Stuart Dee/Getty Images
Ne prind ploile: schimbările climatice cresc riscul de ploi extreme și inundații urbane12 min read
Schimbările climatice nu cruță România. Un studiu condus de un român ne atrage atenția asupra unei probleme de care nu știam anterior: inundațiile urbane.
O ploaie ca asta apare „o dată la o sută de ani”, spuneau reprezentanții Apa Nova în mai 2019, după ce ploi torențiale au inundat cartiere întregi din București. Inundațiile au fost severe: s-a lăsat cu bălți imense și a fost nevoie de intervenția pompierilor în mai mai multe locuri.
Pe lângă discuțiile despre sistemul de canalizare, care poate nu a funcționat așa cum ar fi trebuit, chiar a fost o ploaie teribilă. Dar n-ar trebui să ne ascundem după ideea că e un eveniment rar, pentru că un studiu recent arată că s-ar putea să avem mult de furcă în viitor cu astfel de inundații urbane.
Pe măsură ce schimbările climatice își arată colții, ne pasc din ce în ce mai multe probleme, inclusiv ploile extreme și inundațiile. Foto: Andrea Pistolesi/Getty Images.
Detalii aici: iopscience.iop.org a fost condus de Matei Georgescu de la Arizona State University (ASU) și, la fel ca mai toate studiile care implică schimbările climatice, aduce vești proaste.
„Rezultatele noastre demonstrează că intensitatea precipitațiilor extreme în zonele metropolitane din SUA va crește ca urmare a dezvoltării urbane și a emisiilor de gaze de seră. Asta va duce la mai multe inundații urbane, dacă nu sunt luate măsuri de prevenție”, spune Georgescu.
Georgescu și-a făcut studiile de la licență până la doctorat la Rutgers University, concentrându-se pe meteorologie și studii de mediu. A trecut doi ani pe la Stanford University, apoi, din 2010, e la ASU, unde se concentrează pe efectele urbanizării asupra atmosferei și hidrosferei – și cum afectează aceste schimbări societatea.
Înainte să te bucuri că studiul se referă doar la SUA, Georgescu spune că fix aceleași mecanisme sunt prezente și în orașele din Europa sau Asia. Depinde, desigur, de particularitățile climatice din fiecare zonă, dar în general, același tipar se aplică și orașelor de la noi.
CITEȘTE ȘI: Cum vorbim despre schimbările climatice?
„În funcție de particularitățile climatice și de dezvoltarea urbană a diferitelor orașe, poate fi o magnitudine mai mare sau mai mică a acestor efecte. Tocmai de asta e important să avem mai multe studii pe această temă”, spune cercetătorul.
Diferența dintre centrul orașului Baltimore și zona de dincolo de periferie e de aproximativ 4 grade Celsius (scara imaginii e în Fahrenheit). Hartă: NOAA.
Orașul ca o insulă
Orașele sunt, de obicei, mai călduroase decât mediul înconjurător. Efectul poartă și un nume: Explicații, aici: „Urban heat island basics”, epa.gov Sunt mai multe cauze pentru acest efect. Materialele închise la culoare (cum ar fi asfaltul sau acoperișurile caselor) absorb mai multă radiație solară și o eliberează mai greu, în timp. Vegetația care poate ajuta la reglarea temperaturii lipsește de multe ori din orașe, iar excesul de căldură de la mașini sau sistemele de încălzire și aer condiționat contribuie și ele la problemă. Cu toți acești factori, temperatura orașelor poate fi cu câteva grade bune peste cea din zona înconjurătoare, iar efectul se vede mai ales noaptea.
Aerul cald din jurul orașelor joacă un rol important în formarea precipitațiilor, deoarece absoarbe mai multă apă decât cel rece și se ridică mai repede în atmosferă, unde se produce condensul. Solul natural și vegetația urbană ar putea absorbi o parte din excesul de apă, dar de multe ori, acestea cam lipsesc din orașe.
Efectul acesta (ca și alte particularități climatice ale orașelor) nu e nou, e bine știut de câteva decenii. De asemenea, „How Much More Rain Will Global Warming Bring?”, sciencemag.org că încălzirea globală aduce mai multe precipitații și averse extreme. Dar, până acum, aceste elemente au fost analizate separat. Studiul făcut de Georgescu este primul care le încorporează pe amândouă în modele climatice.
„E un studiu unic”, spune Georgescu, adăugând că modelele construite au luat în considerare atât parametri climatici precum gazele de seră și precipitațiile, cât și elemente de dezvoltare urbană.
Problema e că efectul însumat al acestor două componente e mai mare decât suma lor. Deși nu există încă estimări concrete pentru România, deci nu se știe clar cât de mare ar fi efectul, și orașele de aici au, fără îndoială, de suferit.
Foto: fotografixx/Getty Images.
Ce se poate face
Așa-numitele acoperișuri verzi pot ajuta la reducerea temperaturilor urbane, și pot absorbi o parte din apa de ploaie.
O parte a problemei e imposibil de controlat la nivel național: cea a gazelor de seră. Emisiile României sunt în scădere față de perioada comunistă (nu doar din cauza „Romania: CO2 country profile”, ourworldindata.org), dar s-a ajuns într-o zonă de platou a emisiilor în ultimii câțiva ani și, deocamdată, acestea nu sunt reduse cu cât ar trebui.
Chiar și dacă reducerea emisiilor ar avea loc, efectul nu s-ar resimți direct asupra României, din cauză că schimbările climatice sunt o problemă globală (și nici pe plan global, omenirea nu se descurcă foarte bine). Ceea ce poate fi influențat mai mult este felul în care sunt construite orașele.
Georgescu spune că vor exista creșteri ale precipitațiilor și averse serioase pe viitor, deci e nevoie de un lanț de adaptări constante.
Cea mai simplă intervenție ar fi amenajarea mai multor spații verzi. Plantele și solurile în care cresc ajută la stabilizarea temperaturilor urbane și absorb apa de ploaie. Copacii urbani, în special, oferă atâtea servicii de mediu încât, practic, „Urban Trees: Worth More Than They Cost”, treenet.org
Acoperișurile verzi (gazon sau grădini pe acoperișul clădirilor) pot de asemenea ajuta, dar pot fi scumpe și vin cu probleme structurale. Construirea cu materiale albe (sau, în general, mai deschise la culoare) poate ajuta la reducerea temperaturilor urbane, dar costă și e nevoie de implicarea autorităților, lucru ce pare greu de crezut că se va produce.
„E important și să fie asigurată scurgerea apei de ploaie, dar nu există o singură strategie care să fie un panaceu”, spune Georgescu. „Mai multă vegetație urbană ajută, dar și orice crește permeabilitatea materialelor urbane, cum e asfaltul poros, spre exemplu.”
N-o să fie ușor. Schimbările climatice sunt o provocare mult mai mare decât pandemia și vin la pachet cu tot felul de probleme, unele mai clare, altele mai puțin intuitive.
De bine, de rău, orașele se pot adapta riscului sporit de inundații. Nu e nevoie de invenții fantasmagorice, soluțiile sunt, de multe ori, destul de simple.
Cercetătorii ne-au anunțat. Dar dacă-i vom asculta, asta e altă problemă.
