Dusan Stankovic/Getty Images

Digitalizarea agriculturii poate fi și sustenabilă, și profitabilă20 min read

De Adriana Moscu 12.12.2022, ultima actualizare: 13.12.2022

8 lucruri pe care le-am aflat de la Etienne Variot, specialist în agroecologie. 

Etienne Variot este cofondator și CEO Rize,Site: rizeag.com o platformă din Franța care ajută fermierii să-și calculeze amprenta de carbon, să-și creeze un plan de acțiune pentru tranziția la o agricultură prietenoasă cu mediul și să-și finanțeze activitățile climatice. 

După ce a obținut o diplomă de inginer și a lucrat câțiva ani în finanțe, Etienne Variot a vrut să ofere mai mult sens profesiei sale și, fiind interesat de impactul schimbărilor climatice, l-a găsit în domeniul agriculturii regenerative. La începutul lui 2020, s-a îndreptat spre antreprenoriat și a cofondat Rize, o companie care ajută fermierii europeni să conceapă noi modele de afaceri durabile, care pun accent pe reducerea emisiilor și restaurarea solului. 

Agricultura este responsabilă, în prezent, pentru mai mult de 30% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.„How much of global greenhouse gas emissions come from food?”, ourworldindata.org Cu toate acestea, solurile, în special prin practici agricole durabile, pot capta până la 25% din dioxidul de carbon eliberat în aer.„How carbon-smart farming can feed us and fight climate change at the same time”, weforum.org Pentru a ajunge la asemenea performanțe, Rize își bazează cercetările pe tehnologia MRV, un sistem avansat de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră înregistrate la fermele agricole.

Etienne Variot a fost unul dintre invitații primei ediții Climate Change Summit, un eveniment dedicat discuțiilor și soluțiilor cu privire la schimbările climatice, care a avut loc la București, la începutul lui octombrie. 

CITEȘTE ȘI: „Cu cât ai mai multe surse de energie regenerabilă, cu atât devin mai ieftine.” Interviu cu Mark Campanale, expert în finanțe durabile

Cu această ocazie, am vorbit cu el despre importanța finanțării creditelor de carbon pentru combaterea schimbărilor climatice, despre nevoia unei tranziții accelerate la agricultura ecologică, despre cum poate fi stocat carbonul în sol și cum poate agricultura regenerabilă să aibă efecte pozitive asupra biodiversității ecosistemelor și, implicit, a calității vieții oamenilor. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_agricultura-digitala-regenerativa-certificate-carbon-stocare-carbon-sol-rize-etienne-variot_climate-change-summit_Rize.jpg

Etienne Variot director executiv (stânga), și Samuel Collin, director de producție, cofondatorii start-up-ului Rize. Foto: Rize

MindcraftStories_1 Agricultura digitală colectează datele din teren în timp real 

„Agricultura digitală schimbă modul de producere a alimentelor și oferă fermierilor posibilitatea de a asigura o producție mai bună și sustenabilă. Sunt nenumărate motive pentru care fermierii ar trebui să-și digitalizeze producția. De exemplu, toate datele de producție sunt într-un singur loc, ușor accesibile de pe orice dispozitiv și în orice moment. Prin stocarea datelor în cloud, nu există riscul ca unele informații valoroase să fie pierdute, iar documentele pot fi organizate în funcție de nevoile fiecăruia. Apoi, digitalizarea îi ajută să ia deciziile de afaceri pe baza datelor colectate în timp real din teren. Managementul fermelor bazat pe date sprijină fermierii în măsurarea diferitelor condiții ale culturilor și solului, folosește informații în timp real din satelit, rapoarte meteo, alarme de risc și monitorizarea progresului recoltei. 

În plus, raportarea către autorități îi poate descuraja pe fermieri, dar de multe ori aduce bani suplimentari fermei prin diferitele subvenții. Soluțiile digitale îi ajută să-și păstreze înregistrările agricole și să exporte cu ușurință toate datele relevante pentru autorități.

Trasabilitatea completă a producției este un alt avantaj al digitalizării. Fermierii trebuie să ofere clienților informații cu privire la întregul proces de producție. Prin digitalizarea proceselor agricole, clienții primesc informații complete legate de ce mănâncă și cum este produsă fiecare cultură.”

Cifre Articol MindcraftStories_2Agricultura digitală ajută fermierii să-și gestioneze eficient afacerile

„Productivitatea și profitabilitatea fermei depind în mare măsură de condițiile meteorologice. Prin urmare, fermierii trebuie să se informeze la timp cu privire la vreme, apariția unor posibili dăunători sau boli ale solului. Prin analiza asupra nutriției culturilor în câmp fermierii pot să evite suprafertilizarea. În acest fel, un fermier poate economisi bani pe îngrășăminte și poate asigura condiții optime ale solului aplicând îngrășămintele doar cât este necesar. 

