Șacali aurii în Delta Dunării. Această specie are o populație în expansiune și se răspândește spre vest în toată Europa continentală. Foto: Liz Leyden/Getty Images
De ce nu e șacalul o specie invazivă?9 min read
Chiar dacă a ajuns să se înmulțească necontrolat, există o explicație simplă pentru care șacalul auriu nu e pe lista speciilor invazive.
Topul celor mai agresive zece specii invazive, publicat recent de Mindcraft Stories, a stârnit nedumerirea unor cititori. Mai multe comentarii s-au referit la un animal care lipsea de pe listă: „Nimic despre șacali?”, „Șacalii ar trebui să fie pe primul loc”, „În Transilvania are loc o invazie de șacali, care atacă animalele domestice de mici, dar și mai mari dimensiuni”.
CITEȘTE ȘI: Cele mai agresive 10 specii invazive din România
Ne-am adresat Cristianei Pioarcă-Ciocănea, cercetătoare la Universitatea Bucureşti, unul dintre specialiștii care au contribuit la realizarea proiectului, Detalii, aici: invazive.ccmesi.ro pentru a explica de ce șacalul lipsește de pe listă.
Dorling Kindersley RF via Getty Images
Șacalul există în România de mii de ani
Deși mulți cred că e un animal exotic, Mai multe despre el, aici: wikipedia.org nu avea cum să fie pe lista speciilor alogene invazive fiindcă nu este o specie străină, venită din alte teritorii. Animalul trăiește aici de mii de ani. România se află la limita nordică a arealului său de răspândire, care cuprinde Balcanii, Orientul Mijlociu, Peninsula Arabă și se întinde până în India și Bangladesh. În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir a oferit prima informaţie certă despre cical (şacal), considerându-l un animal al pământului Scrie istoricul Ion Nania în cartea sa, Patru cuvinte româneşti din fondul străvechi. Detalii pe: deltachallenge.blogspot.com
Resturi scheletice ale unor exemplare de şacal au fost identificate la Peștera, județul Brașov, și la Techirghiol, județul Constanța. În primul caz nu s-a făcut o datare, însă în cel de-al doilea, resturile au fost descoperite într-o groapă cu material amestecat, provenit din epocile neolitică și romană. De asemenea, în cursul unor anchete etnografice realizate în judeţul Argeş, s-au înregistrat mărturii despre vânarea frecventă a şacalilor – cunoscuţi la acea dată ca „hilaci” – Mai multe, aici: comanaparc.ro
Este drept, la nivel științific, șacalul a fost semnalat în România abia în 1929, de către Radu Călinescu, iar specia e considerată a face parte din fauna locală „Aspecte craniometrice ale șacalului auriu (Canis aureus Linnaeus 1758) din sud-estul României”, bucovina-forestiera.ro (PDF) În Delta Dunării, șacalul auriu e specie protejată, dar la nivel mondial clasificarea sa este de O listă completă, aici: a-z-animals.com
Populația de șacali a crescut mult în ultimii ani
Faptul că nu e o specie invazivă nu înseamnă că nu e o specie problematică. Șacalul nu mai are prădători naturali din cauza diminuării sau dispariției populației de lupi. Prin urmare, populația a crescut foarte mult și produce, într-adevăr, distrugeri considerabile. Este o specie agresivă, un animal nocturn, care se hrănește cu animale mici (păsări, șoareci sau alte rozătoare), cu hoituri, dar este omnivor, deci mănâncă și plante. Cu cât crește numărul de indivizi, crește și necesarul lor de hrană. Prin urmare, distrugerile apar mai des.
„Este un exemplu de dezechilibru în structura ecosistemului, cauzat de lipsa prădătorilor naturali (lupul), fapt determinat de extinderea arealului antropic, a așezărilor umane, de schimbările climatice care au condus la dispariția lupului din zonele în care șacalul este acum prezent”, spune Cristiana Ciocănea.
Lupul a fost prădătorul natural al șacalului, dar numărul indivizilor a scăzut drastic în ultimele două secole în Europa, ceea ce l-a transformat într-o specie protejată. Contrat unor convingeri adânc înrădăcinate în conștiința umană, lupul este o specie esențială în păstrarea echilibrului ecosistemelor, dar preferă să fie departe de așezările umane, așadar aceasta s-a retras spre zonele mai puțin populate. Șacalul a profitat de asta, extinzându-și arealul.
Ce soluții se întrevăd?
În momentul de față, se discută despre posibilitatea de a folosi vânătoarea ca metodă de control a populațiilor de șacali. Recent, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a discutat cu Ministerul Mediului pentru a stabili condițiile în care se va efectua vânarea șacalilor din aria protejată, spune Cristiana Ciocănea. Academia Română și Ministerul Mediului și-au dat acordul, dar trebuie stabilit modul în care se va face această vânătoare pentru a fi și eficientă.
Nu s-ar fi ajuns la situația asta dacă ecosistemele naturale nu s-ar fi dezechilibrat din cauza impactului omului asupra naturii. Răspândirea șacalului este încă o dovadă că, atunci când o specie (lupul, în acest caz) este eliminată sau alungată dintr-o zonă, există consecințe mai mult sau mai puțin plăcute. Restabilirea echilibrului natural ar fi soluția ideală, dar e greu de crezut că acest lucru mai e posibil.
Ai o întrebare legată de știință și tehnologie? Trimite-o pe adresa redactie@mindcraftstories.ro și vom încerca să-ți răspundem în această rubrică.
