Ilustrație de Wanda Hutira

Dilema pandemiei: măștile și mănușile salvează vieți, dar produc deșeuri49 min read

De Adriana Moscu 22.02.2022

Rolul plasticului în combaterea pandemiei a fost esențial. Măști, seringi, mănuși sterile au ajuns în toată lumea. În același timp, criza sanitară a dus la o creştere importantă a deşeurilor de plastic la nivel mondial. Există soluții?

O lume fără plastic este, fără doar și poate, unul dintre cele mai bune lucruri care s-ar putea întâmpla, însă, în condițiile actuale, este o utopie. Pandemia de coronavirus, de pildă, ar fi făcut mult mai multe victime umane în absența produselor de unică folosință și a dispozitivelor folosite în spitale pentru a salva vieți, care sunt realizate, total sau parțial, din plastic. Toate aceste obiecte și echipamente asigură un mediu cât mai aseptic, necesar pentru a ține microbii la distanță. Există, însă, și un efect secundar, pentru că, în timp ce protejează oamenii, afectează mediul și animalele. 

Pe lângă echipamentele de protecție medicală, la poluarea pandemică se adaugă și stilul de viață impus, volens nolens, de măsurile restrictive și de distanțare socială. În mai bine de doi ani, școlile din întreaga lume s-au închis de nenumărate ori și o mare parte dintre angajați au lucrat de-acasă, obicei care pare să se păstreze și după sfârșitul pandemiei. Timpul multor familii care au fost nevoite să jongleze cu programul complicat de lucru și școală remote a fost, adesea, salvat de serviciile de catering și de shoppingul online. Însă majoritatea comenzilor sunt livrate în ambalaje și recipiente de plastic, la care se adaugă, în cazul mâncării, și tacâmurile de unică folosință. Mai mult, adesea, fiecare obiect este ambalat individual în plastic, ca măsură suplimentară împotriva răspândirii unor boli. 

La toată această situație se adaugă și faptul că, atât din cauza mișcărilor conspiraționiste, cât și pentru că multe țări cu putere economică scăzută au acces limitat la vaccin sau alte tratamente medicale, durata pandemiei s-a extins și a făcut ca amprenta de mediuDespre cum se măsoară amprenta de mediu, aici: „Environmental Footprint”, sciencedirect.com a noilor deșeuri de plastic să intensifice o problemă deja scăpată de sub control. 

Din fericire, există și soluții. Din nefericire, ele sunt trasate, momentan, mai mult pe hârtie, sunt implementate diferit de la o țară la alta și sunt departe de a fi perfecte. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/02/Mindcraftstories_Gestionare-EIP-Pandemie-Poluare-plastic-Solutii-reciclare-Sustenabilitate-Aruncare-gunoi_03_pnas.org_.jpg

Generarea globală de materiale plastice gestionate greșit din diferite surse (deșeuri medicale spitalicești, truse de testare, EIP și ambalaje provenite din comenzile online) atribuite pandemiei de COVID-19. Pentru fiecare sursă sunt luate în considerare scenarii cu randament ridicat și scăzut (Metode).

O mare masă de plastice

În iunie 2020, un studiu„COVID-19 Pandemic Repercussions on the Use and Management of Plastics”, pubs.acs.org realizat de o echipă mixtă de cercetători și publicat în revista American Chemical Society estima că, pe fondul pandemiei, la nivel global, sunt utilizate lunar 129 de miliarde de măști de față și 65 de miliarde de mănuși de unică folosință. 

Potrivit unei alte cercetări, efectuate în octombrie 2020 și publicate în februarie 2021 în revista Science Direct,„COVID pollution: impact of COVID-19 pandemic on global plastic waste footprint”, sciencedirect.com cantitatea de deșeuri de plastic generată la nivel mondial de pandemie era estimată, în acel moment, la 1,6 milioane de tone pe zi. Aproximativ 3,4 miliarde de măști sau alte echipamente pentru protecție facială de unică folosință erau aruncate zilnic, în toată lumea. Oamenii de știință estimau că în China, țara cu cu cea mai mare populație, se vor arunca zilnic peste 700 de milioane de măști și s-ar putea produce aproximativ 108 milioane de tone de deșeuri de plastic până  la sfârșitul anului 2020.Savanții își raportau calculele la populația totală a unei țări și la rata de acceptare a măștilor de către populația urbană.

