Tornadele nu se formează des în România, dar e bine să fii pregătit27 min read

Tornadele sunt specifice mai ales Statelor Unite, dar se formează și în România. Pasionații de fenomene meteo extreme contribuie la colectarea datelor, astfel încât specialiștii să stabilească zonele vulnerabile.

Pe 30 aprilie 2019, Răzvan Botăreanu a ajuns la socri, la Bacău, și, ca niciodată, nu l-a întâmpinat nimeni. Toți erau adunați în jurul televizorului. Imaginile arătau o coloană de praf care se ridica de la pământ spre cer, printr-un vârtej. Răzvan a spus atunci că a fost prima oară când a regretat că a ales familia în locul pasiunii. Pentru că altfel ar fi fost la Drajna, județul Călărași, de unde erau imaginile, să fotografieze „una dintre cele mai fotogenice tornade pe care le-a văzut România în istoria recentă”.„Scariest tornado ever seen in Romania 2019”, youtube.com.

Răzvan este pasionat de fenomenele meteo extreme din 2012, când două episoade de viscol au blocat oamenii din mai multe județe sub câțiva metri de zăpadă. Un an mai târziu, a observat din camera de cămin cum o furtună apărută din senin prăbușea copaci peste mașini. A vrut să înțeleagă mai bine aceste fenomene, iar în 2016 a descoperit grupul de Facebook Furtuni România,„Furtuni România – Official Meteo Group”, facebook.com care are acum aproape 40.000 de membri. Unii dintre ei s-au alăturat grupului chiar după tornada de la Drajna, fascinați și curioși de faptul că acestea există și în România.

Ce sunt tornadele și cum se formează?

„Tornada este o coloană de aer care se află în rotație între baza norului și o suprafață”, explică Bogdan Antonescu, cercetător în fizica atmosferei, care se concentrează pe înțelegerea fenomenelor extreme.

O furtună se creează atunci când există trei condiții prielnice: instabilitate în atmosferă, umiditate și un mecanism de declanșare (care ridică particulele de aer de la suprafață până în regiunea unde există instabilitate). Tornadele iau naștere când acestor trei ingrediente li se adaugă și forfecarea vântului, adică schimbarea direcției și vitezei vântului, la urcarea în atmosferă.

Intensitatea tornadelor este calculată pe scara Fujita, în funcție de daunele pe care le-au creat asupra localităților și vegetației. Sunt marcate de la F0 (nu există aproape deloc pagube) și F5 (distrugere totală).

La intensitatea F0, tornadele sunt vizibile, dar nu produc pagube. La F1, iau țiglele de pe acoperișuri, ridică lemne de pe sol, rup copacii fragili. De la F2, tornadele încep să producă pagube semnificative: sparg geamurile, doboară copacii, dezvelesc casele. Tornadele de intensitate F4 și F5 sunt extreme – distrug în totalitate localitățile și rad pădurile.

Harta tornadelor din România. Hartă: Bogdan Antonescu

Tornadele din România

Bogdan Antonescu era meteorolog la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) în 2005, când a văzut pe datele radar o furtună care ar fi putut produce o tornadă. Și-a anunțat colegul, mai în vârstă și cu mai multă experiență, dar care i-a răspuns: „Nu putem să dăm prognoz,ă pentru că noi nu avem tornade în România și nu a dat nimeni prognoză până acum”. A sunat-o pe șefa lui, care le-a zis să aștepte un semn din teren.

„La fenomenele extreme, publicul este de mare ajutor”, explică acum Antonescu. „Publicul larg, furnizând informații, chiar dacă nu în timp real, doar punându-le undeva pe rețele de socializare, ne ajută pe noi să înțelegem dacă s-a produs ceva sau nu în zona respectivă.”

