Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu

De ce nu e indicat să plantezi palmieri în România?18 min read

De Adriana Moscu 18.05.2023

Palmierii sunt plante exotice care nu se adaptează cu ușurință climatului din România, avertizează specialiștii. 

Un conflict între Primăria Sectorului 3, unde edil este Robert Negoiță, și Primăria Generală, condusă de Nicușor Dan, a fost declanșat de palmieri. Aceștia au fost plantați în weekendul 13-14 mai, în fața magazinului Unirea, la inițiativa primăriei de de sector. Însă, Primăria Municipiului București s-a autosesizat și a scos palmierii proaspăt plantați, pe care i-a transportat înapoi, în curtea Primăriei Sectorului 3. 

Motivul n-a fost unul estetic – deși palmierii oricum nu se potrivesc cu specificul zonei –, ci nerespectarea legii. Spațiul verde din fața magazinului Unirea aparține de Primăria Municipiului București, însă există un conflict ceva mai vechi între cei doi edili în jurul acestuia.„Primăria Sectorului 3, amendată pentru lucrările din Piața Unirii și obligată să aducă zona la starea inițială”, hotnews.ro 

Dincolo de conflictul politic, întrebarea pe care și-a pus-o multă lume a fost care sunt șansele ca aceste plante exotice să se aclimatizeze cu succes în București. Pentru a găsi un răspuns, am vorbit cu inginerul horticol Carli Marian,Îl poți urmări pe canalul său de YouYube: youtube.com care a venit cu o serie de precizări.

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_negoita-nicusor-dan-scandal-palmieri-aclimatizare-palmieri-rezistenta-palmieri_trachycarpus-fortunei-2_De-Agostini-via-Getty-Images.jpg

 

Palmierii nu se pot dezvolta corespunzător în România în mediul exterior

Palmierii sunt plante originare din zonele tropicale și subtropicale, care necesită un climat cald și umed pentru a supraviețui și a crește în mod optim. Așadar, condițiile climatice din România nu sunt favorabile aclimatizării naturale a palmierilor.

Temperaturile scăzute de iarnă, înghețul și precipitațiile reduse sunt factori care pot afecta dezvoltare acestor plante sau le pot fi chiar fatali. Clima temperat-continentală a României nu permite supraviețuirea acestor plante în mod natural. „Palmierii nu suportă vânturile puternice sau curenții de aer, de aceea este de evitat amplasarea lor în spații ample și deschise, fără elemente de construcție care să le ofere adăpost”, spune Carli Marian. 

„Chiar și în zonele cu un climat mai blând, cum ar fi litoralul Mării Negre, iernile reci pot fi prea dure pentru a permite dezvoltarea și creșterea palmierilor în mod sustenabil”, continuă specialistul. 

Carli Marian adaugă că, deși sunt excepții de palmieri care rezistă până la temperaturi de -20 grade Celsius, cum ar fi cei din speciile Trachycarpus fortunei, Rhapidophyllum hystrix sau Nannorrhops ritchiana, acestea se pot adapta mai degrabă condițiilor din zona litoralului, iar asta numai dacă le sunt respectate exigențele biologice. Acestea presupun asigurarea unei umidități moderate și constante, protecție în fața vântului, oferită de alte plante sau de clădirile din apropiere, un sol bine drenat și fertil și o expunere bună la soare, prin evitarea plantării lor în partea nordică a clădirilor. 

De ce nu rezistă palmierii în solul din România?

Nu doar clima este nepotrivită acestor plante, ci și solul. „De cele mai multe ori, speciile de palmieri plantate la noi în țară au murit din cauza solului necorespunzător care a favorizat putrezirea rădăcinilor”, spune horticultorul. 

În multe părți din România, solul este bogat în argilă și are un conținut scăzut de materie organică. Argila este densă și grea, se încălzește lent și reține excesul de umiditate. Aceste caracteristici pot face ca rădăcinile palmierilor să se îmbibe cu apă. Lipsa aerării corespunzătoare poate provoca putrezirea rădăcinilor și afectează dezvoltării plantei.

De asemenea, conținutul scăzut de materie organică poate limita disponibilitatea substanțelor nutritive esențiale pentru creșterea sănătoasă a palmierilor. Plantele exotice, cum ar fi palmierii, cresc bine în soluri bogate în materie organică și nutrienți, iar adaptarea la solurile sărace din România poate fi dificilă.

