Stuart Dee/Getty Images

Ne prind ploile: schimbările climatice cresc riscul de ploi extreme și inundații urbane12 min read

De Andrei Mihai 07.04.2021, ultima actualizare: 12.04.2021

Schimbările climatice nu cruță România. Un studiu condus de un român ne atrage atenția asupra unei probleme de care nu știam anterior: inundațiile urbane.

O ploaie ca asta apare „o dată la o sută de ani”, spuneau reprezentanții Apa Nova în mai 2019, după ce ploi torențiale au inundat cartiere întregi din București. Inundațiile au fost severe: s-a lăsat cu bălți imense și a fost nevoie de intervenția pompierilor în mai mai multe locuri. 

Pe lângă discuțiile despre sistemul de canalizare, care poate nu a funcționat așa cum ar fi trebuit, chiar a fost o ploaie teribilă. Dar n-ar trebui să ne ascundem după ideea că e un eveniment rar, pentru că un studiu recent arată că s-ar putea să avem mult de furcă în viitor cu astfel de inundații urbane.

https://mindcraftstories.ro/images/2021/04/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-Inundatii-Ecologie_Andrea-Pistolesi-Getty-Images.jpg

Pe măsură ce schimbările climatice își arată colții, ne pasc din ce în ce mai multe probleme, inclusiv ploile extreme și inundațiile. Foto: Andrea Pistolesi/Getty Images.

Studiul „Precipitation response to climate change and urban development over the continental United States”,Detalii aici: iopscience.iop.org a fost condus de Matei Georgescu de la Arizona State University (ASU) și, la fel ca mai toate studiile care implică schimbările climatice, aduce vești proaste. 

„Rezultatele noastre demonstrează că intensitatea precipitațiilor extreme în zonele metropolitane din SUA va crește ca urmare a dezvoltării urbane și a emisiilor de gaze de seră. Asta va duce la mai multe inundații urbane, dacă nu sunt luate măsuri de prevenție”, spune Georgescu.

Georgescu și-a făcut studiile de la licență până la doctorat la Rutgers University, concentrându-se pe meteorologie și studii de mediu. A trecut doi ani pe la Stanford University, apoi, din 2010, e la ASU, unde se concentrează pe efectele urbanizării asupra atmosferei și hidrosferei – și cum afectează aceste schimbări societatea.

Înainte să te bucuri că studiul se referă doar la SUA, Georgescu spune că fix aceleași mecanisme sunt prezente și în orașele din Europa sau Asia. Depinde, desigur, de particularitățile climatice din fiecare zonă, dar în general, același tipar se aplică și orașelor de la noi.

CITEȘTE ȘI: Cum vorbim despre schimbările climatice?

„În funcție de particularitățile climatice și de dezvoltarea urbană a diferitelor orașe, poate fi o magnitudine mai mare sau mai mică a acestor efecte. Tocmai de asta e important să avem mai multe studii pe această temă”, spune cercetătorul.

https://mindcraftstories.ro/images/2021/04/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-Inundatii-Ecologie-Baltimore_NOAA-Climate.gov-Portland-State-University.jpg

Diferența dintre centrul orașului Baltimore și zona de dincolo de periferie e de aproximativ 4 grade Celsius (scara imaginii e în Fahrenheit). Hartă: NOAA.

Orașul ca o insulă

Orașele sunt, de obicei, mai călduroase decât mediul înconjurător. Efectul poartă și un nume: insula de căldură urbană.Explicații, aici: „Urban heat island basics”, epa.gov Sunt mai multe cauze pentru acest efect. Materialele închise la culoare (cum ar fi asfaltul sau acoperișurile caselor) absorb mai multă radiație solară și o eliberează mai greu, în timp. Vegetația care poate ajuta la reglarea temperaturii lipsește de multe ori din orașe, iar excesul de căldură de la mașini sau sistemele de încălzire și aer condiționat contribuie și ele la problemă. Cu toți acești factori, temperatura orașelor poate fi cu câteva grade bune peste cea din zona înconjurătoare, iar efectul se vede mai ales noaptea.

Aerul cald din jurul orașelor joacă un rol important în formarea precipitațiilor, deoarece absoarbe mai multă apă decât cel rece și se ridică mai repede în atmosferă, unde se produce condensul. Solul natural și vegetația urbană ar putea absorbi o parte din excesul de apă, dar de multe ori, acestea cam lipsesc din orașe.

Efectul acesta (ca și alte particularități climatice ale orașelor) nu e nou, e bine știut de câteva decenii. De asemenea, studiile anterioare au arătat clar„How Much More Rain Will Global Warming Bring?”, sciencemag.org că încălzirea globală aduce mai multe precipitații și averse extreme. Dar, până acum, aceste elemente au fost analizate separat. Studiul făcut de Georgescu este primul care le încorporează pe amândouă în modele climatice.