Până la urmă, un jurnalist de la o televiziune care filma un reportaj lângă Cernavodă le-a transmis că vede o pâlnie coborând din cer. Atunci Antonescu a dat, în premieră în România, o avertizare pentru autorități. Dar pentru că nu avea confirmarea că pâlnia a atins pământul, devenind astfel o tornadă, a formulat „vânt care poate lua aspect tornadic”. O formulare vagă, care înseamnă doar faptul că vântul va fi foarte intens, dar care avea rolul să le transmită autorităților să fie în gardă. 

Acela a fost momentul când Antonescu și-a dat seama că îi place mai mult să fie cercetător, decât meteorolog. A mai rămas la ANM încă cinci ani, dar și-a dedicat timpul studierii fenomenelor meteo extreme. Atunci s-a născut pasiunea lui pentru tornade.

Aceste fenomene meteo extreme apar în mitologia populară românească sub numele de dragoni. În credința populară, aceste personaje tulbură ordinea naturii și a comunităților umane, aducând furtuni și grindină. Au coada lungă, pe care o balansează când sunt în cer (adică norul pâlnie), au puterea de a ridica oamenii către nori și au respirația atât de rece, încât îngheață apa în cer (grindina care se produce uneori înaintea tornadei).

Prima tornadă a fost raportată în România pe 4 iunie 1822, lângă Timișoara.„Tornadoes in Romania”, journals.ametsoc.org Între 1822 și 1944 au fost raportate în total 33 de tornade, iar perioada socialistă (1945-1989) conține doar opt tornade raportate, cel mai probabil din cauza faptului că atunci părerea majoritară era că acestea nu se formează în România.

Antonescu a realizat o hartă cu tornadele din România dintre anii 1603 și 2022. În acest interval au avut loc 195 de tornade. Aproape 44% au avut intensitatea de F1, în timp ce doar 71 de tornade au fost clasate la intensitatea F3. Cele mai multe s-au produs în lunile mai, iunie și iulie, în sud-estul țării. Între 1990 și 2022 au fost raportate 140 de tornade, dar asta nu înseamnă neapărat că s-au produs mai multe față de trecut, ci că cetățenii au transmis mai ușor, prin intermediul internetului, imagini.

Surpriza de la Drajna

Tornada de la Drajna este reprezentată pe harta lui Bogdan cu un cerc mic, portocaliu. Din estimările din teren, a fost o tornadă F1. Potrivit unor specialiști,„Cum s-a format tornada de la Drajna și ce viteză a avut vântul”, hotnews.ro vântul ar fi avut în interiorul tornadei 90 km/h. Tornada s-a deplasat pe o distanță de 50 de kilometri„Cum s-a produs tornada din Călărași”, youtube.com într-o oră și 20 de minute, a distrus acoperișurile a 16 locuințe și a răsturnat un autocar cu 40 de persoane. La câteva zile după evenimentul din județul Călărași, atunci când măsurătorile au indicat posibilitatea formării unei alte tornade, ANM a emis pentru prima dată în istoria României o avertizare oficială de tornadă.

Pentru că astfel de fenomene sunt destul de rare în România, cele mai multe persoane aflate la Drajna n-au știut cum să reacționeze. Unii șoferi au oprit pe marginea drumului, destul de aproape de fuior, pentru a face fotografii. Alții au condus chiar pe lângă tornadă, cum a fost cazul șoferului de autocar.  

Dacă ar fi fost acolo, și nu la Bacău, Răzvan Botăreanu ar fi fotografiat fenomenul de la nord de Slobozia, de la cel puțin un kilometru distanță de tornadă.

„Să și pot evacua rapid, să nu fiu în pericol, nu doar să surprind momentul”, spune el. „Sunt fenomene cu o evoluție extrem de imprevizibilă, care își pot schimba direcția instantaneu. Nu ai de unde să știi că nu te va lovi.”

Timișoara, 17 iunie 2019. Foto: Adrian Săcăluș

Citizen science de la vânătorii de furtuni

Dacă vânătorii de furtuni de pe grupul unde este Răzvan administrator ar fi fost la Drajna, ar fi știut ce să facă. Pentru că scopul grupului Furtuni România, precum și al paginii cu același nume, este tocmai de a informa populația cu privire la fenomenele meteo extreme.

