Foto: Microgreens

Agricultura neconvențională cucerește întâi supermarketurile26 min read

De Oana Vasiliu 04.11.2021

Frigiderele cu lumină colorată din zona de legume-fructe a hipermarketurilor au devenit prima interacțiune a populației cu o nouă formă de agricultură: microplante hrănitoare, crescute pe verticală, cu ajutorul luminii LED și a temperaturii controlate.

Sustenabilitatea este cuvântul cel mai des utilizat de experții în alimentație publică, mai ales de când omenirea termină, anual, resursele regenerabile ale Pământului cu mult înainte de venirea toamnei.„​​Earth Overshoot Day 2021 Home – #MoveTheDate”, overshootday.org Agricultura pe verticală ar putea fi una dintre soluțiile cel mai ușor de utilizat la problema deficitului de hrană, mai ales pentru că prin intermediul acestui tip de agricultură se poate cultiva orice tip de plantă, în orice sezon și în orice loc amenajat în acest sens.

Un studiu recent„Urban Horticulture Inner Living City, Interactions And Trade-Offs“, agrolifejournal.usamv.ro (PDF) publicat în Jurnalul Științific AgroLife, o publicație a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, semnalează faptul că în mediul urban, consumatorii preferă produsele locale, pe care le consideră sigure, și tind să nu mai cumpere produse procesate, industriale sau de origine străină, ceea ce transformă acest nou tip de agricultură într-o idee de afacere care poate prinde la publicul larg.

„Momentan, în România, majoritatea proiectelor pe care le observăm vizează scurtarea lanțului de aprovizionare dintre producător și consumator, cu precădere între fermierii din jurul marilor orașe și consumatorul urban”, spune Daniel Matei, reprezentant EIT Food Hub România,Site oficial: impacthub.ro/eitfood organizația care susține antreprenorii agroalimentari din toată Europa, stimulând inovația pentru a face față marilor provocări alimentare cu care ne confruntăm. Provocările locale majore în dezvoltarea agriculturii urbane le reprezintă densitatea orașelor, dar și suprafața relativ mică a spațiilor de locuit. Astfel apar cu precădere soluții de tip hobby, mai ales în zona de creștere a plantelor aromatice.”

În România, contactul cu noua formă de agricultură s-a produs odată cu apariția în supermarketuri a frigiderelor Microgreens, proiectul antreprenorului Cristian Tudor, cel dintâi care a produs microplante în sere.

microplante

Foto: Microgreens

Ce sunt microplantele?

Microplantele, denumite și microgreens sau vlăstari, sunt plante tinere, aflate în primul stadiu de dezvoltare, de obicei tulpina și primele două frunze. „Microplantele sunt plante obișnuite, care pot fi consumate în prima fază de creștere, foarte repede după însămânțare”, spune Cristian Tudor. „După ce planta a dezvoltat frunzele cotiledonale și îi apar primele frunze adevărate, ea este în stadiul de microplantă, poate fi recoltată prin tăiere și consumată ca atare, fără preparare termică.”

Microplantele pot fi crescute fie în sere clasice, fie folosind soluții de agricultură pe verticală. „Noi folosim ambele opțiuni”, spune Cristian. „Serele sunt solarii încălzite în sezonul rece, cu mese de cultură irigate automat printr-un circuit închis de apă, pentru a evita risipa acestei resurse prețioase. După însămânțare în ghivece, marea majoritate a speciilor sunt puse la germinat la întuneric (există și excepții) și, după ce încolțesc, sunt mutate în solar la lumină. Acolo petrec între șapte și 21 de zile pe mesele de cultură, în funcție de specie și anotimp (când e cald plantele se dezvoltă mai repede). Când ajung în stadiul de microplante pot fi expediate către clienți.”

Sortimente de microplante

În acest moment, Microgreens cultivă specii de legume, plante aromatice, verdețuri sau chiar cereale. „Sunt peste 40 de specii, iar câteva exemple care să ilustreze fiecare categorie sunt mazăre, ridiche roșie, varză roșie, broccoli, floarea soarelui, coriandru, diverse specii de busuioc, creson, mărar, pătrunjel, grâu, porumb etc. Avem specialități pentru decor culinar, cele mai folosite fiind florile comestibile, dar și alte specii sunt apreciate, cum ar fi vlăstarii galbeni de porumb sau iarba de grâu”, spune Cristian. Cât privește noile sortimente, antreprenorul urmărește trenduri gastronomice la nivel mondial, fie portalurile științifice care publică studii despre microplante. De altfel, până să ajungă cu produsele pe rafturile de supermarket, Cristian și-a promovat produsele cu ajutorul restaurantelor. „În ultimii ani, gastronomia românească s-a dezvoltat mult și este aliniată în permanență tendințelor din arta culinară de top. În măsura în care o plantă pe care nu o avem în portofoliu începe să fie folosită și apreciată de bucătari, o introducem și noi în producție”, povestește antreprenorul.