Un an mai târziu, în noiembrie 2021, un studiu„Plastic waste release caused by COVID-19 and its fate in the global ocean”, pnas.org realizat chiar de cercetătorii de la Academia Chineză de Ştiinţe și publicat în revista ştiinţifică Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS) a confirmat previziunile. Oamenii de știință au constatat că cea mai mare parte a deșeurilor medicale generate global provin din instituții spitalicești (73%), iar continentul asiatic este responsabil pentru 72% dintre acestea. 

Studiul a mai constatat că 46% dintre deșeurile de plastic gestionate greșit provin, de asemenea, din Asia, datorită nivelului ridicat de purtare a măștilor de către persoanele de aici, fiind urmată de Europa, cu 24%, și cele două Americi, cu 22%.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/02/Mindcraftstories_Gestionare-EIP-Pandemie-Poluare-plastic-Solutii-reciclare-Sustenabilitate-Aruncare-gunoi_04_Giordano-Cipriani-Photodisc-via-Getty-Images.jpg

Giordano Cipriani Photodisc via Getty Images

Precum pe pământ, la fel și în apă

În studiul chinez se mai arată că, până la finalul lui august 2021, au fost generate la nivel global peste opt milioane de tone de deșeuri de plastic asociate pandemiei, provenite din 193 de țări,. Dintre acestea, aproape 26.000 de tone de deşeuri au ajuns deja în oceanele lumii. În trei până la patru ani, o mare parte a acestor deşeuri fie va ajunge pe plaje, fie se va scufunda pe fundul mării. Oamenii de știință cred că, până la sfârșitul secolului, aproape toate materialele plastice asociate pandemiei vor avea aceeași soartă.

Potrivit aceluiași studiu, miile de tone de măști, mănuși, truse de testare și viziere au fost transportate de apele a aproape 370 de fluvii. Primul loc în topul sumbru e ocupat de râul Shatt al-Arab din sud-estul Irakului, care a transportat 5.200 de tone de deșeuri de tip EIP (echipament individual de protecție) în ocean. Râul este urmat de fluviul Indus, care izvorăște în vestul Tibetului, și a transportat 4.000 de tone, și de fluviul Yangtze din China, cu 3.700 de tone. În Europa, Dunărea este fluviul care a transportat în Marea Neagră cele mai multe deșeuri de plastic pandemice: 1.700 de tone.

Inevitabil, plasticul eliberat în apele lumii poate fi înghițit de păsările sau animale, cărora le poate provoca răni sau chiar moartea. Ele sunt atrase de mișcarea și culorile deșeurilor de plastic pe care le ingerează, crezând că sunt comestibile. Un studiu„The effects of COVID-19 litter on animal life”, brill.com realizat în martie 2021 și publicat în revista Animal Biology a prezentat primul exemplu al unui pește prins într-o mănușă medicală, observat în timpul curățării unui canal din Leiden, Țările de Jos, la numai două săptămâni de la confirmarea primului caz de infectare cu COVID-19 de aici. Numai pe canalele din Leiden trăiesc 22 de specii de pești, dintre care unele sunt protejate de legile naționale și reglementările europene. 

Același studiu dezvăluie că au fost observate maimuțe mestecând măști, iar unele păsări le-au folosit pentru a-și construi cuiburi. Un astfel de comportament a fost surprins pentru prima dată la o lișiță (Fulica atra), pe canalul Keizersgracht din Amsterdam, în iunie 2020. Toate aceste cazuri au fost identificate cu ajutorul participanților voluntari, care au fost încurajați să posteze imagini pe rețelele sociale.