Agricultura digitală oferă și posibilitatea schimburilor automate de date între diferite soluții, cum ar fi gestionarea parcului de utilaje, stații meteo, senzori de sol și integrări între software-ul de gestionare a fermelor.” 

Cifre Articol MindcraftStories_3Certificatele de carbon, un cost al poluării

„Una dintre activitățile Rize este să ajute fermierii să înțeleagă și să obțină credite și certificate de carbon. Un credit de carbon este echivalentul unei tone de CO2 emise în atmosferă. 

Creditele de carbon în agricultură sunt adesea percepute ca inechitabile și fac obiectul unor critici puternice. Într-adevăr, fermierii care nu au implementat încă practici agroecologice sunt cei care au cel mai puternic potențial de a genera venituri prin credite de carbon. Prin urmare, este firesc să ne punem întrebarea: sunt creditele de carbon un instrument de finanțare corect? Nu neapărat, dar nu asta este funcția lor. Creditele de carbon sunt un instrument de finanțare destinat tranziției la agricultura durabilă și nu de remunerare pentru munca depusă. 

Creditele de carbon pot proveni din mai multe tipuri de proiecte, de la silvicultură la energii regenerabile, inclusiv eficiența energetică. Aceste proiecte pot fi certificate – cum ar fi Low Carbon LabelDetalii: carbontrust.com sau The Verified Carbon Standard (VCS)Detalii: verra.org – și pot fi emise «credite de carbon» sau «certificate de carbon» pentru fiecare tonă de CO2 evitată sau stocată în sol. Este vorba, așadar, de un mecanism global, care răspunde unor criterii și metodologii specifice și care nu este conceput special pentru a răspunde problemelor specifice agriculturii.

Prin urmare, miza creditelor de carbon este clară. Creditele de carbon sunt menite să finanțeze implementarea de noi pârghii care vor avea ca efect stocarea carbonului în sol și a biomasei perene, precum și reducerea emisiilor de la ferme. Doar acțiunile noi sunt eligibile și sunt luate în considerare în aceste scheme. Astfel că, deși toate aceste pârghii de trasabilitate a problemelor legate de mediu trebuie și pot fi îmbunătățite, creditele de carbon sunt un instrument de finanțare destinat tranziției agroecologice care trebui luat în considerare și care ajută la respectarea obiectivelor climatice.

Cifre Articol MindcraftStories_4MRV, o tehnologie folosită pentru atenuarea emisiilor

„Tehnologia de măsurare, raportare și verificare (MRV), pe care o pune la dispoziție și Rize, este un proces în mai multe etape prin care se stabilește cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră reduse printr-o activitate specifică de atenuare, cum ar fi reducerea emisiilor din defrișarea pădurilor sau de exploatare agricolă a terenurilor, pe o perioadă de timp, și raportarea acestor constatări unei terțe părți acreditate. Ulterior, aceasta verifică raportul, astfel încât rezultatele să poată fi certificate și să poată fi emise credite de carbon. MRV încearcă să demonstreze că în urma unor activități au fost evitate sau eliminate emisiile nocive de gaze cu efect de seră, astfel încât acțiunile să poată fi convertite în credite cu valoare monetară. 

Dar, dincolo de asta, funcția cheie a MRV este creșterea transparenței prin urmărirea nivelurilor de emisii de gaze cu efect de seră, a fluxurilor de finanțare primite pentru climă sau impactul acțiunilor de atenuare. MRV facilitează schimbul de informații și permite evaluarea obiectivelor stabilite și în ce măsură au fost atinse.” 

Cifre Articol MindcraftStories_5 Agricultura digitală înseamnă și o producție durabilă

„Ecoagricultura este o metodă agricolă prin care se utilizează substanțe și procese naturale pentru producerea alimentelor. Prin urmare, are un impact limitat asupra mediului, pentru că încurajează utilizarea responsabilă a energiei și a resurselor naturale, păstrarea biodiversității, conservarea echilibrelor ecologice regionale, creșterea fertilității solului sau menținerea calității apei. 

În plus, normele privind agricultura ecologică încurajează un standard ridicat de bunăstare a animalelor și le impun fermierilor să răspundă nevoilor lor comportamentale specifice. Efectuarea lucrărilor agricole numai atunci când este necesar este un factor cheie pentru o producție durabilă. Agricultura digitală ajută la utilizarea optimă a resurselor, astfel încât amprenta de mediu să scadă.”

Cifre Articol MindcraftStories_6 Agricultura sustenabilă are beneficii economice 

„Dincolo de avantajele pentru mediu, agricultura regenerativă are și beneficii financiare pentru fermieri. Practicile durabile pot ajuta la reducerea costurilor. În agricultura ecologică, de exemplu, în locul folosirii pesticidelor, a îngrășămintelor sintetice și a altor substanțe chimice dure, e suficient tratarea solului cu gunoi de grajd și deșeuri organice care pot fi transformate în îngrășăminte. Agricultura ecologică poate ajuta solul să-și recapete fertilitatea și, astfel, să reducă nevoia de îngrășăminte sintetice. 