Pentru Microgreens, volumul de business este dat în proporție de 70% de HoReCa și 30% de consumatori individuali, prin retail sau prin vânzări online. „Avem un model de business dual. Pe de o parte, suntem producători de microplante, specialități culinare fresh, plante aromatice și salate – și comercializăm aceste produse fie B2B, direct către afaceri HoReCa, fie B2C prin retail sau online”, spune Cristian. „Pe de altă parte, funcționăm ca producător de echipamente de agricultură verticală, produse care deocamdată sunt doar pentru uzul companiilor. În acest al doilea model de business este vorba de un parteneriat în care noi instalăm și întreținem echipamentul în magazin, iar vânzarea produselor cultivate astfel se face prin retailer.”

microplante

Foto: Microgreens/Sky Photo Studio

Beneficiile consumului de microplante

Multe studii indică că microplantele au o concentrație mai mare de nutrienți decât planta matură, ceea ce le face ideale ca soluție de nutriție la nivel global, în condițiile în care dieta marii majorități a populației lumii are un deficit de substanțe nutritive esențiale, iar unul din trei oameni nu consumă mâncare adecvată.„The State of Food Security and Nutrition in the World 2021”, fao.org

Grădinile urbane și agricultura pe verticală sunt văzute ca lucruri care vor deveni tot mai prezente în viitorul apropiat și în locuințele personale. „Ceea ce este cert e faptul că ne putem întoarce cumva la situația de gospodărie semi-autonomă, unde mai toate familiile aveau o grădină în care își cultivau o parte din necesarul de legume și verdețuri”, spune Cristian. „Ca să lămuresc lucrurile mai bine printr-un exemplu: nu poți să cultivi eficient în microsere pentru acasă cartofi sau morcovi, dar poți foarte bine să cultivi roșii cherry, pătrunjel și busuioc tot timpul anului. Deja ai o autonomie a gospodăriei care contează”.

Elementele de noutate privind agricultura pe verticală

Conceptul modern de agricultură pe verticală„Dickson Despommier | Columbia Public Health”, publichealth.columbia.edu a fost propus în 1999 de către Dickson Despommier, profesor în domeniul Sănătății Publicului și a Mediului la Universitatea Columbia. Despommier a creat împreună cu studenții săi un design pentru o fermă tip zgârie-nori, care avea posibilitatea să hrănească 50.000 de oameni.

Deși nu a fost pus în practică, designul a popularizat cu succes conceptul de agricultură pe verticală, acesta fiind explicat în amănunt în cartea profesorului apărută un an mai târziu, în 2000, The Vertical Farm: Feeding the World in the 21st Century The Vertical Farm: feeding the world in the 21st Century. Disponibilă pe amazon.com S-a demonstrat că fermele verticale, împreună cu alte tehnologii de ultimă generație, precum LED-urile specializate, au randament și de zece ori mai mare„Future food-production systems: vertical farming and controlled-environment agriculture”, tandfonline.com decât cel al metodelor tradiționale de cultivare.

„Principial vorbind, nu este foarte complicat”, explică Cristian Tudor. „Ai suprafețe de cultură cu alveole, dispuse pe mai multe niveluri. În alveole se introduc plantele germinate, însămânțate în prealabil într-un substrat de creștere ecologic (de exemplu, vată de cânepă). Alveolele sunt irigate cu apă care conține exact nutrienții necesari plantei pentru a se dezvolta, în concentrația optimă. Lumina este asigurată de becuri LED, iar umiditatea este controlată prin ventilație pe fiecare nivel. Procesul de dezvoltare al plantelor decurge perfect normal, ca în natură, doar că este mult mai eficient, deoarece plantele au la dispoziție exact resursele de care au nevoie pentru creștere”, explică procesul antreprenorul.