În fine, încă un exemplu viralizat vine din Brazilia,„Mortality of a juvenile Magellanic penguin (Spheniscus magellanicus, Spheniscidae) associated with the ingestion of a PFF-2 protective mask during the Covid-19 pandemic”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov unde o mască de protecție FPP2 a fost găsită în stomacul unui pinguin Magellanic mort. 

Nu în ultimul rând, și designul măștilor de unică folosință este periculos pentru animale și păsări, care își pot încurca picioarele sau ghearele în benzile elastice ale măștilor aruncate, fapt ce le limitează mișcarea și le poate aduce chiar moartea. Pentru a evita asta, este indicată tăierea completă a benzilor, înainte ca masca să fie aruncată la gunoi. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/02/Mindcraftstories_Gestionare-EIP-Pandemie-Poluare-plastic-Solutii-reciclare-Sustenabilitate-Aruncare-gunoi_05_KONTROLAB-LightRocket-via-Getty-Images.jpg

KONTROLAB LightRocket via Getty Images

O compoziție periculoasă pentru oameni și mediu

Măștile de față, mănușile și șervețelele de unică folosință sunt fabricate din diferite feluri de fibre din plastic, în principal din polipropilenă, care vor rămâne în mediu timp de decenii, posibil secole, fragmentându-se în microplastice și nanoplastice din ce în ce mai mici. Potrivit unui studiu publicat în revista Environmental Advances,„The release process of microfibers: from surgical face masks into the marine environment”, sciencedirect.com o singură mască de față poate elibera până la 173.000 de microfibre pe zi în mări.

CITEȘTE ȘI: Microplasticele au ajuns omniprezente în cele mai importante ape din România

Mai mult, microplasticele provenite de la materialele de unică folosință pot fi ingerate și de moluște, midii sau stridii, de unde intră în lanțul alimentar și, în consecință, ar putea afecta sănătatea oamenilor – consumatorii finali. De altfel, au fost descoperite microplastice și în fecale și, de curând, prezența lor a fost detectată pentru prima oară în interiorul placentei umane.„Plasticenta: First evidence of microplastics in human placenta”, sciencedirect.com 

În fine, în cadrul unui studiu publicat în Journal of Molecular Liquids,„Single-use surgical face masks, as a potential source of microplastics: Do they act as pollutant carriers?”, sciencedirect.com a reieșit că măștile de unică folosință care au în componența lor substanțe chimice ca albastru de metilen, violet de gențiană și verde de malachit au acționat ca purtători de colorant în mediul acvatic. 

Desigur, s-ar putea folosi materiale alternative mai puțin dăunătoare pentru mediu, care să întrunească totuși standardele de prevenire și control al infecțiilor – cum ar fi mănuși din nitril, neopren și poliuretan, mai degrabă decât cele care conțin clorură de polivinil (PVC). Unii producători înlocuiesc plasticul cu materii prime bio, cum ar fi cânepa comprimată, bagasa,Material fibros, reziduu în urma extragerii conținutului trestiei-de-zahăr acidul polilactic și fibrele celulozice. Însă, în mod ideal, materialele biodegradabile ar trebui aruncate în fluxuri separate de deșeuri, iar lucrul ăsta este posibil cel mai adesea doar în țările cu venituri mari.

Cine ridică primul mănușa? Sau masca?

În 2017, o echipă de savanți condusă de Roland Geyer, profesor de ecologie industrială și  specialist în impactul ecologic al materialelor plastice la Bren School of Environmental Science and Management, Universitatea din California, Santa Barbara, a publicat în revista Science Advances prima  analiză globală„Production, use, and fate of all plastics ever made,” science.org prin care a măsurat cantitatea totală de plastic produsă din anii 1950, când materialul a început să fie fabricat la scară largă. Analiza a inclus materiale termoplastice, termorigide, adezive, de etanșare, poliuretani, elastomeri, dar s-a concentrat pe cele compuse din rășini și fibre: polietilenă, polipropilenă, polistiren, clorură de polivinil, poliester, poliamidă, acrilice ș.a. Numărul rezultat a fost de 8,3 miliarde de tone de plastic virgin (nereciclat) produse în lume, din 1950 până în 2017. Cam cât 25.000 de clădiri Empire State sau un miliard de elefanți, potrivit BBC.„Earth is becoming ‘Planet Plastic’”, bbc.com 

