Ovidiu Udrescu

Ophset, start-up-ul care transformă poluanții în produse sustenabile, cu ajutorul algelor și al inteligenței artificiale18 min read

De Adriana Moscu 14.06.2023, ultima actualizare: 20.06.2023

Ophset, câștigătorul Innovation Labs 2023, își propune să inoveze în captarea carbonului și să-l transforme în produse valoroase, precum biocombustibili și bioplastice.

La finalul lunii mai, ediția a XI-a a Innovation Labs, Link oficial: innovationlabs.ro programul de pre-accelerare și mentorat pentru tineri antreprenori, și-a desemnat câștigătorii din 2023 în cadrul Finalei Demo Day. Evenimentul a avut loc în Aula Magna a Universității Politehnica din București.

Anul acesta, în finală au ajuns 17 dintre cele 30 de echipe care au dezvoltat un produs minim viabil (MVP) pe parcursul a zece săptămâni. Au fost acordate cinci premii, iar marele câștigător a fost desemnat start-up-ul Ophset. 

Ophset oferă servicii de captare a carbonului și conectează companiile care emit carbon cu cele care îl colectează, oferind o alternativă sustenabilă de taxare a emisiilor de carbon. Echipa fondatoare este formată din tinerii Andrei-Zawrak Popescu, Vlad Isuf, Dan Luca și Stefan Ursache. Ei se concentrează în prezent pe dezvoltarea unor sisteme de fotobioreactoare cu alge, extrem de eficiente, care pot fi puse în funcțiune utilizând dioxid de carbon direct de la surse cu concentrații mari sau chiar din atmosferă.

Ideea a pornit vara trecută, când Andrei și-a propus, împreună cu un prieten, să construiască un fotobioreactor, adică „un acvariu high-tech pentru alge”. „Voiam pur și simplu să creștem alge, să capturăm carbonul respectiv și să-l vindem către companii”, explică Andrei. „Atunci ne-am gândit: care este unique value proposition-ul nostru?” S-au îndreptat astfel către o platformă webSite oficial: ophset.co care mediază tranzacționarea de carbon între companiile care emit carbon și cele care îl capturează. 

De Innovation Labs au auzit de la o cunoștință care le reposta conținutul pe Instagram. După ce au trecut de toate etapele cu succes, în finală, pitch-ul susținut de Andrei a convins jurații că propunerea merită trofeul „Innovation Labs Grand Prize”. 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/06/Mindcraftstories_ophset-captare-carbon-innovation-labs-alge_01_Udr-Ovidiu.jpg

Câștigărorii primind premiul, pe scena Innovation Labs. Foto: Ovidiu Udrescu

Drumul de la o fermă de alge la captarea carbonului din aer

„Ideea mi-a venit după ce am văzut un videoclip pe YouTube cu cineva care își construise o fermă de alge din sticle de plastic tăiate la capete”, spune Andrei-Zawrak Popescu. „M-am gândit la ce se întâmplă pe măsură ce se maturizează cultura, iar primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost că acestea absorb dioxid de carbon. Următorul pas în logica mea a fost să mă întreb: Cine are nevoie de CO2? Și mi-a venit ideea: cum ar fi să existe o metodă de vânzare a dreptului de proprietate asupra unei tone de carbon capturat din atmosferă către o companie care emite CO2 prin operațiunile ei?” 

De aici, idea a fluctuat în funcție de feedback-ul primit de la cei cu care a vorbit despre concept și s-a concretizat prin construirea „celei mai eficiente tehnologii de capturare a carbonului de la sursă”, concluzie desprinsă „în urma interacțiunilor avute cu persoane-cheie din industria de ciment și cu un fond de investiții specializat în decarbonizare”, spune Andrei.

Fondatorii: patru tinerii pasionați de fizică, mecatronică, automatică, robotică și soluții ecologice inovatoare

Andrei-Zawrak Popescu a terminat facultatea de fizică teoretică la Universitatea Lancaster din Marea Britanie. Aici a căpătat experiență de business ca vicepreședinte al asociației Enactus UK, căreia i-a asigurat stabilitatea financiară pe termen lung, și din succesul a cinci proiecte antreprenoriale cu impact social. 

Înainte de asta, Andrei a fost consultant pentru o clinică privată din România. „Sunt pasionat de rezolvarea problemelor, indiferent de domeniul de activitate și industrie, iar principalul factor motivațional este dorința de a avea cel mai mare impact pozitiv asupra lumii, prin adresarea celor mai importante probleme ale societății”, spune Andrei.

