Sorbetto/Guliver/Getty images

Coronavirus Science Report #26: eficiența dexametazonei15 min read

De Mihai Ghiduc 20.06.2020

S-a găsit medicament care reduce mortalitatea, hidroxiclorochina este abandonată, numărul de cazuri crește și în lume și în România

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. Studiul britanic Recovery a descoperit că dexametazona, un steroid ieftin, reduce mortalitatea în cazurile grave de COVID-19;
  2. Organizația Mondială a Sănătății a oprit studierea efectelor hidroxiclorochinei, din cauza ineficienței, iar FDA a retras autorizarea folosirii medicamentului în SUA;
  3. A crescut numărul de cazuri de COVID-19 în 81 de țări, inclusiv România, iar vineri s-a stabilit un record: 181.000 de cazuri într-o zi;
  4. Cercetătorii italieni au descoperit că virusul era prezent în Milano și Torino la mijlocul lunii decembrie 2019, studiind probe din canalizare;
  5. Cei care se infectează cu SARS-CoV-2 fără a avea simptome ar putea avea anticorpi doar 2-3 luni.

Dexametazona funcționează, dar nu e un game changer

Recovery, mega-studiul clinic britanic făcut pe pacienții cu COVID-19, vine cu niște vești bune. Dexametazona, un steroid ieftin, reduce mortalitatea în cazul pacienților care au dezvoltat forme grave ale bolii. Conform unui comunicat de presă al Universității Oxford„Low-cost dexamethasone reduces death by up to one third in hospitalised patients with severe respiratory complications of COVID-19”, recoverytrial.net (PDF) 2.104 pacienți au primit 6 mg de dexametazonă, timp de zece zile, oral sau injectabil, în timp ce grupul de control a fost format din 4.321 de pacienți care au primit tratamentul standard. S-a observat o scădere cu o treime a mortalității în rândul bolnavilor ventilați mecanic și cu o cincime la cei care au primit oxigen suplimentar.

Sunt câteva lucruri de spus aici: 

  • În ciuda veștii bune, datele vin dintr-un comunicat, nu dintr-un studiu, deci nu pot fi încă verificate independent. Cel mai probabil, va fi nevoie de studii suplimentare. 
  • Medicamentul nu a fost folosit off-label, mecanismul prin care acționează, reducerea inflamației, este cel pentru care a fost creat. Este și motivul pentru care nu funcționează la pacienții care nu dezvoltă forme grave, ci doar la cei care ajung în faza furtunei de citochine. 
  • Dexametazona nu este indicată în fazele inițiale ale bolii, iar specialiștii spun chiar că ar putea fi dăunător, pentru că limitează posibilitatea organismului de a se apăra de virus. Din fericire, se eliberează doar cu prescripție. E din ce în ce mai evident că este nevoie de tratamente diferite, în funcție de fazele bolii.

Mai este de remarcat și faptul că, în ciuda faptului că deși s-a spus că e „primul medicament” care dă rezultate în cazurile grave, nu este așa. Un studiu publicat la începutul lunii„Tocilizumab for treatment of mechanically ventilated patients with COVID-19”, medrxiv.org arată că și tocilizumab, un imunomodulator care inhibă interleukina 6 (IL-6) reduce mortalitatea în rândul pacienților cu forme grave de COVID-19. E drept că studiul e făcut pe mai puțini pacienți. De remarcat că tocilizumabul face parte din schema de tratament din România pentru pacienții la care apare furtuna de citokine.

Avantajul dexametazonei ar fi că este un medicament mai ieftin, dar nici aceasta nu este medicamentul-minune care ne va scăpa de COVID-19 și nu afectează în vreun fel evoluția pandemiei. Organizația Mondială a Sănătății spune că se va implica„WHO welcomes preliminary results about dexamethasone use in treating critically ill COVID-19 patients”, who.int în studierea în continuare a efectelor medicamentului asupra formelor grave ale bolii. 

S-a închis discuția despre hidroxiclorochină

După luni de ping-pong-uri cu acest medicament antimalarie, care a fost recomandat în mai toate fazele bolii, ba pentru prevenție, ba pentru tratament, Organizația Mondială a Sănătății a decis să închidă definitiv studiul„Solidarity clinical trial for COVID-19 treatments”, who.int care îi verifica eficiența. Decizia se bazează pe date din același studiu britanic Recovery,„Hydroxychloroquine does not cure Covid-19, say drug trial chiefs”,  theguardian.com care n-a găsit vreun beneficiu al medicamentului, pe datele preliminare ale studiului OMS, Solidarity (care le includ și pe cale din studiul francez Discovery) și pe o analiză sistematică„Chloroquine or hydroxychloroquine for prevention and treatment of COVID‐19”, cochranelibrary.com publicată de Cochrane pe alte date despre medicament. Și în SUA, Administrația Federală a Medicamentelor (FDA) a revocat„Letter revoking EUA for chloroquine phosphate and hydroxychloroquine sulfate”, fda.gov (PDF) autorizarea temporară dată pentru folosirea clorochinei și hidroxiclorochinei în tratamentul pentru COVID-19.

