Foto: Ștefan Toma

„Un viitor sustenabil este singurul pe care ni-l putem permite.” Interviu cu Ciprian Stănescu25 min read

De Adriana Moscu 17.07.2023

Ciprian Stănescu va fi din nou moderatorul Climate Change Summit, un eveniment amplu dedicat soluțiilor pentru provocările legate de schimbările climatice prezente și viitoare. 

Anul trecut, între 4-5 octombrie, a avut loc la București prima ediție Climate Change Summit, eveniment regional de referință dedicat soluțiilor la schimbările climatice.Toate informațiile despre eveniment sunt disponibile pe climatechange-summit.org    

Au fost prezenți peste 50 de speakeri internaționali și 500 de participanți, cercetători, antreprenori și factori de decizie la nivel național și european, precum și inovatori din lumea corporativă și societatea civilă,  care au prezentat idei pentru un viitor sustenabil. 

Misiunea Climate Change Summit este de a identifica soluții la provocările climatice la nivel european și regional, prin intermediul unor conversații despre politici climatice, finanțare sustenabilă și inovație tehnologică. 

Evenimentul a fost organizat de BRD Groupe Société Générale, în calitate de inițiator și partener fondator și Social Innovation Solutions, organizație activă în sustenabilitate, impact social și inovație. 

Ciprian Stănescu, Președinte și CEO al Social Innovation Solutions, va modera din nou evenimentul, care va avea loc pe 19 și 20 octombrie, la București și va aduna nume sonore din Români și din străinătate, preocupate de o economie durabilă și de soluții pentru un viitor sustenabil. 

Am aflat de la Ciprian Stănescu detalii în premieră despre ce-a de-a doua ediție Climate Change Summit, dar și despre parcursul său profesional, ca promotor al revoluției verzi. 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/07/Mindcraftstories_Ciprian-Stanescu_Innovatiin-Labs_Climate-Change-Summit-BRD_Stefan-Toma.jpg

Ciprian Stănescu pe scena BRD Climate Change Summit din octombrie 2022. Foto: Ștefan Toma

Cum au ajuns sustenabilitatea și schimbările climatice să devină domenii de interes major pentru tine?

O mare parte a intereselor profesionale sunt legate de viața personală. Am început să fiu mai interesat de cum ar putea arăta viitorul mediu (2030-2040) odată cu nașterea primei mele fete. Și, cumva natural, am început să fiu mai preocupat despre cum am putea construi un viitor mai sustenabil atât pentru fetele mele, cât și pentru noi toți. Prin incubatoarele de start-up-uri și conferințele despre viitor lansate la Social Innovation Solutions,Site: socialinnovationsolutions.org am început să descoperim cum una din cheile unui viitor sustenabil, în afară de investiția în soluții, este și conversația despre cum putem produce schimbare, cum o putem finanța și cum putem dezvolta comunități care să pună această transformare în practică.

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă organizațiile în adoptarea practicilor durabile și cum le ajuți să le depășească?

Lucrăm în Social Innovation Solutions (SIS) cu sute de organizații anual – de la start-up-uri făcute de liceeni sau antreprenori la început de drum, IMM-uri cu 7-10 ani vechime sau corporații și ministere. Vedem adesea aceleași provocări: lipsa capitalului și a resurselor umane. Cred că mai este, însă, și un alt tip de provocare, care e mai degrabă legat de lipsa de know-how. Vedem în diverse programe SIS că nivelul de înțelegere al oamenilor de afaceri despre cum ar trebui să arate un model de business sustenabil este work in progress. Și aici este unul din rolurile SIS: să susțină procese educaționale și conversații despre sustenabilitate atât la nivel individual (propria companie) cât și la nivel de comunitate și sistemic.

Ce rol consideri că joacă dezvoltarea programelor educaționale în domeniul sustenabilității și ce impact au asupra viitoarelor generații?

Rolul esențial al acestor programe este de a educa generațiile actuale cu privire la viitor în relație cu cei trei piloni principali – mediu, social și guvernanță, dar are impactul final de a reduce/diminua impactul negativ pentru generațiile viitoare. Acest tip de programe,Detalii: program-transformator.org cum sunt și cele dezvoltare de SIS, vin în întâmpinarea schimbărilor necesare, atât la nivel individual, dar mai ales organizațional și care sunt cerute atât de finanțatori și investitori, cât și de clienți și autorități. Într-un context în care pare că nu mai avem timp de nimic, acum este momentul să investim în educație de sustenabilitate, atât pentru a rămâne competitivi și relevanți în viitor, dar și pentru a deveni modele pentru tinerii antreprenori.

Cum crezi că pot fi mobilizați oamenii să se implice în sustenabilitate și combaterea schimbărilor climatice?

S-a întâmplat ceva foarte important în ultimii doi-trei ani: oamenii au început să „interacționeze” mult mai puternic cu două teme care le erau mai degrabă distante, inteligența artificială și schimbările climatice. Cred că primul pas spre a deveni agenți ai schimbării este conștientizarea problemei. Vedem inclusiv în studiile noastre că există o majoritate covârșitoare de români care cred că schimbările climatice sunt reale și că au un impact major și în viața lor. 

CITEȘTE ȘI: „Avem o planetă, nu cinci. Trebuie să ne gândim la asta.” Interviu cu ecologul Chris Hines

Lansat în 2022, în pregătirea primei ediții a Climate Change Summit, cel mai important evenimente dedicat soluțiilor la schimbările climatice, studiul SISLink: socialinnovationsolutions.org despre percepția românilor cu privire la schimbările climatice a arătat că 89% dintre aceștia consideră că impactul transformărilor climei este semnificativ. Cred că e important să transformăm comportamentul consumatorilor prin oferirea de soluții alternative ușor de utilizat și accesibile și prin conectarea comunităților, pentru a fi parte a soluțiilor pentru viitor. 