Jumătate din acest plastic fusese fabricat doar în ultimii 13 ani. Aproximativ 30% din producția istorică era încă în uz. Din plasticul aruncat, aproximativ 9% a fost reciclat, 12% a fost incinerat, iar 79% a ajuns la groapa de gunoi. Articolele cu cea mai scurtă perioadă de utilizare – de obicei, mai puțin de un an – erau ambalajele, iar cele cu cea mai îndelungată utilizare se găseau în construcții și mașini. Cercetătorii estimau că, dacă trendul s-ar fi menținut, până în 2050 în lume ar exista 12 miliarde de tone de deșeuri. Potrivit aceluiași studiu, ratele de reciclare, în 2014, erau de 30% în Europa, de 25% în China și de numai 9% în SUA. 

Însă trendul nu s-a menținut la previziunile din 2017, ci producția a crescut amețitor. Asociația Internațională a Deșeurilor Solide estimează că  în timpul pandemiei consumul de plastic de unică folosință a crescut cu 250-300%.„The Plastic Pandemic”, oecd-forum.org Numai în primele șase luni ale pandemiei, importurile de măști și mănuși de unică folosință s-a dublat în Uniunea Europeană, comparativ cu perioada anterioară, iar producția internă a UE a fost, de asemenea, în creștere. „COVID-19 in Europe: increased pollution from masks, gloves and other single-use plastics”, eea.europa.eu 

Un raport„Plastic pollution on course to double by 2030 ”, news.un.org publicat de Organizația Națiunilor Unite în octombrie 2021 prevede o dublare a numărului deșeurilor plastice până în 2030, la nivel global. Documentul a fost lansat cu zece zile înainte de începerea Conferinţei ONU privind schimbările climatice din 2021 (COP26) și subliniază că plasticul ridică nu doar o problemă ecologică, ci și una climatică.

CITEȘTE ȘI: La COP26, liderii planetei promit că opresc încălzirea globală. Realitatea e mult mai călâie

De exemplu, în 2015, emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la materiale plastice s-au ridicat la echivalentul a 1,7 gigatone de CO2, iar până în 2050, se estimează că acestea vor crește la aproximativ 6,5 gigatone. 

Producția de plastic e o problemă, în principal din cauza deșeurilor pe care le provoacă. Multe dintre ele sunt fie imposibil de reciclat din punct de vedere tehnic, fie procedeul de reciclare este prea scump. Cu alte cuvinte, să produci plastic nou este mult mai ieftin și presupune mult mai puțină bătaie de cap decât să-l reciclezi pe cel vechi. 

Mai mult, activitatea economică redusă din perioada pandemiei a dus la scăderi accentuate ale prețurilor petrolului la nivel global, ceea ce a determinat producătorii să fabrice articole din plastic din materii prime virgine bazate pe combustibili fosili. Dacă producția și utilizarea materialelor plastice continuă să crească așa cum se preconizează, industria produselor din plastic va reprezenta 20% din consumul de produse petroliere la nivel mondial până în 2050, arată un raport„Plastics, a growing environmental and climate concern: how can Europe revert that trend?”, eea.europa.eu al Agenției Europene de Mediu, publicat în ianuarie 2021.

Ce e prea mult, strică

În martie 2020, mai mulți parteneri importanți ai ONU din domeniul sănătății s-au reunit pentru a crea un sistem comun care să răspundă cererilor globale de echipamente individuale de protecție (EIP) pentru COVID-19, așa cum se arată într-un raport detaliat al Organizației Mondiale a Sănătății,„Global analysis of health care waste in the context of COVID-19”, npr.org publicat la începutul lui februarie. OMS a distribuit apoi, în special țărilor sărace, EIP pentru testare, îngrijire și tratament. Însă, potrivit raportului OMS, se știa că toate EIP de unică folosință vor deveni în cele din urmă deșeuri – în mare parte ambalaje, flacoane și seringi.

