Ilustrație de Andrea Nastac
Care e diferența dintre climă și vreme?16 min read
Pe scurt, clima este ceea ce așteptai să se întâmple, iar vremea este ceea ce se întâmplă, de fapt.
Dacă ai purtat vreodată pantaloni scurți în noiembrie sau un o geaca groasă în mai, sigur ți-a trecut prin cap că vremea de afară nu se potrivește deloc cu perioada anului. Inerent, știi care este diferența dintre vreme și climă.
Vremea reflectă condițiile meteorologice pe termen scurt într-o regiune specifică și este de regulă descrisă în termeni de temperatură, precipitații, umiditate, gradul de înnorare, viteza vântului și alți factori de acest tip.
Clima se referă la condițiile meteorologice medii pe termen lung pentru o regiune anume. Este și ea caracterizată în termeni de factori fizici, cum ar fi temperatura și precipitațiile, numai că, în acest caz, este vorba de valoriile medii pe o perioadă lungă de timp, de obicei minim 30 de ani. Aceste condiții sunt în general valabile pentru o suprafață geografică foarte întinsă.
CITEȘTE ȘI: În ultimii 60 de ani, temperatura medie a României a crescut cu 2,4 grade
Vremea este, astfel, mult mai variabilă și capricioasă decât clima. Nu e deloc neobișnuit, de exemplu, ca o dimineață să fie foarte ploioasă și friguroasă, iar ziua să se termine însorită și călduroasă – sau invers. De asemenea, vremea poate fi variabilă pe suprafețe mici, mai ales în zone urbane sau cu geografie variabilă. Cerul poate fi înnorat și cu precipitații deasupra cartierului Berceni din București, dar senin și cu soare în Pipera.
În schimb, Bucureștiul are aceeași climă peste tot – temperat-continentală de tranziție, ca și în restul țării, de altfel. Asta înseamnă că verile sunt în general uscate și călduroase, iar iernile geroase. Acestea sunt așteptările care determină clima, pe care un matematician ar putea să o descrie ca o medie statistică a vremii pe decursul mai multor ani. Un deșert ar putea avea o săptămână de ploaie torențială, dar pe termen lung, o astfel de regiune vede foarte puține precipitații – deșertul are deci o climă uscată.
Vremea și schimbările climatice
În contextul accelerării schimbării climatice la nivel global, este extrem de important de înțeles diferența dintre vreme și climă, pentru că sunt câteva aspecte care pot părea, la prima vedere, contradictorii sau confuze.
Clima, cum spuneam mai devreme, este o aproximare a condițiilor meteo pe o perioadă lungă de timp. Astfel, ea este foarte stabilă în timp – dar asta nu înseamnă în niciun caz că e statică. De-a lungul istoriei sale geologice întinsă peste patru miliarde de ani, Pământul a fost atât un În Hadean, eonul geologic care ține de la formarea Pământului, acum circa 4,5 miliarde de ani, până acum 4 miliarde de ani, wikipedia.org cât și unul de Există ipoteza că Pământul a fost complet acoperit de gheață acum 650 de milioane de ani, înainte de explozia Cambriană care a dus la formarea actualelor forme de viață multicelulare, wikipedia.org
De fapt, clima de pe planetă s-a schimbat de nenumărate ori în timp geologic. Fosile animale și vegetale arată că temperatura Pământului era mult mai ridicată ca astăzi în timpul Cretacicului (între 144 și acum 65 milioane de ani), de exemplu, când calotele de gheață de la poli erau topite în totalitate (sau aproape în totalitate).
Pe termen mai scurt, circuitele erelor glaciare pot aduce de asemenea schimbări dramatice. În ultimii 500.000 de ani, Pământul a trecut prin cel puțin patru ere glaciare, cea mai recentă încetând doar acum 18.000 de ani, când calotele glaciare care acopereau o bună parte a emisferei nordice, și uneau, spre exemplu, arhipelagul britanic de Europa continentală, s-au retras.
Clima se poate schimba din mai multe motive. De exemplu, ciclurile glaciare lungi de aproximativ 100.000 de ani sunt, cel mai probabil, legate de schimbări ale înclinației axei Pământului, ale orbitei planetei în jurul Soarelui și de clătinatul axei planetei, cauzat de oscilații în timpul rotației. Aceste schimbări au loc încet în timp și afectează cantitatea de energie solară care ajunge pe diferite părți ale lumii.
Variații ale ciclului natural al soarelui, curenții oceanici, erupțiile vulcanice, impacturile de meteorit și mișcările tectonice pot și ele schimba clima.