„Pentru că, în momentul în care ești informat și știi că se va întâmpla ceva, poate ești și mai pe fază”, spune Răzvan. „Nu vei mai fi surprins atât de ușor. Am urmărit ca oamenii să conștientizeze, să învețe și mai ales să se ferească de anumite fenomene care pot pune gospodăria și viața în pericol.”

Atunci când vânează o furtună, cei din grup pleacă cu cel puțin două mașini, dintre care una trebuie să fie de teren, pentru că riscă oricând să se împotmolească în noroi sau să fie luați de viitură. Consultă întâi modelele numerice de prognoză, care le arată cu aproximație zona unde s-ar putea produce o furtună. Apoi, cineva rămas acasă, în fața calculatorului, le transmite informații obținute din imaginile satelitare și de la radarele din România, Bulgaria și Ungaria. Astfel, ei vor ști unde să se poziționeze pentru a observa și fotografia toate elementele furtunii, dar vor putea și să estimeze direcția și viteza de propagare a furtunii, pentru a pleca la timp, fără să se pună în pericol. Se mândresc că până acum s-au descurcat singuri – n-a fost nevoie să apeleze la autorități.

Rolul celui care rămâne acasă este deosebit de important, pentru că el este responsabil cu prognoza. Ceea ce poate să fie foarte dificil la fenomenele meteo extreme, subliniază Bogdan.

„Fenomenele extreme se dezvoltă foarte rapid. Acolo nu mai poți să lași un calculator să spună cât o să fie temperatura, ci trebuie cumva să interpretezi datele și să încerci să-ți dai seama dacă apar ingredientele necesare. Calculatorul poate să spună, da, există instabilitate, există umiditate. Dar lucrurile sunt mai complicate, că nu implică numai modelare numerică, implică și observații, implică și intuiția care apare în timp.”

Fotografiile pe care le realizează Răzvan și colegii le sunt de ajutor studenților (pentru lucrări de licență sau disertație), curioșilor, pasionaților sau chiar cercetătorilor. Așa se face că pe grupul Furtuni România sunt și climatologi, meteorologi și cercetători – printre care și Bogdan Antonescu – care se implică în discuțiile dintre pasionați.

„Aceste fotografii pe care le realizăm sunt de cele mai multe ori de manual, extrem de utile pentru studenți, viitorii meteorologi care vor efectua observații”, spune Răzvan. „Atunci găsim extrem de util să creăm un fel de fototecă cu fenomene impresionante care au avut loc pe teritoriul național.”

Ce fac vânătorii de furtuni, fără să știe neapărat, se numește citizen science. Aceasta se referă la implicarea publicului larg în proiecte de cercetare științifică, ceea ce permite colectarea unui volum mai mare de date dintr-un număr mai mare de locații geografice, ceea ce poate duce la înțelegerea mai profundă a fenomenelor studiate.

O situație în care grupul a contribuit la cercetare a fost pe 31 iulie 2020, când în regiunea Moldovei a avut loc o furtună care putea duce la formarea unei tornade (numită și super-celulă). La câteva minute după publicarea singurei fotografii de pe grup, ANM a cerut acordul să folosească poza. Meteorologii de acolo voiau să realizeze un studiu despre acel fenomen, care a durat mai mult decât de obicei și a traversat trei județe, dar și sudul Republicii Moldova.

În decembrie 2022, administratorii grupului au stabilit un acord cu Administrația Națională de Meteorologie, prin care meteorologii le asigură pasionaților, atunci când solicită, informații în timp real, iar vânătorii de furtuni le oferă la schimb fotografii de calitate, dar și date din teren, din diferite stadii de evoluție ale furtunilor.

Tornada – Nirvana pentru vânătorii de furtuni

„Când vine vorba de furtunile supercelulare, astea sunt de regulă cele mai spectaculoase și mai periculoase”, crede Răzvan. „În America dau tornade, în România dau speranțe.”