În România, palmierii se pot aclimatiza mai ușor în interior

Deși caracteristicile solului din România reprezintă provocări pentru cultivarea palmierilor, în condiții controlate și cu pregătirea adecvată, prin amestecarea solului cu materie organică și drenajul corespunzător, poate fi posibilă creșterea și dezvoltarea palmierilor cu succes.

Mai potrivite pentru cultivarea palmierilor în România sunt spațiile închise, cum ar fi serele, solariile sau interiorul clădirilor, unde condițiile climatice pot fi controlate și menținute în parametri optimi. Dar chiar și această soluție se aplică mai ales speciilor de palmieri rezistente la frig sau mai adaptate la climatul temperat enumerate mai sus.

„De-a lungul timpului, palmierii nu au rezistat în România din cauza îngrijirii necorespunzătoare și pentru că s-a intervenit frecvent la nivelul rădăcinilor în decursul unui sezon de vegetație”, spune Carli Marian. 

Dacă totuși se decide plantarea unor palmierii în grădinile urbane ale orașului, trebuie avut în vedere că aceste specii se plantează fie în grup, respectând distanțele de plantare impuse de specie, fie solitar, ori în combinație cu alte plante tropicale precum bananieri (Musa basjoo) sau alte plante exotice care sunt aclimatizate. „Întotdeauna este de evitat, într-o amenajare, combinarea a speciilor tropicale cu cele foioase sau cu coniferele”, din cauza diferențelor majore în cerințele de mediu ale acestor specii. Aceste plante au nevoi extrem de diferite în ceea ce privește lumina, temperatura, umiditatea și tipul de sol. 

Cum trebuie îngrijit un palmier în condiții climatice nefavorabile?

Pentru a proteja aceste plante de temperaturile scăzute, îngrijirea palmierilor în timpul iernii sau în perioadele reci în România, necesită măsuri speciale. Trunchiul palmierului trebuie învelit cu grijă cu un material izolator, cum ar fi material agrotextil sau folie de protecție. Acesta trebuie să acopere complet trunchiul și și să fie fixat ferm pentru a preveni pierderea căldurii. 

În plus, se pot folosi cabluri speciale pentru a încălzi trunchiul palmierului. Acestea pot fi conectate la o sursă de energie electrică și vor ajuta la menținerea unei temperaturi mai ridicate în jurul trunchiului.

Pe lângă protecția trunchiului, este importantă îngrijirea rădăcinilor. Se poate adăuga un strat gros de mulci în jurul rădăcinilor palmierului, care să ajute la păstrarea căldurii și a umidității. MulciulMulciul este un strat de material organic sau anorganic aplicat la suprafața solului în jurul plantelor, cu scopul de a proteja solul și rădăcinile acestora. protejează rădăcinile de îngheț și de schimbările bruște de temperatură. 

În timpul iernii, trebuie evitată udarea excesivă a palmierului, deoarece solul poate îngheța, iar umiditatea excesivă poate provoca putrezirea rădăcinilor. Solul trebuie totuși să fie ușor umed, iar cantitatea de apă trebuie ajustată în funcție de nevoile specifice ale palmierului. 

Neplăcuți estetic și, pe deasupra, ilegali

„De cele mai multe ori, palmieri nu se integrează armonios în peisajul urban, ci mai degrabă creează un contrast artificial și uneori neplăcut din punct de vedere vizual”, e de părere Carli Marian. 

Cum spuneam, însă, aspectul estetic nu este singura problemă. Plantarea palmierilor pe spațiul verde din zona Unirii s-a făcut fără aprobare și face parte dintr-o serie de acțiuni ilicite inițiate de Primăria Sectorului 3 și girate de primarul Robert Negoiță. Într-o conferință de presă de la fața locului, O poți urmări aici: fb.watch Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a amintit că în zona de la Unirii, care este proprietate a  Primăriei Municipiului București, „orice fel de intervenție trebuie făcută cu avizul Administrației Străzilor”. 