Dan-Andrei Luca este student în anul al II-lea la inginerie mecatronică, în cadrul Universității Politehnica București. E interesat de robotică și sustenabilitate. „Aceste pasiuni m-au condus să creez soluții inovatoare și ecologice care, într-o bună zi, să schimbe lumea. Mă motivează ideea de a contribui la crearea unui viitor mai verde prin intermediul tehnologiilor pe care le dezvolt”, spune Dan-Andrei Luca. Tot el, speră  să aducă o schimbare pozitivă și să inspire alți tineri.

Vlad Isuf este inginer și e pasionat de educație și antreprenoriat. A terminat Facultatea de Automatică și Calculatoare și a avut mai multe încercări de start-up-uri. În prezent, este fondatorul Comunității IObotics,Site oficial: iobotics.ro un loc pentru tinerii studenți, în care aceștia sunt încurajați să exploreze și să învețe despre Computer Science și nu numai.

Stefan Ursache este pasionat de tehnologie și are o curiozitate neobosită pentru cercetarea de soluții care ar putea influența benefic planeta. „Fascinația pentru cosmos extinde orizonturile mele de interes. Cu o pregătire academică în Inginerie Industrială și Robotică, reușesc să conectez lumea concretă a mecanicii cu universul abstract al software-ului”, spune Stefan Ursache. El se descrie ca fiind un spirit creativ, motivat să contribuie la o lume mai bună. 

Împreună, cei patru fondatori au vise mari. „Este destul de clar că omenirea nu va putea înlocui toate procesele responsabile pentru majoritatea emisiilor, în timp util. Ophset vrea să asigure, în schimb, progresul accelerat al societății fără ca aceasta să suporte consecințele dramatice asupra mediului, cauzate în urma schimbărilor climatice asociate cu eliberarea gazelor cu efect de seră”, spune Andrei Popescu.

Tehnologie de captare a carbonului bazată pe procesul de fotosinteză

Ophset propune soluții de „carbon capture as-a-service” prin implementarea lor „on-site”, în vederea capturării direct de la sursă. Pentru entitățile care nu au emisii în urma proceselor industriale, Ophset comercializează certificate de carbon bazate pe carbonul capturat și sechestrat din atmosferă prin dezvoltarea unei tehnologii de captare a carbonului bazate pe procesul de fotosinteză a algelor într-un sistem închis.

CITEȘTE ȘI: 5 tehnologii care ar putea ușura drumul spre Net Zero

„Explorăm și posibilitatea de a transforma algele crescute în fotobioreactoarele operate de noi folosind CO2 din atmosferă în produse cheie pentru o economie circulară, precum bioplastice, biocombustibili și biofertilizanți, și să maximizăm, astfel, impactul pozitiv pe care îl putem aduce asupra mai multor industrii”, spune Andrei Popescu.

Sistemul închis în care sunt crescute aceste alge are denumirea științifică de fotobioreactor. Prin natura lor modulară, aceste reactoare pot fi scalate în funcție de capacitatea necesară, iar rolul lor este de a asigura condițiile necesare pentru o creștere cât mai eficientă a culturii de microalge, în funcție de factorii externi la care sunt expuse.

„Cel mai corect mod de a descrie ce se întâmplă într-un astfel de sistem este să ne imaginăm creșterea culturii de alge ca o funcție matematică, care depinde de anumiți parametri. Prin intermediul unui algoritm de auto-optimizare, sistemul este capabil să se adapteze la condițiile la care este expus și să maximizeze eficiența de absorbție a dioxidului de carbon colectat de la sursă sau din atmosferă”, spune Andrei. 

Procesul biologic scade semnificativ costurile de operare

Soluția propusă de Ophset se adresează atât industriilor care depind de procese în urma cărora nu se pot evita emisiile de carbon, cât și companiilor cu emisii indirecte care au ca țintă să devină carbon neutral (neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon). Acest lucru se referă la o situație în care emisiile de dioxid de carbon ale unei entități (fie că este vorba de o companie, o țară, o casă etc.) sunt compensate prin inițiative care absorb sau reduc o cantitate echivalentă de dioxid de carbon din atmosferă, precum plantarea de copaci sau utilizarea de energie regenerabilă. 

CITEȘTE ȘI: Net Zero. Un compromis care ar putea isca un nou război cultural? 

