Trenul alimentar al Europei virează spre o cale mai verde16 min read

Pentru a avea regimuri alimentare mai blânde cu mediul și mai bune pentru sănătatea oamenilor, sunt necesare schimbări radicale în producție și consum.

Ca tânăr om de știință, dr. Christian Bugge Henriksen nu s-a ferit niciodată să-și murdărească mâinile. Și-a pus adesea cizmele de cauciuc pentru a studia nutrienții din sol în culturile de orz și cartofi din țara sa natală, Danemarca.

De atunci, Henriksen a ajuns să predea cursuri universitare despre grădinărit și silvicultură. De asemenea, s-a străduit din greu să afle răspunsuri la o serie de întrebări despre ce alimente sunt mai bune pentru sănătatea publică și planetă. 

Calorii costisitoare

„Sistemul alimentar actual are un impact enorm asupra mediului, a biodiversității, a solurilor și a resurselor de apă”, spune Henriksen, care este conferențiar în cadrul Departamentului de Știință a Plantelor și Mediului la Universitatea din Copenhaga. „Avem și o mulțime de probleme de sănătate cauzate de obezitate și malnutriție.” 

Producția alimentară generează circa o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră, contribuie la distrugerea speciilor și ecosistemelor și reprezintă principalul motiv pentru care peste jumătate din adulții din UE sunt supraponderali. 

Henriksen crede că trebuie să existe o cale mai bună de a avea mâncare gustoasă cu un impact mai redus asupra mediului – și asupra taliei oamenilor. 

Acesta conduce un proiect de cercetare care a beneficiat de finanțare din partea UE pentru a implica europenii, inclusiv copiii și tinerii adulți, fermierii și reprezentanții sectorului alimentar, în eforturile de a ajuta Europa să se îndepărteze de producția alimentară industrializată, axată în mare parte pe creșterea animalelor pentru hrană.

Denumit CLEVERFOOD,// „Connected Labs for Empowering Versatile Engagement in Radical Food system transformation”, cordis.europa.eu // proiectul a început în ianuarie 2023 și se va derula până la sfârșitul anului 2026. Participanții provin din nouă țări: Belgia, Danemarca, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Spania, Țările de Jos și Ungaria.

„Avem nevoie de un sistem alimentar care să fie echitabil, sănătos și sustenabil”, spune Henriksen. „Din păcate, nu avem un astfel de sistem acum.”

Totul este pregătit

Pentru a ajunge acolo, este nevoie de schimbări coordonate pe scară largă. 

Aceasta înseamnă acțiuni întreprinse simultan pe mai multe fronturi: modificarea obiceiurilor de consum, producția și procesarea în plan local, reducerea utilizării apei și a energiei, reciclarea nutrienților, mai puțină mâncare aruncată, reducerea deșeurilor de ambalaje și, nu în ultimul rând, crearea unui cadru instituțional propice schimbării și dezvoltarea acestuia.

„Avem nevoie de o transformare a sistemului alimentar”, spune Kerstin Pasch, agrobiolog și șef al biroului Institutului German de Tehnologii Alimentare din capitala belgiană, Bruxelles. 

Aceasta conduce un alt proiect la nivel european menit să impulsioneze o regândire a modului în care sunt produse și consumate alimentele pe continent. Denumit FOSTER,// „Fostering food system transformation by integrating heterogeneous perspectives in knowledge and innovation within the ERA”, cordis.europa.eu // acest proiect care se întinde pe patru ani și ar urma să se încheie în august 2026 își propune să examineze cum ar putea fi îmbunătățită diseminarea celor mai recente cunoștințe și practici.

Pasch a prezentat această provocare zugrăvind imaginea unui sistem care este mult mai complex decât simpla imagine a fermierului din cărțile pentru copii.

Sistemul alimentar include o mulțime de oameni implicați în producția, procesarea, depozitarea, comercializarea, consumul și eliminarea alimentelor. Toți cei implicați trebuie să își înțeleagă rolul și ce impact au acțiunile lor, potrivit lui Pasch.

„Sistemul alimentar înseamnă mult mai mult decât simpla producție agricolă”, spune aceasta. 

Orchestrarea schimbărilor

Obiectivul Pactului verde european// „Pactul verde european”, europa.eu // este ca UE să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. 

Strategia UE „De la fermă la consumator”// „Farm to Fork Strategy”, europa.eu (PDF) // și modificările recente// „PAC 2023-2027”, ec.europa.eu // aduse politicii agricole comune vor ajuta la restructurarea sistemului alimentar în concordanță cu obiectivele de mediu ale Europei.

O inițiativă de cercetare a UE denumită Food 2030// „Food 2030”, europa.eu // trasează calea de urmat, plecând de la știință. 

Aici își aduc contribuția proiecte ca CLEVERFOOD și FOSTER. Acestea reunesc o gamă largă de protagoniști, promovând un sistem alimentar mai echitabil, mai sănătos și mai sustenabil și impulsionând schimbări reale în tiparele de producție, distribuție, retail și consum.