În total, EIP-urile globale legate de COVID-19 distribuite în regiunile OMS de la începutul pandemiei și până în noiembrie 2021, au însumat un miliard și jumătate de unități, cu o greutate de aproximativ 87.000 de tone. Adică echivalentul a 261.747 de avioane jumbo jet. 

Este important de reținut că o serie de EIP-uri esențiale, cum ar fi ochelarii de protecție, ecranele faciale reutilizabile și halatele nu au fost incluse în această estimare, deoarece sunt clasificate ca fiind reutilizabile și, prin urmare, nu ar contribui în mod regulat la cantitatea de deșeuri.

Raportul arată că a existat o scădere a cantităților, în timp, în special în cazul mănușilor și măștilor. Pentru mănuși, reducerea a variat de la 10% (în regiunea europeană) la 91% (în regiunea Pacificului de Vest), iar în cazul măștilor, de la 81% (în regiunea europeană) la 98% (în regiunea Americilor).

Totuși, estimările indică faptul că măștile livrate de ONU reprezintă un procent foarte mic (<0,1%) din creșterea deșeurilor din cauza COVID-19, cele mai multe EIP-uri fiind achiziționate prin alte metode.

Raportul analizează și potențialul de a genera deșeuri al altor produse distribuite de OMS (din nou, doar un procent redus din totalitatea celor folosite la nivel global). Astfel, cele 140 de milioane de truse de testare pot genera 2.600 de tone de deșeuri generale (în principal plastic) și 731.000 de litri de deșeuri chimice – echivalentul unei treimi dintr-un bazin olimpic. 

OMS a mai raportat că aproape opt miliarde de doze de vaccin fuseseră administrate la nivel global până pe 7 decembrie 2021. Toate vaccinurile administrate au implicat seringi și ace care trebuie aruncate în cutii de siguranță. Aceste activități de vaccinare generează, la rândul lor sute de mii de tone de deșeuri suplimentare (144.000 doar din cutiile distribuite de organizație).

OMS mai arată că anumite practici generează deșeuri inutile. De exemplu, folosirea mănușilor nu este necesară pentru administrarea vaccinului, dar, din excel de zel, prea puțini țin cont de ea.

O opțiune de reducere a deșeurilor sunt măștile medicale și respiratorii concepute special pentru a fi reutilizate, ca o alternativă la articolele actuale de unică folosință. O serie de astfel de măști sunt dezvoltate în prezent. De exemplu, o companie din Elveția susține că produce o mască de față medicalăDetalii, aici: „Product information sheet Livinguard Mask Pro”, seilo.de care filtrează și dezactivează bacteriile și virușii – inclusiv SARS-CoV-2. Dacă este utilizată zilnic și spălată săptămânal, masca poate fi folosită de 210 de ori, înlocuind practic nevoia folosirii a 210 măști convenționale. Genul acesta de dispozitive trebuie testate și aprobate de autoritățile medicale înainte de a fi o soluție pentru reducerea poluării 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/02/Mindcraftstories_Gestionare-EIP-Pandemie-Poluare-plastic-Solutii-reciclare-Sustenabilitate-Aruncare-gunoi_01_Alec-Pop-v2.jpg

Ilustrație de Alec Pop

O piedică în calea economiei circulare

Toate aceste produse folosite în pandemiei care conțin plastic nu sunt reciclabile în majoritatea sistemelor municipale și nu ar trebui adăugate în niciun coș de reciclare menajer. Măștile pot conține un amestec de hârtie și polimeri, inclusiv polipropilenă și poliester, care nu pot fi separate în fluxuri pure de materiale individuale pentru reciclare. 

Mai mult, aceste deșeuri pot fi contaminate cu SARS-CoV-2 și, prin urmare, pot contribui în continuare la răspândirea virusului, dacă nu sunt gestionate corespunzător. Din cauza contagiozității ridicate a coronavirusului, multe țări au clasificat toate deșeurile spitalicești ca fiind infecțioase și, ca urmare, ca unele care necesită incinerare la temperaturi ridicate, urmată de depozitarea cenușii reziduale. Însă arderile poluează, încă o dată, mediul. 