Medicamentul este folosit în continuare în România. Într-un răspuns pentru Mindcraft Stories de dinaintea opririi definitive a studiului OMS, Ministerul Sănătății spune că „autoritățile medicale române sunt la curent cu atenționările lansate de către OMS și EMA, oportunitatea continuării utilizării sulfatului de hidroxiclorochină pentru tratamentul pacienților cu COVID-19 fiind în dezbaterea Comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății și respectiv a Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din România.”

CITEȘTE ȘI: Hidroxiclorochina, soluția simplă, ieftină și mult prea minunată la COVID-19

Crește numărul de cazuri

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat, vineri, că intrăm într-o nouă fază periculoasă a pandemiei, odată cu creșterea numărului de cazuri la nivel global. Vineri s-a înregistrat un număr record de 181.005 cazuri noi la nivel global.Conform unei statistici de pe Worldometer, worldometers.info Tot vineri, Brazilia a devenit cea de-a doua țară care a înregistrat peste 1.000.000 de cazuriCoronavirus: Brazil becomes second country to hit one million cases”, bbc.com de COVID-19, după SUA. O analiză făcute de The New York Times„Coronavirus Map: Tracking the Global Outbreak”,  nytimes.com arată că, în ultimele 14 zile, numărul de cazuri a crescut brusc în 81 de țări. 

România se numără printre aceste țări. După un minimum de 4.440 de cazuri active pe 8 iulie, astăzi sunt înregistrate 5.495 de bolnavi de COVID-19. Institutul „Matei Balș” este plin și nu mai face internări.Institutul «Matei Balș» nu mai are loc pentru cazuri de COVID. Este plin și nu mai face internări:, www.digi24.ro Mai grav este că se pare că avem răspândire comunitară, iar focare noi apar în tot mai multe locuri: la spitalul din Brăila, „Un nou focar de COVID-19. Opt cadre medicale sunt infectate la Spitalul Judeţean din Brăila”,  mediafax.ro la o fabrică de ciocolată din București„Nou focar de coronavirus în România: zeci de angajaţi ai unei fabrici din Bucureşti au Covid-19”, businessmagazin.ro sau la un cămin de bătrâni din Mogoșoaia. Focar cu 30 de infectați cu COVID la un cămin de bătrâni din Mogoșoaia”, libertatea.ro

Poți urmări această creștere în graficele noastre:

MAI MULTE GRAFICE: Evoluția COVID-19 în România

O dovadă mai clară a prezenței timpurii a virusului în Europa

Cercetători de la Institutul Italian de Sănătate Publică au analizat prezența virusului SARS-CoV-2 în apele reziduale „Studio Iss su acque di scarico, a Milano e Torino Sars-Cov-2 presente già a dicembre”, iss.it din mai multe orașe italiene. Probe din acestea se păstrează pe termen lung, ceea ce a făcut posibilă această analiză. Astfel, cercetătorii italieni spun că au depistat cele mai timpurii urme ale virusului în probele recoltate în Torino și Milano pe 18 decembrie 2019 și în cele din Bologna din 29 ianuarie 2020. 

Studierea prezenței virusului în apele reziduale poate avertiza din timp autoritățile de creșterea numărului de cazuri. Cercetătorii de la Universitatea BangorSewage study could predict second Covid-19 peak”, bbc.com spun că există o fereastră de două săptămâni între creșterea prezenței virusului în canalizări și un nou val de internări.

Anticorpii ar putea rezista doar două-trei luni la cei asimptomatici

Un studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Columbia și publicat în Nature„Clinical and immunological assessment of asymptomatic SARS-CoV-2 infections”, nature.com vine cu o veste potențial proastă pentru cei care speră să fi făcut COVID-19 și să nu fi avut simptome. Făcut pe puțini pacienți, studiul a observat că în cazul celor asimptomatici răspunsul imunitar este mai scăzut și că după câteva săptămâni, la 40% dintre pacienți, anticorpii n-au mai putut fi depistați.

EDIȚIA PRECEDENTĂ: Coronavirus Science Report #25



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

SĂNĂTATE|CORONAVIRUS

INFOGRAFIC | Cum a evoluat COVID-19, pe județe

De Mindcraft Stories 06/07/2020
Dacă Aradul e OK, iar în Moldova cazurile cresc lent, avem județe în care creșterea e una exponențială. Și nici Bucureștii nu stau bine.
ȘTIINȚĂ|CORONAVIRUS

Coronavirus Science Report #28: SUA monopolizează producția de remdesivir

De Ionuț Preda 05/07/2020
UE aprobă remdesivirul în timp ce Statele Unite vrea să-l monopolizeze, două vaccinuri experimentale dau rezultate în primele teste pe oameni, în timp ce imunitatea populației ar putea fi mai extinsă decât o arată testele de anticorpi.
SOCIETATE|CORONAVIRUS

Șase luni de COVID-19: Zece momente cheie

De Mindcraft Stories 02/07/2020
O recapitulare a momentelor care au marcat pandemia de COVID-19, cea mai gravă criză medicală mondială din ultimul secol.
ȘTIINȚĂ|CORONAVIRUS

Coronavirus Science Report #27: Remdesivir, aproape de aprobarea UE

De Ionuț Preda 27/06/2020
Eficiența remdesivirului primește noi confirmări, cursa pentru vaccin trece încet la faza testelor clinice de amploare pe oameni, pandemia e pe trend ascendent la nivel global.