalău. La tineri am reușit să ajungem prin parteneriate cu liceele din orașele vizate. 

Peste 200 de adolescenți au participat, într-o primă etapă, la activități în orașul lor. În cadrul Ideo Ideis Capsule de Teatru și Deșteptări, timp de șase zile, adolescenții au parcurs un proces de explorare artistică aplicat unei teme centrale pe care au descoperit-o în ateliere îndrumate de artiști de referință și mentori.

După participarea la Capsule, au fost selectați 20 de adolescenți care merg mai departe în Tabăra de arte performative și revelații, în perioada 31 iulie-8 august. Dar înainte de a trece la această etapă, au desfășurat în comunitățile lor o serie de scurte interviuri, aproximativ cinci întrebări, cu persoane pe care le consideră publicul potențial al creațiilor ce vor fi realizate, pentru a explora așteptările acestora de la un spectacol de teatru sau un film. Avem strânse 240 astfel de interviuri, răspunsurile au fost analizate, iar cercetarea lor comunitară a ajuns în grija cineastului Victor Morozov care, inspirat de răspunsurile celor intervievați, a creat scenariul de film și textul dramaturgic care stau la baza producțiilor realizate.

În a doua etapă, cei 20 de adolescenți vor avansa în procesul de explorare artistică, într-un incubator de căutări, în tabără, unde vor fi îndrumați în explorări creative către produse culturale originale: un scurtmetraj și un spectacol de teatru.”

Teatrul, ca mijloc de dezvoltare personală

„Nu a existat un proces de selecție, înscrierile se fac în ordinea primirii lor. Noi mergem în comunități care nu sunt familiarizate cu ce înseamnă experiența Ideo Ideis, e un proces care îi scoate din zona de confort, și atunci există un soi de reținere. Nu suntem încă în punctul în care cererea de înscrieri să fie atât de mare încât să fie nevoie de un proces de selecție. 

Poate că un lucru pe care este important să-l menționez aici este că noi nu ne adresăm doar acelor tineri care sunt preocupați sau au înclinații către zona artistică. Sigur, o parte dintre cei care se înscriu sunt atrași de zona aceasta și merg mai departe către UNATC, de exemplu, dar teatrul și artele alăturate cu care noi lucrăm, sunt mijloacele prin care tinerii au parte de un proces de dezvoltare personală, iar toate lucrurile pe care ei le învață, le vor fi de folos indiferent de orientarea lor profesională.” 

Capsula de teatru de la Zalău. Foto: Rareș Helici

Întâlniri cu sens, conexiuni și revelații

„Tabăra de arte performative și revelații este un incubator de căutări personale în care, timp de șapte zile, cei 20 de adolescenți selectați vor avea parte de îndrumarea unei echipe de regizor și a unui mentor, profesioniști de referință în domeniu, care o să le ghideze explorările creative către cele două produse originale, spectacolul de teatru și scurtmetrajul. 

Regia scurtmetrajului va fi semnată de Alma Buhagiar, câștigătoarea Premiului «Tânără Speranță» la ediția din 2021 a Premiilor Gopo, iar spectacolul de teatru va fi pus în scenă sub îndrumarea Marei Oprea, actriță și regizoare. La finalul celor șapte zile de tabără, tinerii vor porni spre Alexandria, unde vor prezenta, în premieră pentru publicul larg, cele două producții, atât în cadrul Ideo Ideis Laboratorul, cât și pe scena Festivalului.”

Rebeli cu o cauză

„O profesoară m-a întrerupt brusc în timpul unei prezentări în care le povesteam cât de important este ca tinerii să aibă curajul să-și facă auzită vocea. La finalul prezentării a venit la mine și mi-a spus că m-a întrerupt pentru că avea senzația că îi încurajez să fie «rebeli». I-am reamintit că, pe parcursul prezentării, am subliniat în repetate rânduri că vor învăța să facă toate aceste lucruri, într-un mod sănătos pentru ei și pentru cei din jurul lor pentru că demersul nostru are ca scop creșterea și dezvoltarea unor generații de adolescenți mai responsabili și asumați. Le explic mereu că nu este vorba doar despre teatru și arte alăturate, e mai mult de atât, este vorba despre niște abilități pe care le vor folosi în viață, indiferent de parcursul lor profesional, că este vorba de viitori adulți mai conștienți de sine și mai atenți la cei din jurul lor.

Dar, on the bright side, am întâlnit părinți și profesori care ne-au mulțumit pentru că au văzut schimbări reale în acești tineri. Tineri care înainte de participarea la experiența Ideo Ideis erau mult mai retrași și neîncrezători, dar acum îi percep mult mai deschiși și mai prezenți.” 

Foto: Claudiu Popescu

Nevoia acută de a fi văzuți

„O temă recurentă pentru adolescenți este relația cu părinții lor. Faptul că nu se simt văzuți, nu se simt acceptați. Același lucru îl simt și în relațiile cu profesorii, dar e clar că legătura cu părinții îi afectează cel mai mult. Și ce m-a surprins foarte plăcut este că sunt preocupați de latura aceasta a lucrului cu propria persoană, ceea ce, personal, îmi dă încredere și speranță pentru viitor. 