Măștile și mănușile chirurgicale nu trebuie purtate mai mult de câteva ore și trebuie aruncate în mod adecvat pentru a evita contaminarea încrucișată. Seringile de unică folosință sunt, prin definiție, nerefolosibile. Așa că mai multe țări au încercat să implementeze măsuri de siguranță suplimentare. 

De pildă, Agenția Portugheză de Mediu a recomandat ca toate echipamentele individuale de protecție potențial contaminate utilizate de cetățenii obișnuiți să fie eliminate ca deșeuri amestecate (nu reciclabile) în saci de gunoi sigilati și etanșați, urmând a fi incinerați, așa cum se arată într-un studiu„Increased plastic pollution due to COVID-19 pandemic: Challenges and recommendations”, sciencedirect.com publicat în februarie 2021 în Chemical Engineering Journal.

Același studiu a observat că mai multe state din SUA au oprit, de asemenea, programele de reciclare, deoarece autoritățile s-au îngrijorat de riscul răspândirii COVID-19 în centrele speciale. Astfel, deșeurile au fost fie incinerate, fie depozitate. 

Însă reducerea ritmului global de reciclare a deșeurilor pune o frână serioasă economiei circulare și dezvoltării sustenabile. În cele mai multe cazuri, echipamentele individuale de protecție ajung să fie aruncate fără măsuri de precauție, împreună cu recipiente goale de dezinfectant pentru mâini și deșeuri solide organice, amestecate laolaltă cu deșeurile municipale obișnuite sau, mai rău, aruncate direct în mediu.

În România, nu există o reglementare clară referitoare la măştile de protecţie folosite. Totuși, în aprilie 2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a emis câteva „Indicaţii privind gestionarea deşeurilor municipale în condiţiile transmiterii virusului SARS-CoV-2”.Anunțul a mai putut fi găsit aici: dspiasi.ro Potrivit indicaţiilor, pentru colectarea deşeurilor din locuinţele în care există persoane suspectate sau confirmate pozitiv se folosesc doi saci de plastic introduşi unul în celălalt. Deşeurile nu vor fi separate, sacii nu vor fi zdrobiţi şi, înainte de a fi predaţi operatorului de salubritate, vor fi păstraţi în locuri unde nu au acces animalele de companie. 

În realitate, deşeurile provenite de la suspecţii de COVID-19, dar şi de la cei bolnavi, aflaţi în carantină sau izolare la domiciliu sunt colectate la grămadă de societăţile de salubritate, care nu au de unde să ştie că acestea sunt contaminate, atât timp cât nu există un schimb de informaţii între primării şi Direcţiile de Sănătate Publică (DSP).

La nivel global, lipsesc servicii de gestionare sigură a deșeurilor pentru deșeurile din domeniul sănătății, în special în țările cel mai puțin dezvoltate. Cele mai recente date disponibile (din 2019, deci dinaintea pandemiei) indică faptul că una din trei unități de asistență medicală la nivel global nu gestionau în siguranță deșeurile din domeniul sănătății.„Global progress report on WASH in health care facilities: Fundamentals first”, who.int 

Este reciclarea plasticului sustenabilă, până la urmă?

Plasticul a fost întotdeauna o problemă pentru programele de reciclare. Potrivit jurnalistei de investigații Laura Sullivan, posibilitatea reciclării plasticului e mai degrabă un mit. În urma unei cercetări ample,„How Big Oil Misled The Public Into Believing Plastic Would Be Recycled”, npr.org Sullivan a ajuns la concluzia că publicul a fost mințit de către marile companii petroliere în legătură cu reciclarea plasticului încă de la începutul folosirii lui pe scară largă. Documente și studii care atestă dificultatea și costul foarte ridicat al sortării deșeurilor plastice au fost sustrase sistematic din arhivele publice tocmai de către cei care le comandaseră.