Însă o mare problemă întâlnită în piața voluntară de certificate de carbon este că certificarea proiectelor este efectuată de diverse entități și ONG-uri, iar multe folosesc metodologii nerecunoscute de Uniunea Europeană. „De cele mai multe ori, aceste «CO2 offsets» sunt cumpărate de corporații în scopuri de marketing adresate consumatorului, care devine din ce în ce mai conștient de problemele asociate cu certificarea proiectelor de acest tip. Cu timpul, totul conduce la o pătare a imaginii publice”, spune Andrei Popescu. 

În schimb, „prin soluțiile noastre, companiile vor putea avea un impact măsurabil asupra cantității nete de dioxide de carbon din atmosferă și se vor îndepărta de asocierea cu problemele de imagine în piața voluntară, eliminând, în același timp, orice îndoială legată de credibilitatea inițiativelor luate de ei”.

Principalul avantaj al Ophset legat de competiția directă este tehnologia de dezvoltare, care se bazează pe un proces biologic. Prin urmare, costurile de operare scad semnificativ, în timp ce eficiența de captare a dioxidului de carbon crește în funcție de condițiile de expunere a sistemului. „Conform estimărilor, prin implementarea acestor sisteme la scară, aducem costul unei tone de CO2 capturată și sechestrată permanent sub o cincime din costul curent”, spune Andrei.

Finanțare și scalare: un produs adaptat mai bine nevoilor pieței

Următorul pas pentru Ophset este să identifice unui business case potrivit pentru implementarea unui MVP (Minimum Viable Product) adaptat la nevoile specifice ale primilor clienți, iar în baza acestuia, echipa va ridica o rundă de finanțare pentru implementarea soluției în cadrul unor programe-pilot.

Un Produs Minim Viabil este o versiune a unui produs cu suficiente caracteristici pentru a fi lansat și testat de clienți inițiali. Conceptul este utilizat în dezvoltarea produselor pentru a identifica rapid produsele potențiale care au interes pe piață și pentru a obține feedback rapid de la utilizatori pentru a îmbunătăți și rafina produsul.

Sustenabilitatea devine un subiect din ce în ce mai important, împins pe agenda publică de autorități, legislații, companii, dar și de tot mai mulți cetățeni, și ONG-uri. Realizarea unei dezvoltări economice, sociale și de mediu echilibrate, așa cum este exprimată în Agenda ONU 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, este una dintre provocările majore cu care se confruntă omenirea astăzi. 

Captarea directă a aerului va trebui să facă parte din ecuație și va trebui să fie masiv scalabilă, eficientă din punct de vedere energetic și mult, mult mai ieftină decât tehnologia actuală, astfel încât să poată deveni profitabilă rapid, pe măsură ce taxele pe carbon și schemele de comercializare a emisiilor vor intra în vigoare la nivel global. Și, chiar dacă până la neutralitatea climatică mai e cale lungă, inițiative precum a celor de la Ophset ar putea face diferența în problema schimbărilor climatice. Pentru asta, e însă nevoie ca să fie vizibile, iar lumea să înțeleagă că are nevoie de ele. 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Sateliții ar putea monitoriza deșeurile marine din spațiu

De
Plasticul care poluează apele oceanice și continentale ar putea deveni mult mai ușor de detectat și urmărit prin instalarea unor senzori dedicați pe viitorii sateliți.
MEDIU|FYI

Războiul Rusiei în Ucraina accelerează criza climatică

De
Numai în primii doi ani, costul climatic al războiului provocat de ruși în Ucraina depășește emisiile anuale cumulate generate de 175 de țări, se arată într-un nou raport.
MEDIU|MS TALKS

„Sunt uimit că Transilvania nu este pe lista obligatorie de vizitat a oricărui turist european.” Interviu cu John Murray, regizorul documentarului Wild Transylvania

De
Regizorul irlandez John Murray a petrecut patru ani în România pentru a documenta natura și fauna din Transilvania. El a lansat filmul „Wild Transylvania” în cadrul celei de-a doua ediții Lynx Festival, desfășurat la Brașov, între 4-9 iunie.
MEDIU|FYI

12 recorduri consecutive: luna mai 2024 este cea mai caldă din istorie

De
În luna mai a acestui an, temperatura medie globală a atins o nouă valoare record, marcând un lanț de 12 luni consecutive de temperaturi extreme. ONU cere interzicerea reclamelor la combustibilii fosili pentru a combate criza climatică.