Principalele beneficii ale acestor microsere pe verticală sunt economisirea terenului de cultivare, care este multiplicat cu numărul de niveluri din echipament. „În plus, nu mai contaminezi solul sau pânza freatică cu îngrășăminte sau pesticide”, subliniază Cristian. „De asemenea, se realizează economii importante în cazul consumului de apă. Pe scurt, protejezi mediul înconjurător și eviți risipa de resurse naturale”

Cât privește lanțul de aprovizionare, primul avantaj al unui astfel de proiect este disponibilitatea continuă a unor produse proaspete, tot timpul anului, fără a recurge la importuri și, implicit, la lanțuri logistice lungi și complexe.

Pe viitor însă, serele indoor probabil că vor deveni ceva banal în supermarketuri. „În ceea ce privește consumatorul final, așa numitele microsere pentru acasă, aici vorbim de o evoluție pe termen mai lung, comparabilă dacă vreți cu evoluția automobilelor electrice”, spune Cristian. „Tehnologia există, dar trebuie miniaturizată și standardizată pentru ca să permită producția automatizată de microsere, la un cost rezonabil. Acest progres va avea loc cu certitudine, rămâne de văzut cât de rapid va fi”.

Microplante

Foto: Microgreens

Câtă energie consumă o microseră cu LED-uri?

Tehnologia LED (Light Emitting Diode) este aleasă pentru iluminatul artificial, întrucât ea emite un nivel scăzut de radiații termice, nu are electrozi fierbinți și nu are balasturi de înaltă tensiune. Becul LED are o durată de viață lungă de operare, ceea ce îl face o alternativă practică pentru utilizarea pe termen lung care implică instalații pentru producție.

Cristian Tudor menționează că „din punctul de vedere al dezvoltării plantelor, lumina se împarte în spectrul roșu, cel albastru și spectrul galben și verde. În funcție de specie și de etapa de dezvoltare, plantele au nevoie de proporții diferite din fiecare spectru. Dacă am folosi lumină albă, ar fi o risipă de energie. Folosind becuri LED, putem controla exact spectrul și intensitatea luminii.”

Echipamentele folosite de Microgreens pentru agricultura pe verticală sunt complet automatizate și monitorizate prin internet de un software dedicat. „Avem un set de senzori care controlează hidratarea substratului, umiditatea aerului și iluminarea. Ciclurile de iluminare sunt declanșate automat la intervale prestabilite. În cazul în care umiditatea din aer depășește o anumită valoarea care ar putea fi nocivă, favorizând mucegaiul, se declanșează ventilatoarele. Hidratarea se face și ea automat, în principiu la intervale fixe, dar se poate interveni și prin internet pentru hidratare suplimentară dacă senzorii constată că plantele nu au apă suficientă”.

Cadrul legal

Momentan, Cristian menționează că există lacune mari în legislație privind agricultura neconvențională, care se află într-un vid legislativ. „Pur și simplu nu a fost luată în calcul pe vremea când s-au elaborat legile. Este nevoie de o actualizare, care să integreze atât produsele noi, cum sunt microplantele, cât tehnologiile de ultimă oră, precum agricultura verticală”.

Însă vidul legislativ privind agricultura neconvențională nu ar trebui să împiedice un antreprenor să dezvolte un startup în această zonă. „Important este să dovedești nevoia din piață pentru modelul tău de afacere, să găsești acele elemente din cadrul legislativ actual care sunt cel mai aproape de tipul tău de activitate și să respecți acele reglementări în vigoare”, spune Daniel Matei. „Discutând despre zona de investiții, ne putem inspira din zona finanțărilor neconvenționale, respectiv modelul de equity crowdfunding, care mai întâi a fost dezvoltat în mediu privat, iar apoi a apărut și un cadru legislativ european dedicat”, completează Daniel.

microplante

Cristian Tudor. Foto: Microgreens/Sky Photo Studio

Viitorul agriculturii

„Agricultura este o industrie tradițională și este greu să inovezi în acest domeniu și pentru că sunt costuri mai mari, mai ales pe partea de hardware. Nu poți face doar ceva digital, doar o aplicație, de multe ori e nevoie și de senzori și multă tehnică hardware. Și de aceea lucrurile nu se mișcă așa ușor în acest domeniu,” susține și Mircea Vădan, managing partner Activize,Site oficial: activize.tech companie specializată în consultanță, fundraising și ecosistemul de startup-uri din Europa de est, care a lansat alături de EIT Food Hub și alți parteneri, primul raport Romanian Agrifood Tech Startups.„Romanian Agrifood Tech Startups Overview Report”, activize.tech