„Avem nevoie de o agricultură mai sustenabilă, ceea ce înseamnă să producem suficientă mâncare, însă fără un impact negativ asupra generației următoare”, spune Pasch. 

CLEVERFOOD a creat o platformă online// „Food2030”, food2030.eu // pentru numeroasele inițiative finanțate de UE care împărtășesc aceeași viziune. A atras deja peste 70 dintre acestea, cu investiții combinate care depășesc 450 de milioane de euro, potrivit lui Henriksen.

„Scopul este de a facilita mobilizarea cetățenilor europeni – inclusiv copii, tineri, fermieri, antreprenori, investitori, cercetători și educatori – și a responsabililor cu elaborarea politicilor pentru a transforma sistemul alimentar ”, spune acesta.

CITEȘTE ȘI: Europa își întreabă cetățenii cum să limiteze risipa alimentară 

Puterea oamenilor

În cele din urmă, va fi nevoie ca schimbările reale să vină dintr-o combinație de abordări de la vârf la bază și de la bază la vârf.

Pasch subliniază rolul autorităților locale și al organizațiilor comunitare locale în stimularea transformării.

În Germania, de exemplu, consiliul de politică alimentară// „The food policy council for the CityRegion of Stuttgart”, ernaehrungsrat-stuttgart.de // pentru regiunea urbană Stuttgart, partener în cadrul proiectului FOSTER, încurajează cantinele școlare să se aprovizioneze cu ingrediente de la producătorii locali, ajutând fermierii să își proceseze recoltele mai aproape de casă.

În Serbia, o inițiativă ajută fermierii să își îmbunătățească producția prin noile tehnologii. Un sat digital // „Digitalno selo”,digitalnoselo.rs // caută să facă munca și viața la țară mai atrăgătoare, mai ales pentru tineri.

În Țările de Jos, o Coaliție pentru tranziția alimentară// „This is the food transition coalition (TCV)”,transitiecoalitievoedsel.nl // cu circa 200 de membri dorește să accelereze schimbarea, astfel încât prețurile alimentelor să reflecte costurile lor reale, inclusiv în ceea ce privește impactul asupra mediului. 

Pentru acest grup, mottoul „Fără foamete”, care a motivat o mare parte a politicii agroalimentare din Europa postbelică, trebuie schimbat în „O viață sănătoasă pe o planetă sănătoasă. Pentru toți”. 

Pasch subscrie. 

„După Al Doilea Război Mondial, s-a pus un accent puternic pe a produce suficientă mâncare”, spune aceasta. „Acum, doar să producem mai multă mâncare nu este îndeajuns.”

O problemă spinoasă

O modalitate de a reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar este prin diminuarea rolului cărnii.

„Nivelurile actuale de producție și consum al cărnii nu sunt sustenabile pe termen lung”, spune Henriksen.

Astăzi, carnea reprezintă o sursă importantă de proteine. Consumul de carne tinde să crească pe măsură ce oamenii devin mai înstăriți, iar în ultimii 50 de ani, producția de carne la nivel mondial a crescut de cel puțin trei ori. 

Circa cinci miliarde de hectare – 38% din suprafața terestră a planetei – sunt exploatate în scop agricol// „Land use in agriculture by the numbers”, fao.org // la nivel mondial. 

Aproximativ 40% din terenurile cultivate din lume sunt folosite pentru a hrăni animalele, nu oamenii.

Nu înseamnă însă că toată lumea trebuie să devină vegetariană. Totuși, mai puțină carne consumată înseamnă mai puține animale crescute, lăsând astfel mai mult loc cultivării plantelor pentru proteine. Aceasta ar ajuta clima și biodiversitatea.

Obiceiuri vechi, oportunități noi

Creșterea animalelor de fermă pentru hrană are o istorie îndelungată în Europa, astfel că orice tranziție către un regim alimentar bazat mai mult pe plante trebuie să încurajeze noi practici de afaceri.

În Danemarca, de exemplu, există o platformă care pune în legătură fermierii care cultivă legume. 

Scopul este de a ajuta la construirea unei comunități de cultivatori care să ofere sfaturi în legătură cu cele mai bune practici și piețe. O altă inițiativă națională abordează diversele soiuri de ovăz, mazăre și fasole fava pentru a îmbunătăți gustul, proprietățile nutritive și alte caracteristici calitative ale alimentelor bazate pe plante. 

„Dacă fermierii aleg să cultive aceste soiuri, mai degrabă decât culturi în masă, vor obține un preț mai bun”, spune Henriksen.

Fie că e vorba de Danemarca sau Serbia, Germania sau Țările de Jos ori o mulțime de alte țări europene, restructurarea sistemului alimentar din Europa nu mai este o chestiune doar dezbătută, ci și pusă în practică. 

Accelerarea schimbărilor în sistemul alimentar va fi principala provocare a anilor următori. 

„Diferitele proiecte și inițiative existente vizează câteva componente izolate ale sistemului alimentar, însă nu și întregul sistem, de obicei”, spune Henriksen. „Este ceea ce trebuie să facem acum pentru binele oamenilor și al planetei”. 

Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate de UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene. Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.