George Karbus Image Source via Getty Images
„Facem parte dintr-un ecosistem, nu dintr-un ego-sistem. Oamenii nu sunt centrul Universului.” Interviu cu Antoinette Vermilye26 min read
Invitată la Climate Change Summit 2023, Antoinette Vermilye va vorbi despre felul în care echitatea și empatia față de semeni, dar și de alte specii ar putea fi salvarea în fața schimbărilor climatice. Evenimentul va avea loc între 19-20 octombrie, la București.
Antoinette Vermilye este interesată de poluarea cu plastic, egalitatea de gen și exploatarea excesivă a resurselor marine. De-a lungul timpului, a adus adus adesea la masa discuțiilor specialiști și factori de decizie, în încercarea de a găsi împreună soluții practice cu impact semnificativ pentru probleme neglijate.
De exemplu, a a colaborat cu refugiați din Africa pentru a investiga efectele subvențiilor acordate de Uniunea Europeană industriei de pescuit a Europei asupra migrației. Prin inițiativa Link: wheres-the-fish.org a încurajat cetățenii să se implice în acțiuni civile împotriva pescuitului excesiv și a metodelor nesustenabile, la nivel național și internațional.
Vermilye a fost implicată și în inițierea unei Link: flywithoutfins.org care încurajează cetățenii să confrunte companiile aeriene cu privire la transportul aripilor de rechin.
Ca parte a mișcării Link: shechangesclimate.org a pledat pentru o reprezentare de gen echilibrată în Conference of the parties, cele mai importante întâlniri despre schimbările climatice, care se desfășoară anual în diverse țări din lume din Marea Britanie, Egipt și Emiratele Arabe Unite.
A colaborat la dezvoltarea programul Link: plasticfreecampus.org care furnizează module online pentru școli cu scopul de a promova conștientizarea poluării cu plastic și reducerea utilizării acestui material.
În așteptarea Site: climatechange-summit.org eveniment organizat de BRD Groupe Société Générale, în calitate de inițiator și partener fondator și Social Innovation Solutions, organizație activă în sustenabilitate, impact social și inovație, care va avea loc între 19-20 octombrie, am vorbit cu Antoinette Vermilye despre strategiile care salvează inițiativele de mediu de greenwashing și le transformă în soluții sustenabile și despre cum, uneori, până și cel mai bine intenționat concept poate lua o turnură greșită.
Chiar și atunci, crede Antoinette, nu e totul pierdut. „Când aceste probleme sunt identificate, mai întâi de toate trebuie ameliorate imediat”, spune ea. „În plus, ar putea fi căutate alternative. Dacă asta nu rezolvă problema – atunci fii pregătit să te întorci la masa de lucru.”
Antoinette Vermilye. Foto: arhiva personală
Oamenii ar trebui să lucreze cu natura în loc să o domine
„La Site: gallifrey.foundation promovăm protecția vieții marine pentru conservarea ecosistemelor. Pentru a realiza acest lucru, abordăm o gamă largă de subiecte care, la o primă vedere, nu sunt neapărat legate de ocean. Întrucât totul este interconectat, pot fi probleme de gen, justiție socială și indigenă, sănătate umană și planetară, pe lângă aspectele legate de mediu. Organizația noastră identifică domenii de sinergie cu alte organizații, astfel încât să putem acționa mai eficient împreună pentru a aduce schimbări semnificative.
Munca mea m-a purtat către diferite niveluri de înțelegere a oceanului. Am învățat că există o legătură complexă între încălzirea oceanului, nivelul de oxigen și aciditate, care se combină într-un cerc vicios exponențial, cu consecințe vitale. Dacă adăugăm supraexploatarea și poluarea excesivă, avem impact nu doar asupra ecosistemelor marine subacvatice, ci și asupra climei și a supraviețuirii noastre – așa cum o dovedesc înregistrările meteorologice extreme din acest an.
Cred că suntem în această situație dificilă din cauza faptului că am fost prea egoiști și prea concentrați pe termen scurt. Împărțim această planetă cu alte creaturi și ființe vii. Gândirea indigenă a învățat acest lucru din mii de ani de observații și ajustări atente. Soluțiile tehnologice pe termen scurt nu sunt întotdeauna răspunsul. În timp ce folosim știința, trebuie să acordăm aceeași importanță și înțelepciunii indigene.”
WTF Where’s The Fish?! luptă împotriva practicilor de pescuit nesustenabile
„În aprilie 2021, am dat în judecată Argentina la Curtea Supremă locală, în baza articolului 14 din Constituția sa, „Dreptul la un mod de viață durabil”. Am creat o petiție prin care oamenii au putut să susțină acțiunea și să ceară guvernului argentinian să protejeze apele. Am numit această acțiune WTF – Where’s the Fish?! (WTF – Unde sunt peștii?!).
Scânteia pentru această acțiune a venit cu un an înainte, când o imagine satelitară a dezvăluit cum sute de vase de pescuit chinezești înconjoară Insulele Galapagos și, practic, «aspiră» biodiversitatea dintre insule și Ecuador. Cum era posibil așa ceva? A rezultat că în apele internaționale nu există o definiție clară a cât este prea mult, astfel că era legal ca atât de multe vase de pescuit să se afle în apropierea Insulelor Galapagos.
