Imagine din timpul Marșului pentru Oprirea Combustibililor Fosili, București, 15 septembrie 2023. Foto: Raluca Rusu
„Politicienii nu vor lua măsuri incomode fără presiune publică.” Interviu cu Ștefania Gârțu, activistă de mediu17 min read
Tineri din întreaga lume, inclusiv în România, au protestat între 15-17 septembrie pentru renunțarea la combustibilii fosili.
Combustibilii fosili, mai exact, cărbunele, petrolul și gazul, contribuie masiv la încălzirea planetei și, implicit, la schimbările climatice globale. Acești combustibili reprezintă peste 75% din toate emisiile globale de gaze cu efect de seră și aproape 90% din emisiile de Mai multe, aici: eia.gov
CITEȘTE ȘI: Clima se schimbă din cauza oamenilor. Dovezile sunt concludente
„Colapsul climatic a început”, a declarat şeful ONU, António Guterres, la începutul lui septembrie, în condițiile în care nu doar vara, ci întregul an 2023 de până acum a fost cel mai cald înregistrat „Colapsul climatic a început”. Vara 2023 a fost cea mai caldă înregistrată în istoria măsurătorilor”, digi24.ro
Toamna aceasta este marcată de două mari evenimente care abordează crizele climatice în desfășurare: summitul ONU de la New York, (20-23 septembrie), privind obiectivele de „Climate protesters in New York and across the globe send message to United Nations”, reuters.com și Conferința ONU privind Schimbările Climatice COP28 din Site oficial: cop28.com
În acest context, zeci de mii de protestatari au mărșăluit în weekend pe străzile marilor orașe ale lumii. Ei au cerut liderilor mondiali angajamente reînnoite pentru o renunțare rapidă la combustibilii fosili și o tranziție către sursele de energie regenerabilă. Protestele au avut loc cu ocazia aniversării a cinci ani de la înființarea mișcării de protest pentru acțiunea climatică Fridays for Future, inițiată de activista suedeză Site oficial: fridaysforfuture.org
Lista revendicărilor a inclus oprirea investițiilor în proiectele noi și în curs de desfășurare care implică combustibili fosili, distribuirea echitabilă a responsabilității în cadrul societății, investiții în proiecte de energie regenerabilă deținute de comunitate și acordarea de compensații comunităților afectate de criza climatică.
Protestele au fost, totuși, inegale. În New York, potrivit estimărilor, au participat între 50.000 și 75.000 de persoane, printre care congresmena Alexandria Ocasio-Cortez și actorii „Tens of thousands in NYC march against fossil fuels as AOC hails powerful message”, theguardian.com În România, în schimb, s-au adunat doar circa 70 de oameni, „«Nu vrem să acceptăm că planeta va lua foc»”. Cum a arătat Marșul Împotriva Combustibililor Fosili în România?”, hotnews.ro
Am vorbit cu Ștefania Gârțu, activistă de mediu și una dintre organizatoarele Marșului pentru Oprirea Combustibililor Fosili, pe 15 septembrie, în dimineața dinaintea manifestării, despre felul în care sunt percepute astfel de proteste în România.
Ștefania Gârțu. Foto: Raluca Rusu
Aici, problemele de mediu există, dar nu sunt primordiale
„Felul în care oamenii se raportează la mediu trebuie întotdeauna înțeles și în context regional. În estul și sud-estul Europei, multe țări sunt mai puțin interesate de mediu, pentru că e mai important pentru ele este să prindă Vestul din urmă, din punct de vedere al dezvoltării economice.
În plus, în multe dintre aceste țări, inclusiv în România, încă de la căderea comunismului, ideologiile partidelor politice nou create nu au fost clare. Nu exista și nu există nici în prezent o dreaptă definită sau o stângă definită.
Pe de altă parte, un procent însemnat din populația României trăiește în risc de sărăcie. Când nu ai nevoile de bază asigurate, nu ai cum să te gândești că poate s-ar putea să dispari din cauza temperaturilor ridicate. Schimbările climatice nu se regăsesc printre nevoile de bază ale oamenilor, așa că ei nu pot să le vadă, din cauza altor probleme care îi copleșesc.”
Schimbările climatice trebuie comunicate într-un limbaj accesibil
„Oamenii politici și cei care fac legea trebuie să înțeleagă că electoratul lor este divers, atât din punct de vedere social, cât și economic. Ei trebuie să meargă în comunitățile vulnerabile din sate sau din mediul urban, ca să înțeleagă realitățile respective, înainte de a le cere oamenilor să accepte că schimbările climatice există și se întâmplă chiar în acest moment.
Nu știu dacă în România putem vorbi despre sceptici în proporție de 100%, care nu cred deloc în schimbările climatice, sau de persoane care sunt în zona gri, care își dau seama de unele lucruri, dar n-au informații clare, comunicate pe înțelesul lor.