„Agritech începe să fie un trend destul de puternic acum la nivel european, dar și la nivel global, însă nu există o presiune foarte mare vizibilă, cum este în cazul startup-urilor din zona de health/ telemedicină, care o dată cu pandemia, s-au dezvoltat mult mai rapid că să rezolve probleme apărute”, adaugă Mircea. „E-commerce a crescut rapid împreună cu internetul și tendințele mobile și cu cererea de la consumatori. Fintech a prins viteză destul de repede, și cu mult interes din partea sectorului bancar, care se simțea presat de schimbările generate de directiva europeană PSD2.„Payment services (PSD 2) – Directive (EU) 2015/2366”, ec.europa.eu E nevoie de o scânteie în fiecare domeniu, o problemă arzătoare care să ne facă să conștientizăm nevoia mai repede. Atunci vor apărea și soluții mai multe în zona de agritech. Iar această prblemă va veni în următorii ani pe fondul crizei alimentare previzionate”, adaugă Mircea.

Interesul pentru sectorul agritech se reflectă și în activitatea fondurilor de investiții: în Europa, din 2019 și până în martie 2021 s-au desfășurat 654 de runde de finanțare pentru startup-uri din agritech și agrifood, care însumează aproximativ 3,3 miliarde de dolari. În România, aceleași domenii au primit între 2018 și 2021 aproximativ patru milioane de dolari (prin 12 runde de investiții), împărțite astfel: trei runde de tip pre-seed (circa 372.000 de dolari), patru runde de tip seed (circa 446.000 de dolari), trei runde de tip Series A (circa trei milioane) și două runde de investiții a căror valoare este confidențială, menționează raportul Romanian Agrifood Tech Startups

Conform raportului, principalele tendințe din industrie includ folosirea Internet of Things în agricultură, micșorarea distanței dintre fermieri și consumatori, precision farming (agricultura de precizie) – un concept de management al agriculturii care folosește tehnologii data-based, inclusiv sisteme de sateliți (ca GPS), teledetecție (remote sensing) și internetul pentru a gestiona culturile și a reduce utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor și a apei –, biotehnologia, nutriție și sănătate.

„Agricultura pe verticală este la fel de necesară ca mijloacele alternative de furnizare a energiei”, spune Cristian Tudor. „Nu avem de ales. Trebuie să investim și să inovăm în această direcție. Deja marile lanțuri de distribuție a alimentelor în retail au înțeles problema, acuitatea și urgența ei. Asta înseamnă că există un motor economic care va susține dezvoltarea accelerată a agriculturii pe verticală.”.

Și reprezentanții EIT Food Hub consideră că potențialul agricol al României este unul foarte mare. „Din conversațiile avute, companiile din domeniul agri se uită către tehnologie pentru a-și optimiza activitatea”, spune Daniel Matei. Principalele direcții în care soluțiile agritech pot avea un impact se referă la optimizarea producției, reducerea impactului de mediu a agriculturii, dar și reducerea necesarului de resurse umane în contextul lipsei de forță de muncă.”



Text de

Oana Vasiliu

Jurnalist cu peste 10 ani de presă în continuă căutare de povești și oameni care schimbă lumea prin cultură și idei.

MEDIU|HOT TAKE

Reactoare modulare mici pentru țări medii

De
România ar putea deveni prima țară în care se vor construi reactoare nucleare de mici dimensiuni bazate pe tehnologia SMR. 
MONEY|SOLUȚII

Baruri și restaurante în valul 4. Cine pierde și cine câștigă?

De
Pentru zona HoReCa, pandemia fost un curs rapid de supraviețuire. Și a modificat totul, de la relația dintre angajați și angajatori la cea cu statul și clienții.
MEDIU|HOT TAKE

La COP26, liderii planetei promit că opresc încălzirea globală. Realitatea e mult mai călâie

De
Planeta s-a încălzit deja cu mai bine de un grad și experții avertizează că, fără măsuri serioase și rapide, vom avea mult de suferit de pe urma încălzirii globale.
SĂNĂTATE|SOLUȚII

Realitatea virtuală oferă soluții pentru ameliorarea autismului

De
Terapia prin VR este folosită de specialiști încă de la mijlocul anilor 1990. În România, însă, de-abia a fost introdusă, la scară restrânsă, de echipa celor de la Autism Voice.