De asemenea, am remarcat că încearcă să-și creeze singuri contexte de creștere acolo unde nu există. Creează propriile lor cluburi de carte, se implică în activități de voluntariat acolo unde există posibilitatea, sunt deschiși să încerce lucruri creative, să se implice în comunitate, orice înseamnă să iasă din rutina orașelor mici și încremenite în timp. Uite, chiar în timp ce scriu, am primit vestea că o parte dintre puștii din Roșiorii de Vede care au participat și participă la #experiențaIdeoIdeis au câștigat premiul al treilea la un festival care transformă cărțile în book-trailere, iar asta este minunat, că au prins curaj și că încearcă lucruri noi.”

Foto: Claudiu Popescu

O generație afectată de pandemie

„Se simte că este o generație care a trecut prin niște ani încercați în ceea ce ar fi trebuit să fie una dintre cele mai frumoase și energice etape ale vieții lor. Și când spun asta, mă refer la pandemie. Uneori îi văd mai apatici, absenți, triști și anxioși. 

Cu toate acestea, în acești ani de când am bucuria să interacționez cu ei, am descoperit niște tineri mult mai profunzi decât îi percepeam eu. Sunt inteligenți, articulați, sunt mai curajoși decât era generația mea. Sunt deschiși și receptivi, sunt buni și empatici. Și mi-aș dori ca adulții din jurul lor, părinți și profesori, să le acorde mai multă încredere pentru că vor descoperi multe lucruri minunate în acești tineri.”

Tehnologia, un aliat al tinerilor

„Pentru că sunt o generație nativ digitală, nu știu dacă trebuie scoși din lumea virtuală, ci mai degrabă trebuie ajutați să discearnă această lume și să o folosească în avantajul lor, atât ca informație, cât și ca un spațiu în care să-și exerseze creativitatea. Cum au făcut trainerii de la atelierul de film care s-au folosit de tehnologie, mai precis de telefoanele inteligente, pentru a-i învăța tehnici din arta cinematografică. Sau cum ei înșiși au folosit tehnologia pentru a deveni reporteri în comunitățile lor, atunci când au luat interviurile pentru scenarii.”

Ideo Ideis 2022, Gala de închidere. Foto: Claudiu Popescu

Lecții de la adolescenți. Focus pe bunătate, generozitate, hotărâre și curaj

„Am rămas cu multe povești pe care am să le port cu mine mereu, dar să amintesc aici patru dintre ele pentru că fiecare reprezintă câte o ancoră pentru mine, lecțiile despre care spuneam mai devreme că le-am învățat. 

Abia preluasem rolul de coordonator de Capsule de teatru și deșteptări și urma să am prima mea prezentare la un liceu din Roșiorii de Vede, județul Teleorman. În esență, sunt o persoană destul de emotivă, căreia îi este frică să greșească, așa că să vorbesc în fața unui amfiteatru plin de adolescenți energici, era un real motiv de anxietate pentru mine. Mă gândeam doar cum voi reuși eu, un adult la 37 de ani, să le captez și să le mențin atenția. Cu palmele transpirate și vocea tremurândă, am reușit să-mi adun curajul în momentul în care privirea mea a întâlnit-o pe cea a unui puști din primul rând care pur și simplu zâmbea cald, cu toată fața. Și mi-a zâmbit așa timp de 40 de minute, cu o curiozitate fantastică față de tot ce povesteam eu. Bunătatea lui mi-a dat mie încredere, motiv pentru care, la finalul prezentării i-am mulțumit pentru asta. Mereu le spun că și noi avem atât de multe de învățat de la ei.

Al doilea moment care a rămas cu mine este dintr-o discuție la finalul uneia dintre Capsule, când una dintre participante m-a întrebat dacă o să mai venim cu vreo Capsulă în orașul ei, pentru că și-ar dori foarte mult să mai trăiască o dată această experiență. Nu am apucat să-i răspund pentru că tot ea a fost cea care a zis: «Și chiar dacă ați mai veni, oricât de mult mi-aș dori să mă mai înscriu o dată, aș ceda locul meu pentru că mi-aș dori mai mult să mai aibă și altcineva parte de o astfel de experiență». Am rămas fără cuvinte în fața generozității și empatiei ei, dar cu siguranță am să port cu mine mereu această lecție.

Lecția hotărârii am primit-o de la o adolescentă foarte timidă și retrasă, dar cu un univers interior plin de culoare și creativitate. Abia la finalul Capsulelor am aflat că face parte dintr-un cult religios care nu-i permite să ia parte la acest gen de activități, care implică mișcare, dans (atunci Capsulele au fost de teatru și dans), dar ea a avut curajul să participe, cu riscul ca părinții ei să se supere și mai mult decât atât, nu a întârziat la niciun atelier, deși mergea câțiva kilometri pe jos până la un tren care o aducea în oraș. 

Și, nu în ultimul rând, după finalizarea unor Capsule, participarea în Tabără și crearea unui spectacol de teatru original, 14 tineri s-au întors în orașul lor pentru a juca spectacolul în fața comunității din care fac parte. Iar la final, la sesiunea de Q&A, am întrebat una dintre participante ce a însemnat toată această experiență pentru ea. Răspunsul ei, spus ferm și foarte articulat, în fața comunității prezente, cu primarul orașului în primul rând de spectatori, a fost: «Mă bucur că ați venit în orașul nostru, aici, unde nu se întâmplă nimic pentru noi!»

Despre asta este vorba, despre curajul de a-ți folosi vocea pentru a face lumea să semene cu tine, despre a fi parte din schimbările pe care ni le dorim cu toții, cu bunătate, generozitate, hotărâre și curaj.”