Din punctul lui de vedere, când vine vorba de cum se raportează la tornade, membrii grupului Furtuni România se împart în două categorii: „Doamne, ferește! și Doamne, dă!”. Pentru el, tornada este Nirvana meteorologiei.

„Ca raportor și observator al vremii, consider că este o manifestare extrem de izolată. Dar știm cu toții că furtunile cu caracter izolat pot fi cele mai periculoase.”

Există studii care arată că în viitor vor apărea frecvent condiții prielnice pentru formarea furtunilor în Europa Centrală și de Est. Însă aceste concluzii au fost trase după analizarea datelor din ultimii 30 de ani.

„Când ne uităm la schimbări climatice și vedem că a crescut temperatura într-o anumită regiune, acolo ne bazăm în principal pe date de observație”, a explicat Bogdan. „Există un set de date, măsurători din oră în oră, cu un termometru și știm ce se întâmplă cu temperatura pe termen lung.”

Pentru tornade și grindină, însă, nu există aceste date, deci nu poate fi stabilit un trend, dacă va crește sau nu frecvența acestora.

„Singurul instrument este un observator uman care vede tornada și o raportează”, a mai spus cercetătorul. „Observațiile publicului sunt foarte importante, pentru că în felul ăsta ne dăm seama unde sunt mai multe tornade, unde s-au format, care e traiectoria lor, putem să estimăm zona, să ne dăm seama unde e zona cu cele mai multe tornade, apoi să estimăm riscul.”

Bogdan este director adjunct la European Severe Storms Laboratory, o comunitate de cercetători europeni care studiază fenomenele meteo extreme. Acest laborator pune la dispoziția publicului o aplicație prin care oricine poate sesiza atunci când observă o tornadă, grindină, vânt puternic sau orice fenomen meteo deosebit. Cei care vor să le fie de ajutor cercetătorilor pot să introducă aceste date pe site-ul European Severe Weather Database.European Severe Weather Database, eswd.eu.

Ce trebuie să faci în timpul unei tornade?

Comparativ cu Statele Unite, locul unde se formează cele mai multe tornade din lume, România nu are parte de atât de multe astfel de fenomene extreme. Însă tocmai faptul că românii nu sunt expuși la informații despre aceste fenomene îi face vulnerabili în fața lor, atunci când se formează.

Poți să-ți dai seama că se declanșează o tornadă atunci când vântul este puternic, apare un nor rotativ în formă de pâlnie, care se întinde spre pământ, se aude un zgomot puternic (ca și cum ar trece un tren de marfă). În cazul în care te afli în calea unei tornade, adăpostește-te într-un șanț (dacă ești în spațiu deschis), la subsol sau în beci, dar evită să te ascunzi sub un pod sau un pasaj. Dacă ești în casă, cel mai în siguranță loc ar fi în baie, în cadă, sau o zonă cât mai în mijlocul casei, departe de geamuri și de pereții exteriori. Acoperă-ți capul și gâtul cu brațele, iar corpul cu o pătură, dacă ai la îndemână.

Locul cel mai puțin dorit să fii când se formează o tornadă este într-un vehicul motorizat, pentru că poate fi răsturnat sau ridicat cu ușurință. Specialiștii români recomandă să conduci în direcția opusă. Cei americani, unde tornadele sunt deseori devastatoare, spun să părăsești imediat automobilul, să cauți o adâncitură în pământ și să-ți protejezi capul. Nu te ascunde sub mașină și evită zonele cu copaci. Dacă ai fost surprins în mașină, închide geamurile și poartă centura de siguranță. 

După eveniment, fii atent la firele electrice căzute, nu intra în clădiri avariate și folosește telefonul doar pentru situații de urgență (comunică cu familia prin mesaje text). Dacă ești prins sub dărâmături, acoperă-ți gura pentru a evita inhalarea prafului. Mai multe recomandări găsești în ghidul realizat de Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență.„Ghid tornadă”, fiipregatit.ro