De foarte multe ori, nu doar politicienii, ci și jurnaliștii folosesc termeni de specialitate, jargoane sau un limbaj prea scorțos, în care multe persoane nu se regăsesc. Dacă merg la țară la bunici și le vorbesc despre net zero, o să uite la mine și o să mă întrebe ce spun acolo. Dar dacă le arăt că mărul sau vânăta nu sunt coapte sau n-au crescut suficient pentru că a fost secetă, și de-aici încep să vorbesc despre schimbările climatice, adică să găsesc o explicație care să le fie ușor de înțeles, e posibil să îi conving, pe ei și pe alte persoane ca ei, despre ce se întâmplă. Viața și munca lor de zi cu zi sunt impactate de aceste schimbări climatice.
Deși mi-ar plăcea să îi fac să înțeleagă schimbările climatice la nivel internațional, am înțeles că e greu ca oamenii să se conecteze la realități cu care nu se confruntă și pe care nu le trăiesc zilnic.”
Imagine din timpul Marșului pentru Oprirea Combustibililor Fosili, București, 15 septembrie 2023. Foto: Raluca Rusu
Schimbarea vine (și) din presiunea publică
„Politicienii nu vor face schimbări incomode, precum tranziția către o economie sustenabilă, decât prin insistența societății civile. Mi se pare cea mai bună metodă de a schimba cu adevărat politicile publice dintr-un stat, ca mulți oameni să se adune și să pună presiune.
De-asta facem și noi marșul, pentru că atât timp cât ne strângem persoane din inițiative civice, din ONG-uri, din sindicate și punem presiune reală pe guverne, pe toate instituțiile de stat publice care se ocupă de mediu, acest subiect va intra în spațiul public și nu va mai putea fi ignorat.
Politicienilor le e frică de voturi. Dacă îți strigi supărarea în stradă, dacă spui răspicat că nu vei mai vota până nu vezi că vor fi luate cu adevărat niște măsuri necesare binelui public, cât mai clar asumate, dacă mai vorbești și cu alți cinci prieteni să ți se alăture la protest, doleanțele tale s-ar putea să se propage și să se transforme în legi.
De foarte multe ori, oamenii protestează sau susțin diferite teme sau cauze, fără să-și dea seama că multe dintre ele se intersectează, iar lupta împotriva schimbărilor climatice le reunește pe toate, are ceva și din lupta sindicală, și din cea pentru condiții de muncă echitabilă, și din lupta pentru egalitate și libertate, și din lupta împotriva discriminării.”
Sistemul economic bazat pe combustibili fosili nu îi avantajează pe toți în mod egal
„Începând cu perioada industrială, de când au început să fie folosiți combustibili fosili, temperaturile au crescut constant. Momentan, planeta s-a încălzit cu aproape 1,2 grade Celsius față de epoca preindustrială. Dar, după ultimele recorduri de temperatură, pragul maxim de 1,5 grade Celsius stabilit în acordul de la Paris va fi atins mai repede decât se preconizase.
În același timp, multe țări, printre care unele dintre cele mai puternice, cum ar fi Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Norvegia și Noua Zeelandă, au proiecte noi prin care vor să exploateze combustibil fosil. Doar dacă aceste state ar merge mai departe cu acele proiecte, obiectivul de limitare a creșterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială va fi, practic, ratat.
CITEȘTE ȘI: Schimbările climatice. Cum se manifestă și de ce ar trebui să-ți pese de asta?
Dincolo de asta, sistemul economic curent presupune o creștere continuă și cât mai mare a consumului, care nu avantajează pe toți în mod egal. Oamenii din cele mai vulnerabile locuri ale Planetei nu beneficiază de măsuri sociale care să-i avantajeze, așa cum se întâmplă în cazul celor cu un statut mai ridicat, care au parte de creșteri de venituri și de bunăstare. E nevoie de o tranziție către un sistem just, în care măsurile sociale să primeze, iar economia să ocupe un loc secundar.”
Planeta are resurse, dar sunt distribuite inegal
„Un sistem economic just nu ar mai trebui să se bazeze pe arderea combustibililor fosili, iar asta ar ajuta, implicit, la scăderea emisiilor de dioxid de carbon. Planeta are toate resursele de care e nevoie pentru susținerea traiului, dar în prezent, accesul la ele nu este echitabil.
Aceste schimbări vor genera, probabil, o micro-criză, ca orice perioadă de tranziție, care va însoți procesul de readaptare și de reechilibrare. Dar e de preferat o micro–criză care va conduce la un viitor viabil, decât traiul într-un sistem care promovează aceleași idei responsabile de colapsul planetei și al vieților tuturor.
Chiar și energia regenerabilă, verde, precum panourile fotovoltaice, energia hidroelectrică, hidrocentralele și centralele eoliene poluează și consumă diferite resurse care nu sunt finite. Dar la nivel în general, aceste neajunsuri sunt mult mai mici decât pagubele produse de folosirea combustibililor fosili.”