Cu excepția schimbărilor datorate erupțiilor vulcanice și impacturilor cosmice, clima se schimbă foarte încet și gradual – aproape imperceptibil pentru ființele vii, care au timp să migreze sau să evolueze, folosindu-se de adaptări propice noilor condiții.
De exemplu, în ultimii 10.000 de ani, temperatura medie globală a oscilat „Globally resolved surface temperatures since the Last Glacial Maximum”, nature.com oferind o stabilitate care a permis dezvoltarea civilizației umane. Ba, mai mult, Pământul trebuia să se afle într-o fază naturală de răcire, care a început acum 5.000 de ani, cu o tranziție către o nouă eră glaciară ce trebuia să înceapă cam „Determining the natural length of the current interglacial”, nature.com Însă acest traseu a fost deraiat începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, când omenirea a început să ardă cărbune și apoi produse petroliere în cantități copioase.
Astăzi, temperatura medie pe glob este cu 1,1°C Conform celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC) despre „Climate Change 2021. The Physical Science Basis. Summary for Policymakers”, ipcc.ch (PDF) mai ridicată decât la începutul Revoluției Industriale, din cauza imenselor cantități de gaze de seră eliminate în atmosferă de arderea combustibililor fosili. În zona arctică, încălzirea este dublă.
Având în vedere traiectoria curentă, temperatura medie globală ar putea crește cu 4-5°C până la sfârșitul secolului XXI, cu consecințe devastatoare pentru biodiversitate și civilizație.
Ca să-ți faci o idee despre cât de puțin naturală este încălzirea globală cauzată de activitatea umană, graficul de mai jos îți arată cum a evaluat temperatura medie în ultimele „Pliocene and Eocene provide best analogs for near-future climates”, pnas.org (PDF) Scara de timp a trebuit schimbată pe măsură ce se apropia de perioada din prezent, ca să surprindă anomaliile de temperatură cauzate de încălzirea globală.
Secete devastatoare și uragane nimicitoare, furtuni de ninsori teribile și canicule sufocante – sunt doar câteva exemple de fenomene meteo extreme care influențate semnificativ de schimbările climatice.
Ce sare imediat în ochi e faptul că schimbările climatice sunt responsabile și pentru fenomenele de vreme rece extremă. Sună contraintuitiv, dar poate fi explicat. Pentru că o atmosferă mai caldă evaporă mai multă apă în atmosferă, iar umiditatea ridicată se traduce în mai multe precipitații, sub forma ninsorilor puternice sau a ploilor torențiale.
Nu lăsa termenul de încălzire globală să te păcălească. Faptul că iernile sunt mai geroase și cu ninsori record în unele părți ale lumii nu este în niciun caz o dovadă că schimbările climatice sunt o farsă sau nu sunt cauzate de activitatea umană – ba, din contră, reprezintă dovezi care susțin noțiunea că are loc o schimbare accelerată a climei la nivel global.
Vremea geroasă a fost de multe ori folosită de cei cu interese ascunse, care îi motivează să nege existența schimbărilor climatice sau să minimizeze impactul lor. Cine poate uita interpelarea rușinoasă a senatorului republican James Inhofe, din februarie 2015, atunci cand s-a prezentat la pupitrul Senatului american cu un bulgăre de zăpadă?
Republicanul James Inhofe încercând să convingă, în mod fals, auditoriul, că încălzirea globală e un mit. Foto: captură de ecran/C-SPAN
„Știți ce e asta? E un bulgăre de zăpadă, chiar de aici, de afară. Deci este foarte, foarte frig afară. Foarte neobișnuit”, a spus Inhofe în timpul interpelării sale, înainte să arunce dramatic bulgărele. Inhofe este un bine-cunoscut politician conservator, care militează activ pentru negarea și denigrarea activităților științifice climatologice.
Deși a fost foarte frig în estul SUA, în acea lună, 2015 a fost cel mai călduros an din istoria înregistrată până la acel moment. Dar recordul nu a durat mult. Cei mai călduroși șapte ani din „2021 joins top 7 warmest years on record: WMO”, news.un.org au fost înregistrați după 2015, topul fiind condus de anii 2016, 2019 și 2020.
Ieșirea lui Inhofe este hilară și tristă în același timp, dar este reprezentativă pentru un anumit gen de retorică climato-sceptică și pentru segmentul de public căruia i se adresează. Acum, însă, ești imun la astfel de idei fără substanță. Acum știi să faci diferența între vreme și climă.
În seria Climate 101, analizăm pe larg problema schimbărilor climatice și care este știința din spatele afirmațiilor despre încălzirea planetei. Sperăm că la finalul acestei serii de articole să fie mai clar de ce este problema cea mai importantă cu care se confruntă omenirea în secolul XXI.
