Lukas Schulze/Getty Images

12 momente-cheie pentru protecția mediului în 202015 min read

De Roxana Bucată 17.12.2020

În ciuda unor efecte secundare minore benefice asupra mediului, anul pandemic a fost devastator pentru planetă și oameni.

Anul 2020 este anul pandemiei, ceea ce s-a resimțit și în domeniul protecției mediului. Dacă aparent pandemia a adus, cel puțin pentru mediu, o serie de efecte benefice, acestea au fost minore. Cele negative au fost mult mai grave.  

Iată ce s-a întâmplat, cu bune și rele, în 12 momente-cheie.

Fridays for Future 2020

Mișcarea pornită de Greta Thunberg și asumată de sute de mii de tineri la nivel global a ajuns în al doilea an de proteste. În 2020, Ziua de Acțiune Globală inițiată de Fridays for Future„Global Day of Climate Action 2020”, wikipedia.org a mobilizat, în mare parte online, tineri și susținători ai cauzei climatice din 154 de țări și 2.362 de orașe care au organizat 3.615 evenimente, potrivit organizatorilor. 

Greta Thunberg a participat la ziua de acțiune climatică în Suedia, unde au ieșit în stradă 50 de protestatari, ca urmare a restricțiilor impuse de pandemie. Ziua de 25 septembrie a marcat și vinerea cu numărul 110 de când tânăra a început greva climatică în august 2018.

Ieșirea SUA din Acordul de la Paris

Pe 4 noiembrie 2020, Statele Unite au ieșit oficial din Acordul de la Paris,„US formally withdraws from Paris agreement”, bbc.com după ce Donald Trump își anunțase deja intenția în 2017. Administrația Obama, care a participat la negocierile și semnarea acordului în 2015, a făcut ca eventuala părăsire a acordului în viitor să fie foarte grea și lungă, motiv pentru care au trecut trei ani de la anunțarea intenției până la părăsirea propriu-zisă a înțelegerii globale de reducere a emisiilor. Părăsirea acordului este, în primul rând, o măsură cu încărcătură simbolică din partea cele mai importante economii ale lumii. 

Din fericire, noul președinte al SUA, Joe Biden, a anunțat încă din timpul campaniei că se va realătura celor 189 de țări care au ratificat acordul.

Vasul MV Wakashio, parțial scufundat, poluează cu petrol.

MV Wakashio, parțial scufundat. Foto: Bloomberg via Getty Images

Poluare în Mauritius

Pe 25 iulie, MV Wakashio, un petrolier al unei companiei japoneze s-a scufundat în largul insulei Mauritius,„MV Wakashio oil spill”, wikipedia.org iar pe 6 august a început o deversare de petrol masivă care a cauzat cel mai mare dezastru ecologic din insula din Oceanul Pacific. Peste 1.000 de tone de petrol s-au scurs pe o distanță de 30 de kilometri de-a lungul coastei, afectând recife de corali în pericol, pești și alte vietăți marine. Curățarea se va încheia în ianuarie 2021, potrivit companiei.

Pandemia și delfinii

Restricțiile impuse de pandemie au avut efectul secundar neașteptat de a face loc vieții sălbatice în locurile care, în mod obișnuit, sunt aglomerate de oameni. Așa s-a întâmplat cu delfinii din Cagliari, Sardinia care au început să fie văzuți mai frecvent după ce transportul naval s-a redus. În septembrie, BBC relata„Hong Kong’s dolphins make pandemic comeback”,bbc.com că delfinii albi din Hong Kong au fost văzuți pentru prima dată după câțiva ani din cauza reducerii transportului cu feribotul dintre Hong Kong și Macau. 

Cea mai caldă lună septembrie

Datele publicate pe 7 octombrie 2020 de Programul Copernicus„Copernicus reveals September 2020 was warmest September on record for the globe and Europe, while Arctic sea ice reaches second lowest extent”, copernicus.eu arată că septembrie 2020 a fost cel mai cald septembrie de la începutul înregistrărilor climatice, fiind cu 0,63°C peste media perioadei de referință (1981-2010). 

Septembrie 2020 a fost cu 0,05°C mai cald decât septembrie 2019 și cu 0,09°C decât septembrie 2016, acestea trei cele mai calde luni septembrie înregistrate până acum. Recordul confirmă trendul ascendent al încălzirii globale.

Acord verde în Parlamentul European

Noua Comisie Europeană instalată în 2019 a făcut valuri cu Acordul Verde European (The Green Deal),„A European Green Deal”, europa.eu cel mai ambițios pachet de politici de mediu care pavează drumul către o Uniunea Europeană neutră din punct de vedere al emisiilor. Tema anului 2020 de la Bruxelles a fost Legea Climei, cea care stabilește drumul către reducerea emisiilor în proporție de 100% până în 2050. 

Până acolo, UE trebuie să decidă obiectivul intermediar de reducere a emisiilor până în 2030. Parlamentul European s-a remarcat în octombrie prin votarea unei ținte ambițioase de 60%, cu 5% mai mult decât a votat Comisia Europeană, dar cu 5% mai puțin decât au recomandat oamenii de știință. 

Strategia europeană pentru biodiversitate

Tot de la Bruxelles a venit o strategie specială pentru biodiversitate„Biodiversity Strategy – Environment”, europa.eu în 2020. Aceasta include definirea unor noi zone protejate (pe apă sau pe uscat), reabilitarea unor terenuri agricole la starea naturală inițială și plantarea a trei miliarde de arbori. România trebuie să aibă arii naturale protejate în proporție de 30% din teritoriu până în 2030, în prezent având 24%. Mai mult, 10% din teritoriu trebuie să fie strict protejat, acum având aproximativ 1% sub protecție strictă. 