Însă mai multe cutii pline cu documente s-au păstrat, totuși, la biblioteca Universității Syracuse, provenite de la un fost consultant din industrie. Printre ele, un raport scris în aprilie 1973 de oameni de știință, în care se arată că reciclarea plasticului e aproape imposibilă și că degradarea începe încă după prima folosire. Pe măsură ce mormanele de plastic se adunau, industria a decis să investească în spălarea imaginii acestui produs, prin reclamă. Plasticul poate salva vieți, poate înlocui oase, este folositor. Nu este gunoi, e plin de potențial. Și, mai ales, poate fi reciclat. 

De ce să cheltui milioane de dolari spunându-le oamenilor să recicleze plasticul, când tu știi că nu o să meargă? Pentru că dacă oamenii cred că plasticul este reciclabil, nu vor mai fi îngrijorați cu privire la mediu. Și dacă nu vor mai fi îngrijorați cu privire la mediu, vor continua să cumpere plastic. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/02/Mindcraftstories_Gestionare-EIP-Pandemie-Poluare-plastic-Solutii-reciclare-Sustenabilitate-Aruncare-gunoi_02_Alec-Pop.jpg

Ilustrație de Alec Pop

Situația s-a mai îmbunătățit?

Se presupune că, din anii 1970 și până acum, știința a mai evoluat și măcar o parte din plastic poate fi refolosit – cel puțin așa susține industria care-l produce, nu degeaba ambalajele au acum celebru triunghi format din săgeți care sugerează chiar acest lucru. Mihail Tănase, specialist în comunicare pentru Harta Reciclării,O platformă online participativă și educativă, la care contribuie comunitatea pentru a face cunoscute punctele de colectare separată din întreaga țară. Platforma include o hartă cu peste 12.000 de puncte de colectare a numeroase tipuri de deșeuri reciclabile sau care necesită colectare separată. Detalii, aici: viitorplus.ro un proiect al asociației Viitor Plus,Site-ul oficial: viitorplus.ro spune că există, într-adevăr, mai multe tipuri de plastic care, teoretic, pot fi reciclate. Practic, nu toate aceste tipuri se reciclează la noi în țară. 

„Până la a fi reciclate, ambalajele din plastic trebuie pregătite corespunzător. Ele trebuie, după caz, curățate, clătite, scurse, șterse. De cele mai multe ori, cele care rămân cu urme de mâncare sau băuturi nu se reciclează. Apoi, în România, la fel ca în orice altă țară, plasticul se reciclează în momentul în care un colector sau un sortator de deșeuri reciclabile găsește cui să vândă cantitățile de plastic colectate selectiv”, spune Mihail Tănase. 

Cel mai reciclat plastic este PET-ul, respectiv sticlele din plastic pentru apă, băuturi răcoritoare, bere, dar se reciclează și recipientele din plastic pentru detergenți și produse de curățenie din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) sau cele de polipropilenă (precum găletușe de iaurt). În schimb, foliile din polietilenă sau polipropilenă (pungi, ambalaje subțiri, sacoșe etc.) se reciclează mai greu, deoarece nu își găsesc la fel de ușor cumpărători. Cu atât mai puțin polistirenul expandat. 

„Caserolele din polistiren expandat (folosite la mâncarea la pachet sau la cea take away) cu siguranță nu se reciclează. La fel, nu se reciclează nici ambalajele compozite, din mai multe tipuri de straturi. Aici intră, de exemplu, pungile de chips, de snacks, plicurile de cafea, de mâncare pentru animale și multe altele”, mai spune Tănase.

Mult plastic, puține soluții realiste (încă)

Pandemia (și plasticul adus de ea) a venit chiar într-un moment în care se făceau eforturi pentru a se reduce utilizarea plasticului. În 2019, Uniunea Europeană luase decizia de a interzice„Single-use plastics”, ec.europa.eu anumite produse din plastic, în special pe cele de unică folosință. DeciziaTextul integral al Ordonanței, aici: legislatie.just.ro a fost implementată și în România, cu două luni întârziere.