O altă soluție de agricultură rentabilă este hidroponia, o metodă de a cultiva plantele direct în apă,Termenul provine de la cuvintele greceşti „hidros”, care înseamnă apă  şi „ponos”, care înseamna muncă. care permite maximizarea spațiului și creșterea producției. Nu are nevoie de pesticide, deoarece serele sunt de obicei închise și accelerează creșterea plantei. Prin urmare, se poate economisi o sumă considerabilă de bani și un câștig pe măsură.” 

Cifre Articol MindcraftStories_7 Creșterea nivelului de carbon organic din sol – o soluție pentru o agricultură productivă

„Sunt câteva măsuri pe care fermierii le pot lua pentru a reduce emisiile şi a potența capacitatea solului de a stoca dioxidul de carbon. 

Una dintre ele este agrosilvicultura, o practică prin care vegetaţia lemnoasă (arbori sau arbuşti) şi sistemele de producţie vegetală sau animală funcţionează integrat pe aceeaşi parcelă de teren. Contribuţia acestui tip de agricultură la schimbările climatice se face prin atenuarea eliberărilor de carbon prin folosirea arborilor ca metodă de reţinere a carbonului. Pe lângă avantajele climatice, combinaţia are beneficii precum creşterea biodiversităţii, îmbunătăţirea structurii şi a sănătăţii solului şi reducerea eroziunii. 

Culturile intermediare, culturile de acoperire şi cultivarea de conservare a solului pot duce la menţinerea şi sporirea carbonului organic din sol. În acest sens, pe lângă culturile normale practicate pe terenul agricol, pentru evitarea eroziunii solului, se pot adăuga culturi de rotaţie, cu specii diferite de plante. Prin această practică, solul este folosit la capacitate mai mare pentru reţinerea de carbon.

Pe lângă împădurire, pajiştile pot fi o soluţie pentru terenurile arabile care nu mai sunt viabile din punct de vedere economic, cum sunt terenurile în pantă sau solurile mai puţin adânci, potrivite pentru cultivarea de vegetaţie specifică pajiştii.”

 Agricultura regenerativă este vitală pentru supraviețuirea umană

„Deși nu toate statele lumii oferă stimulente generoase și politici atractive pentru fermierii care-și doresc să practice agricultura durabilă, oamenii trebuie să fie conștienți că sistemele agricole tradiționale, preponderente în prezent, creează probleme semnificative pentru mediu. De la utilizarea pesticidelor și modificărilor genetice în agricultură care dăunează ecosistemelor, până la exploatarea excesivă a nenumărate specii de plante și animale și degradarea sistemelor naturale care mențin aceste specii sănătoase, efectele industriilor agricole amenință întregul ecosistem planetar. 

Având în vedere că la nivelul Uniunii Europene a fost stabilit ca obiectiv reducerea masivă a emisiilor de carbon până în 2030 și neutralitate climatică până în 2050, timpul este destul de scurt pentru proiecte de asemenea impact pe termen lung. Guvernele trebuie să elaboreze rapid proiecte legislative care să atragă investiţii în domeniu. Printre ele, asigurarea previzibilităţii prin punerea în dezbatere a proiectelor, asigurarea obţinerii fondurilor prin proceduri simple şi eficiente, nebirocratice, proceduri clare privind practicile agricole de captare și stocare a carbonului, proceduri clare privind tranzacţionarea certificatelor de carbon, sau reglementarea unor programe prin care fermierii obţin scutiri de taxe în urma adoptării practicilor agricole sustenabile.” 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Ziua Pământului 2024 este dedicată combaterii globale a poluării cu plastic

De
Pe 22 aprilie, Ziua Pământului este sărbătorită în întreaga lume pentru a sensibiliza și a promova protecția mediului. În 2024, tema evenimentului este „Planet vs. Plastics”, care pune accent pe lupta împotriva poluării cu plastic. 
MEDIU|OVERVIEW

Ce se întâmplă cu vinul românesc în contextul schimbărilor climatice?

De
Din cauza temperaturilor extreme și imprevizibile, viticultorii sunt nevoiți să găsească soluții de adaptare la provocările climatice. 
MEDIU|FYI

Două forme de viață s-au unit într-un singur organism, pentru prima dată într-un miliard de ani

De
Două forme de viață s-au unit pentru a forma un singur organism. Procesul, extrem de rar, se numește endosimbioză primară și a mai avut loc atunci când au apărut plantele.
MEDIU|FYI

Frig extrem într-o lume care se încălzește. Cum se explică acest fenomen?

De
Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a raportat că luna februarie a anului 2024 a fost cea mai caldă înregistrată la nivel global. Totuși, în anumite zone, inclusiv din Europa, s-au înregistrat temperaturi extrem de scăzute, chiar periculoase pentru viață. Cum este posibil acest paradox?