Mai mult, UE va aloca anual 20 de miliarde de euro pentru proiecte de conservare și de reconstrucție ecologică. Asta e o oportunitate uriașă pentru România, țara cu una dintre cele mai bogate biodiversități din UE.

Sahika Encumen, campioană mondială la scufundări libere, adună gunoiul din strâmtoarea Bosfor

Sahika Encumen, campioană mondială la scufundări libere, adună gunoiul din strâmtoarea Bosfor. Foto: Sebnem Coskun/Anadolu Agency via Getty Images

Mai mult plastic

Dacă până acum puteam vorbi de un tren de reducere a plasticului, pandemia a inversat această direcție. Organizația Mondială a Sănătății a cerut creșterea producției de produse de protecție de unică folosință cu cel puțin 40% ca urmare a pandemiei. Pe lângă asta, obiceiurile de consum axate pe protecție împotriva virusului au încurajat masiv produsele de unică folosință. Prin urmare, producția de plastic, încurajată de scăderea prețului petrolului, a explodat.„Coronavirus and the return of plastic – in pictures”, theguardian.com 

Reducerea emisiilor

Anul 2020 a însemnat o reducere record a cererii de energie din cauza scăderii activității economice și a mobilității. În primul trimestru al anului 2020, cererea de energie a scăzut cu 3,8%, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie,„CO2 emissions”, iea.org iar prognozele arătau o scădere anuală de 6%, ceea ce nu s-a mai întâmplat de 70 de ani. 

În aceeași perioadă, emisiile de dioxid de carbon au scăzut cu 5%. Scăderea anuală a emisiilor ar fi de 8% față de 2019, o scădere de șase ori mai mare decât cea cauzată de criza financiară din 2008-2009.

Scandalul arderii deșeurilor

În România, scandalul de mediu al anului este arderea ilegală a deșeurilor la marginea Bucureștiului. Deși nu e o practică nouă, întărirea unei rețele paralele de măsurare a calității aerului prin senzori a făcut posibilă identificarea ei. Senzorii mobili și aplicațiile pe telefon au coagulat o adevărată comunitate de cetățeni implicați în măsurarea paralelă a calității aerului, în condițiile în care rețeaua națională de monitorizare funcționează din când în când. Astfel, autoritățile statului au fost presate în 2020 să investigheze problema arderii ilegale de deșeuri din jurul Bucureștiului.

 CITEȘTE ȘI: Puterea senzorului de aer

Păduri arse în apropiere de orașul Novo Progresso, Brazilia

Păduri arse în apropiere de orașul Novo Progresso, Brazilia. Foto: Ernesto Carriço/NurPhoto via Getty Images

Incendiile continuă în Amazon

Deși știrile internaționale au fost dominate de pandemie, incendiile din Amazon„Fires in Brazil’s Amazon rainforest jump in October”, aljazeera.com care au ținut prima pagină în 2019 au continuat și anul acesta, ba chiar au doborât un record. În primele zece lunii ale anului, incendiile din Amazon au fost mai numeroase decât în tot anul 2019 și sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. 

Agenția guvernamentală de cercetări spațiale INPE a înregistrat 17.326 de puncte de pornire ale incendiilor în octombrie 2020, dublu față de numărul focurile detectate în aceeași lună în 2019. Distrugerea pădurii amazoniene este pe trend ascendent de la începutul mandatului președintelui Jair Bolsanaro care încurajează tăierile ilegale și mineritul, ca parte din misiunea lui de a dezvolta țara în detrimentul pădurii.

Energie solară s-a ieftinit

Raportul anual din 2020 al Agenției Internaționale pentru Energie arată că energia solară este cu 20-30% mai ieftină„Solar is now ‘cheapest electricity in history’, confirms IEA”,  carbonbrief.org anul acesta decât au prognozat cercetătorii că va fi. Reducerea variază în funcție de zona geografică. În principal, asta se datorează politicilor de reducere a riscurilor pentru energia regenerabilă. Costurile se referă la „costurile de capital” pentru dezvoltatori care construiesc capacități noi și se află cam la același nivel cu costurile operării termocentralelor pe cărbune existente și mai jos decât costurile construirii de termocentrale noi pe cărbune.



Text de

Roxana Bucată

Documentează și scrie despre oameni și mediu. Studiază tranziția justă, dar mai aruncă un ochi și la alte subiecte despre planetă.

MEDIU|MY ANTIPA

După melci, pe îndelete

De
De ce își poartă „casa” în spinare, cât de melomani sunt și motivul pentru care se mișcă atât de încet. 
MEDIU|STUDIU

Ne prind ploile: schimbările climatice cresc riscul de ploi extreme și inundații urbane

De
Schimbările climatice nu cruță România. Un studiu condus de un român ne atrage atenția asupra unei probleme de care nu știam anterior: inundațiile urbane.
MEDIU|BIODIVERSITATE

Dropia a fost mereu în Bihor, dar nu a băgat-o nimeni în seamă

De
La începutul anului, 40 de dropii au fost văzute în Salonta – singura zonă din România unde încă mai trăiește această specie periclitată. Un record al ultimilor 15 ani de observare. 
MEDIU|BIODIVERSITATE

Pentru oameni și vidre: pasajele de migrație pentru peștii de pe râul Gilort

De
După ce inundațiile au stricat aproape complet habitatul unor pești de pe râul Gilort, un nou proiect va construi pasaje de migrație pentru ei, dar și o întreagă infrastructură conexă care să le refacă mediul.