Directiva UE 904 din 2019 interzice introducerea pe piață a anumitor categorii de astfel de produse pentru care există alternative fără plastic la prețuri accesibile. Printre acestea se regăsesc bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele pentru băuturi, bețele pentru baloane, precum și unele produse fabricate din polistiren expandat (pahare și recipiente pentru băuturi și unele recipiente pentru alimente).

Pentru alte produse din plastic, cum ar fi echipamentele de pescuit, pungile de plastic de unică folosință, recipientele pentru băuturi și alimente pentru consumul imediat, pachetele și foliile de plastic, filtrele de tutun, articolele sanitare și șervețelele umede, se aplică măsuri diferite. Printre acestea, limitarea utilizării și reducerea consumului de astfel de produse și prevenirea gestionării incorecte a deșeurilor generate, prin cerințe de etichetare, scheme de răspundere extinsă a producătorilor (în baza principiului „poluatorul plătește”), campanii de sensibilizare și cerințe în materie de proiectare a produselor.

În plus, directiva impunea o reducere etapizată a consumului unor categorii de produse din plastic de unică folosință până în anul 2026, comparativ cu valoarea de referință din 2022, după cum urmează: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 și 20% pentru anul 2026. Cei care nu respectă aceste prevederi riscă amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei. Pandemia pare să fi dat peste cap aceste calcule, pentru că reducerile care se fac în domeniile prevăzute de directivă sunt „compensate” (și chiar depășite) de apariția noilor deșeuri.

Rămâne de văzut în ce măsură vor fi aplicate aceste amenzi, ținând cont că, în mod tradițional, în România legile par făcute pentru a fi încălcate, la fel cum s-a întâmplat, de altfel, și pe toată perioada crizei sanitare. 

Pandemia de COVID-19 a necesitat un răspuns global fără precedent, iar materialele cu un conținut parțial sau total din plastic au fost critice. Însă cantitatea de deșeuri generate de sistemul de sănătate, lipsa resurselor pentru gestionarea în siguranță a deșeurilor și prea puțina atenție acordată impactului asupra mediului și a climei demonstrează că ar fi fost nevoie de o abordare diferită. 

Da, se poate obține și siguranța oamenilor, și pe cea a mediului. Soluții sunt: politici mai eficiente de prevenire și control al infecțiilor, o gestionare mai sigură și mai durabilă a deșeurilor, cu o infrastructură globală mai bine pusă la punct, tratarea lor fără ardere, inovații în proiectarea EIP, în ambalarea și livrarea vaccinurilor. Desigur, toate bazate pe strategii care să funcționeze economic și pe termen lung. 

Una peste alta, importanța materialelor plastice în prevenirea transmiterii COVID-19 a fost esențială, însă acum e nevoie de politici de susținere a unei economii circulare, de alternative care să permită reducerea produselor de unică folosință, de încurajarea inovațiilor și de campanii inteligente care să ajute societatea să înțeleagă că, după o pandemie de coronavirus, poate urma o pandemie a plasticului care să se întindă pe mai mult de doi ani și ceva.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Căpușele, vampirii nevăzuți de la firul ierbii

De
Înrudite cu păianjenii și scorpionii, căpușele sunt paraziți care trec cu ușurință de la o gazdă la alta și de la animal la om. Cea mai veche fosilă a fost găsită pe o pană de dinozaur, semn că și ei aveau căpușe. 
MEDIU|CLIMATE 101

Schimbările climatice. Cum se manifestă și de ce ar trebui să-ți pese de asta?

De
Schimbările climatice sunt una dintre cele mai mari provocări din istoria omenirii.
MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Veverițele, micile acrobate roșcate de la oraș

De
Te-ai obișnuit cu prezența lor în zona rurală, dar și în orașele mari unde, de cele mai multe ori, împărțiți frățește o alună (de pădure).
MEDIU|HOT TAKE

Mihai Stoica, 2Celsius: „Războiul din Ucraina a creat o oportunitate pentru ameliorarea climatică”

De
În aprilie este sărbătorită Ziua Pământului. Mihai Stoica, specialist în politici de mediu, explică efectele schimbărilor climatului asupra vieții și biodiversității și felul în care războiul din Ucraina poate impulsiona activismul climatic.