Primarul Negoiță nu a cerut și nu a primit acest aviz pentru lucrările pe care le-a făcut în zonă. Ca atare, semaforizarea în zonă nu a funcționat timp de trei săptămâni, după ce firele de alimentare ale semafoarelor au fost tăiate. Au urmat înlocuirea plăcilor de stabilizare puse de Primăria Generală în fața magazinului Unirea, cu un alt tip de pavaj, care poate fi observat peste tot în Sectorul 3. Lucrările în zonă au continuat cu plantarea ilegală a palmierilor. 

„Bucureștiul nu este un oraș exotic. O soluție de amenajare urbanistică a centrului Bucureștiului trebuie făcută de specialiști”, a declarat Nicușor Dan. 

În replică,Vezi răspunsul primarului Sectorului 3 aici: fb.watch Robert Negoiță e de părere că, „înainte de orice, e nevoie de cât mai multe plante în zona urbană, care să genereze oxigen”. El spune că înainte de plantarea palmierilor, s-a consultat cu o echipă de horticultori care l-au asigurat de succesul aclimatizării. 

Mulți ar spune că problema palmierilor este una dintre cele mai puțin arzătoare dintre cele cu care se confruntă acum metropola. În opinia Primarului General al Capitalei, „Bucureștiul are nenumărate probleme, cea mai importantă dintre ele este că nu se respectă legea”. Robert Negoiță spune, însă, că „vom mai face astfel de ilegalități, în sensul în care vom planta în continuare, pentru că nu pot ei defrișa cât putem noi planta. În plus, clima s-a schimbat. Când ați mai văzut -20 de grade în București?”. 

Trebuie precizat însă că, deși schimbările climatice au modificat în mod evident clima din București, acest lucru favorizează fenomenele meteo extreme, iar asta nu se referă doar la veri foarte călduroase, nu există vreo garanție că, în viitor, nu vor exista ierni extrem de friguroase. 

CITEȘTE ȘI: Cum se schimbă clima în România: acum și în viitor 

Primăria Sectorului 3 va planta aproape 300 de palmieri aclimatizaţi, a mai anunţat edilul Robert Negoiţă marţi, într-o conferinţă de presă.Link: fb.watch El a precizat că o parte dintre arborii care au fost scoşi de la Piaţa Unirii au fost sădiţi în faţa sediului administraţiei locale şi în Parcul Pantelimon. Potrivit primarului, preţul unui palmier nu a depăşit 1.000 de lei cu TVA și transportul inclus.

Războiul palmierilor pare departe de a se fi terminat. Iar situația e cu atât mai complicată cu cât primarul Negoiță vrea să folosească banii contribuabililor pentru a planta și alți copaci exotici, precum măslini, portocali și bananieri, astfel încât, după spusele sale, oricine dorește să poată face poze cu aceștia, fără a fi nevoie să meargă în țări exotice. Poate că totuși primarul ar trebui să se gândească la bunăstarea plantelor, nu la paginile de Instagram ale bucureștenilor.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Sateliții ar putea monitoriza deșeurile marine din spațiu

De
Plasticul care poluează apele oceanice și continentale ar putea deveni mult mai ușor de detectat și urmărit prin instalarea unor senzori dedicați pe viitorii sateliți.
MEDIU|FYI

Războiul Rusiei în Ucraina accelerează criza climatică

De
Numai în primii doi ani, costul climatic al războiului provocat de ruși în Ucraina depășește emisiile anuale cumulate generate de 175 de țări, se arată într-un nou raport.
MEDIU|MS TALKS

„Sunt uimit că Transilvania nu este pe lista obligatorie de vizitat a oricărui turist european.” Interviu cu John Murray, regizorul documentarului Wild Transylvania

De
Regizorul irlandez John Murray a petrecut patru ani în România pentru a documenta natura și fauna din Transilvania. El a lansat filmul „Wild Transylvania” în cadrul celei de-a doua ediții Lynx Festival, desfășurat la Brașov, între 4-9 iunie.
MEDIU|FYI

12 recorduri consecutive: luna mai 2024 este cea mai caldă din istorie

De
În luna mai a acestui an, temperatura medie globală a atins o nouă valoare record, marcând un lanț de 12 luni consecutive de temperaturi extreme. ONU cere interzicerea reclamelor la combustibilii fosili pentru a combate criza climatică.