Scopul nostru a fost să abordăm atât pescuitul ilegal, cât și cel legal excesiv, precum și practicile nesustenabile în activitatea din apele internaționale, printr-o constituție națională. Cadrele legale actuale sunt dificil de manevrat și nu sunt adecvate scopului propus. Argumentul nostru se baza pe faptul că Argentina nu făcea suficient pentru a proteja resursele marine, dar am menționat și activitățile nesustenabile care aveau loc în apropierea apelor sale, din partea altor națiuni.
De la lansarea acțiunii noastre, Marina Argentinei, care inițial s-a opus acuzațiilor, are acum cinci ambarcațiuni de patrulare, în loc de una. La alegerile de anul trecut, cazul a fost folosit de partidul de opoziție împotriva partidului aflat la putere și a condus la o politică marină îmbunătățită, deși mai este mult drum de parcurs.”
Un ocean sănătos înseamnă o climă mai puțin extremă
„După acțiunea noastră, am realizat că trebuie să ne concentrăm pe îmbunătățirea cadrului legal actual pentru protecția oceanului. Oceanul este Mama noastră. Am evoluat din el. Furnizează 50% din aerul pe care îl respirăm și acum absoarbe căldura emisă de de om în atmosferă, cu o echivalență de șapte explozii nucleare precum cea de la Hiroshima în fiecare secundă.
În același timp, deversăm 80% din deșeurile menajere netratate ale lumii în ocean; aruncăm aici plasticul și substanțele chimice, poluăm, ucidem. În fiecare an, extragem echivalentul greutății tuturor locuitorilor Chinei în pește și aruncăm 30% înainte ca acesta să ajungă pe farfurie. Pe scurt, ne purtăm extrem de rău cu oceanul. Acest lucru nu ne afectează doar pe noi, ci și viitorul copiilor și nepoților noștri.
Protecția legală actuală a oceanului este atât de complicată, încât este mult mai dificil să protejezi fauna marină și ecosistemele decât să le abuzezi. De ce este, în continuare, legal să urmărești și să omori rechini sau balene aflate în pericol de extincție?
Conceptul unei legi a ecocidului își propune să transforme în infracțiune acțiunile care cauzează daune semnificative ecosistemelor și mediului înconjurător. Vrem să construim o Detalii: stopecocide.earth invitând statele insulare și popoarele să susțină această scrisoare deschisă și să aducă problema Ecocidului în discuțiile lor despre ocean.
Legile noastre sunt antropocentrice. Oamenii sunt protejați, biodiversitatea și ecosistemele nu sunt. Chiar dacă ele ne furnizează mijloacele de supraviețuire. Această lege va ajuta la recunoașterea valorii ecosistemelor, ceea ce, la rândul său, ne va ajuta să atenuăm schimbările climatice. Un ocean sănătos înseamnă modele climatice mai puțin extreme.
Mai presus de toate, va ajuta la protejarea comunităților de coastă și insulare, care se confruntă cu cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice, în ciuda faptului că nu sunt cauza acestora. De aceea, obținerea sprijinului a două treimi dintre state pentru a susține Legea Ecocidului va permite adoptarea acesteia ca a cincea crimă în Link: legislatie.just.ro alături de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.”
Puterea schimbării radicale se află în mâinile tinerilor
„Cred că rolul nostru, al adulților, este să oferim celor tineri sprijinul și instrumentele necesare pentru a-i ajuta. Programul Plastic Free Campus (PFC) a fost creat special pentru a aborda problemele impactului plasticului asupra mediului și sănătății și pentru a ajuta școlile să discute despre poluarea cu plastic de unică folosință.
Inițial apărut pe suport scris, programul a fost ulterior adus online în limba engleză și în limbile-cheie din Sudul Global, spaniolă, portugheză, bahasa indoneziană și franceză. În prezent, în program sunt înscrie școli din 35 de țări. Obiectivul PFC este de a oferi elevilor și școlilor o abordare structurată pentru înțelegerea surselor de plastic de unică folosință și unde ajunge acesta în realitate după utilizare.”
E nevoie de mai multe femei în echipele de conducere ale COP
„Einstein a spus că «definiția nebuniei este să faci aceeași acțiune din nou și din nou și să te aștepți la alt rezultat». Din ultimele 28 de ediții ale Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice (pe scurt, COP), 24 au avut președinți bărbați. Trebuie să ne întrebăm dacă acest lucru are legătură cu stadiul în care ne aflăm în avansarea politicilor naționale de combatere a emisiilor de gaze cu efect de seră? Se pare că bărbații sau perspectivele masculine perpetuează o gândire învechită. Trebuie să încetăm să facem aceeași acțiune din nou și din nou.
Guvernul Marii Britanii a fost selectat să găzduiască COP26 la Edinburgh, în 2021. Când britanicii au anunțat că echipa de nivel înalt era formată din 12 bărbați, ne-am dat seama că trebuie să facem ceva în acest sens, deoarece orice se întâmplă la COP va afecta munca noastră ulterioară.