„E un studiu unic”, spune Georgescu, adăugând că modelele construite au luat în considerare atât parametri climatici precum gazele de seră și precipitațiile, cât și elemente de dezvoltare urbană.

Problema e că efectul însumat al acestor două componente e mai mare decât suma lor. Deși nu există încă estimări concrete pentru România, deci nu se știe clar cât de mare ar fi efectul, și orașele de aici au, fără îndoială, de suferit.

https://mindcraftstories.ro/images/2021/04/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-Inundatii-Ecologie_fotografixx-Getty-Images.jpg

Foto: fotografixx/Getty Images.

Ce se poate face

Așa-numitele acoperișuri verzi pot ajuta la reducerea temperaturilor urbane, și pot absorbi o parte din apa de ploaie. 

O parte a problemei e imposibil de controlat la nivel național: cea a gazelor de seră. Emisiile României sunt în scădere față de perioada comunistă (nu doar din cauza scăderii populației„Romania: CO2 country profile”, ourworldindata.org), dar s-a ajuns într-o zonă de platou a emisiilor în ultimii câțiva ani și, deocamdată, acestea nu sunt reduse cu cât ar trebui. 

Chiar și dacă reducerea emisiilor ar avea loc, efectul nu s-ar resimți direct asupra României, din cauză că schimbările climatice sunt o problemă globală (și nici pe plan global, omenirea nu se descurcă foarte bine). Ceea ce poate fi influențat mai mult este felul în care sunt construite orașele.

Georgescu spune că vor exista creșteri ale precipitațiilor și averse serioase pe viitor, deci e nevoie de un lanț de adaptări constante.

Cea mai simplă intervenție ar fi amenajarea mai multor spații verzi. Plantele și solurile în care cresc ajută la stabilizarea temperaturilor urbane și absorb apa de ploaie. Copacii urbani, în special, oferă atâtea servicii de mediu încât, practic, fiecare copac produce bani.„Urban Trees: Worth More Than They Cost”, treenet.org

Acoperișurile verzi (gazon sau grădini pe acoperișul clădirilor) pot de asemenea ajuta, dar pot fi scumpe și vin cu probleme structurale. Construirea cu materiale albe (sau, în general, mai deschise la culoare) poate ajuta la reducerea temperaturilor urbane, dar costă și e nevoie de implicarea autorităților, lucru ce pare greu de crezut că se va produce.

„E important și să fie asigurată scurgerea apei de ploaie, dar nu există o singură strategie care să fie un panaceu”, spune Georgescu. „Mai multă vegetație urbană ajută, dar și orice crește permeabilitatea materialelor urbane, cum e asfaltul poros, spre exemplu.”

N-o să fie ușor. Schimbările climatice sunt o provocare mult mai mare decât pandemia și vin la pachet cu tot felul de probleme, unele mai clare, altele mai puțin intuitive. 

De bine, de rău, orașele se pot adapta riscului sporit de inundații. Nu e nevoie de invenții fantasmagorice, soluțiile sunt, de multe ori, destul de simple. 

Cercetătorii ne-au anunțat. Dar dacă-i vom asculta, asta e altă problemă.



Text de

Andrei Mihai

Geofizician ziua, jurnalist de știință noaptea. Adoră o poveste bună. Pasionat de natură, știință, uneori și de oameni.

MEDIU|STUDII

Când viitorul copiilor e în joc, românii devin mai conștienți de schimbările climatice

De
Mădălina Vlăsceanu este profesor asistent de psihologie la Universitatea din New York și conduce Laboratorul de Cogniție Colectivă al instituției. Ea a coordonat recent un studiu internațional despre cum trebuie diseminate mesajele climatice pentru a fi percutante. Rezultatele au fost centralizate într-o aplicație web.
SĂNĂTATE|STUDII

Noi descoperiri evidențiază substanțele chimice ce dăunează creierului

De
Cercetătorii din UE au identificat noi moduri în care unele substanțe pot interfera cu sistemul hormonal și cu dezvoltarea creierului la oameni.
MEDIU|OVERVIEW

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi

De
Producătorii nu vor mai putea folosi denumiri precum „ecologic”, „natural” sau „sustenabil” pe etichete dacă nu aduc dovezi solide, conform unei noi directive europene. Legea care va intra în vigoare din 2025 încearcă să combată fenomenul de greenwashing. 
MEDIU|FYI

Eco-impact: Europenii vor fi despăgubiți dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării

De
Uniunea Europeană vrea să elimine poluarea aerului până în anul 2050. Un nou acord stabilește norme foarte stricte pentru emisia de noxe și compensează cetățenii afectați de ea.