Prin urmare, am creat Site: shechangesclimate.org cu o dublă intenție. Prima a fost de a asigura cel puțin o balanță de gen de 50/50 la nivelul celor mai înalte decizii luate la COP-uri și în consilii la nivel mondial. Acest lucru se datorează faptului că femeile au tendința să ofere perspective diferite. Un recent raport McKinsey a arătat că consiliile cu un număr mai mare de femei conduc la o creștere de 1-5% a profiturilor și la soluții mai durabile pe termen lung.
Acum căutăm co-președinții: bărbați și femei.
La COP26 am obținut trei poziții feminine în echipa de nivel înalt și un negociator adjunct de gen feminin. Lucrăm în prezent cu și în afara conducerii actuale a Link: cop28.com cu scopul de a face alte schimbări. Nu este o sarcină ușoară, deoarece COP28 urmează să aibă loc într-una dintre țările notorii pentru producția de petrol și gaze, condusă de un CEO din industria petrolieră în calitate de președinte al COP-ului.
Cel de-al doilea obiectiv a fost ca SheChangesClimate să fie un canal pentru femeile din prima linie către cei care iau deciziile. Femeile sunt adesea descrise ca victime ale schimbărilor climatice, dar în funcții de conducere demonstrează o mare reziliență și creativitate și adesea vin cu soluții incredibile. Multe dintre aceste idei nici măcar nu sunt auzite, deoarece sunt diluate pe măsură ce urcă către punctele de vedere mai patriarhale în ceea ce privește soluțiile pentru climă. Dorim să ajutăm ca aceste voci să ajungă la cei care decid.”
Există mai multe pârghii care pot influența schimbarea în bine
„Publicul poate influența schimbarea folosindu-și vocea și portofelul. Când oamenii au făcut clar că doresc să vadă o schimbare, au reușit să o realizeze. Acest lucru s-a întâmplat în Marea Britanie cu o petiție pentru interzicerea importului/exportului de aripi de rechin. Legea a fost semnată acum trei luni de regele Charles. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat fără petiția cetățenilor. Acum, același lucru se întâmplă în UE.
Cred în puterea legii. Cazurile de justiție climatică cresc. Acesta este modul de a face companiile și politicienii responsabili pentru acțiunile împotriva mediului și ecosistemelor. Este o luptă constantă, dar este una care merită să fie dusă. Suntem mereu în căutarea unor avocați pentru ocean, pentru a urmări strategii neobișnuite și tangențiale, pentru a proteja mai bine oceanul și ecosistemul său, precum și națiunile care trăiesc lângă coastele maritime.
Cred, de asemenea, în puterea politicilor guvernamentale. Fără o politică guvernamentală în baza căreia să ținem oamenii și companiile responsabili, oricine poate scăpa cu orice. În timp ce există multe companii care încearcă să facă bine în mod voluntar, apreciez că ele își asumă riscul financiar, în timp ce «băieții răi» continuă să facă afaceri ca de obicei și să obțină profituri lipsite de etică și de consecințe.
Și, nu în cele din urmă, cred în respect, responsabilitate și transparență.”
Omul este la marginea propriei existențe
„Suntem într-o cădere liberă, de pe o cascadă înaltă, și luăm cu noi mulți dintre ceilalți pasageri ai Pământului. Ca oameni, am avut tendința să credem că știm totul și apoi am realizat că nu este așa. Am văzut filmul Oppenheimer – ceea ce a început ca un exercițiu intelectual și științific fascinant a devenit mijlocul autodistrugerii noastre, iar acum facem același lucru cu schimbările climatice. Am devenit aroganți.
CITEȘTE ȘI: Oppenheimer: Domnul „problemă”
În ciuda multor citări greșite despre umanitate și tehnologie, Einstein și-a exprimat convingerea că «deteriorarea abominabilă a standardelor etice provine în primul rând din mecanizarea și depersonalizarea vieților noastre». Cred că umilința și compasiunea sunt măsurile de precauție împotriva aroganței.
Mesajul meu principal la Climate Change Summit va fi să exercităm smerenia. Să acceptăm că nu știm totul și că ne confruntăm cu această situație din cauza lăcomiei. Să ne întrebăm: cât este suficient? Unde putem aplica compasiunea și bunătatea în afacerile noastre și în relațiile de zi cu zi, astfel încât câștigătorul să nu ia totul, ci doar o parte mai mare, astfel încât toți să poată avea o anumită parte pentru a supraviețui și a prospera? Și prin asta nu mă refer doar la oameni, mă refer la Pământ, la creaturile sale și la viața de pe această planetă, cu care împărțim aerul, apa și solul. Unde este empatia noastră pentru aceste creaturi care ne aduc bucurie când le vedem? Acestea au, de asemenea, temeri, bucurii, dureri și sentimente.
Credința noastră medievală egocentrică potrivit căreia toate resursele sunt destinate doar omenirii este învechită. Trebuie să avem grijă unii de alții dacă vrem să supraviețuim.”