Cum crezi că pot fi create colaborări eficiente între diferitele sectoare – public, privat și societatea civilă – pentru a aborda schimbările climatice și a promova sustenabilitatea într-un mod mai amplu?

Sunt absolut convins că putem crea sinergii și colaborări mai ales cu sectorul public. Noi am reușit acest lucru prin parteneriatul cu Secretariatul General al Guvernului, cât și cu ministere tangete cu tema sustenabilității sau schimbărilor climatice (Ministerul Economiei și Antreprenoriatului, Ministerul Mediului) sau prezența în diverse evenimente cum ar fi și Climate Change Summit a mai multor primari, miniștri sau secretari de stat. Cred că este esențial să știm cum punem problema schimbărilor climatice în relația cu diverse instituții publice și factorii de decizie pentru a obține soluții eficiente într-un domeniu atât de complicat. 

Ai pus umărul la organizarea celui mai mare exercițiu de foresight din România privind schimbările climatice, din care au rezultat 20 de scenarii pentru 2030. Care sunt concluziile desprinse?

În marja Climate Change Summit 2022 am organizat la Palatul Victoria, timp de două zile, opt sesiuni de lucru despre viitorul climatic al României în 2030. Un exercițiu de foresight colaborativ,Link: climatechange-summit.org care a implicat aproape 200 de key stakeholders în teme ca agricultură, energie sau biodiversitate. În afară de concluziile specialiștilor cu privire la clima anilor 2030 – creșterea temperaturilor, precipitații și fenomene meteorologice instabile, deșertificare etc. – participanții au avut și trei tipuri de concluzii: 

  1. Viitorul preferat are nevoie de acțiune: există, în majoritatea scenariilor preferate, un singur factor care împiedică progresul climatic – lipsa acțiunii reale;
  2. Viitorul preferat are nevoie de colaborare: acțiunea climatică este maximizată atunci când eforturile tuturor actorilor sunt aliniate și colaborarea este business as usual;
  3. Viitorul preferat are nevoie să nu lase pe nimeni în urmă: de la măsuri compensatorii pentru comunități marginalizate la prezența la masa discuțiilor a tuturor stakeholderilor.

Un exemplu de scenariu pe care participanții ar vrea să îl vadă, nu doar unul probabil pentru grupul de lucru Economie Circulară: în 2030, toate companiile depun, alături de declarația de venit, și o declarație de amprentă asupra mediului, informația fiind disponibilă public. Economia circulară intră în stilul de viață pentru majoritatea consumatorilor. Apar schimbări în structura economiei, scad industriile extractive și exportul de resurse brute, crește gradul de prelucrare a resurselor secundare, ceea ce duce la creșterea gradului de circularitate.

România este campioană la ratarea oportunităților de finanțare. Care sunt cele legate de sustenabilitate și ce poate face statul român pentru a le atrage?

Mediul de business, cel care într-o mare măsură este beneficiarul acestor fonduri, alături de autoritățile locale, cere de ani de azi mai multă predictibilitate – fie fiscală, fie legată de astfel de oportunități. Cred că oportunitățile din PNRR și cele din fondurile dedicate tranziției la o economie verde trebuie mai bine comunicate către mediul de business și cetățeni pentru a putea avea acces mai rapid la acestea. 

Mulți experți în domeniul sustenabilității susțin că România nu este deficitară la capitolul legi, ci la aplicabilitatea lor. Există loc de mai bine în domeniul legislativ privitor la mediu, climă și sustenabilitate?

Da, 100%. Și cred că e loc de mai bine în toate domeniile. Pregătim în cadrul Climate Change Summit din 19-20 octombrie, mai multe paneluri de discuții cu parlamentari, miniștri sau primari despre legislație climatică și mai ales despre capacitatea de aplicabilitate. Cred că nu e neapărat despre rea voință în multe cazuri, ci mai degrabă de lipsa capacității de implementare a legislației, mai ales pentru autoritățile locale. Un exemplu recent, și mă bucur că am început în 2022 la Summit această conversație publică, este Centura Verde a Bucureștiului.Site: centuraverde.ro O parte esențială a acestui proiect este un proiect legislativ care să oprească defrișarea copacilor de lângă București care a trecut de comisiile din Senat aproape cu unanimitate.

Ai prezentat ediția inaugurală a Climate Change Summit la București. Cum te-ai simțit în calitate de moderator? Cu ce ai rămas din prezentările celor două zile și care a fost discuția care ți-a atras cel mai mult interesul?

E destul de dificil să aleg un singur moment din Climate Change Summit 2022. Ca moderator, și mai ales ca organizator, toți cei 60+ de vorbitori ai evenimentului au fost importanți. Voi menționa însă un singur moment, pe scurt: am moderat un panel despre cum finanțăm un nou model economic cu Ștefania Racolța-Cruceru, Head of EU Green Finance EBRD, Linda Zeilina, Founder, The International Sustainable Finance Center și Kokou Agbo-Bloua, Global Head of Economics, Groupe Société Générale. Și mi-am dat seama cât de complicat dar și exciting este să punem bazele unui nou model economic în Europa, care trebuie să ia mereu în calcul toate variabilele economice globale, într-o lume în care interdependența economică este puternică și cooperarea internațională în pericol.

Ce subiecte vor fi abordate în ediția curentă din toamnă și ce poți să ne spui despre invitați? Cum se va deosebi această ediție de cea anterioară?

Climate Change Summit este primul eveniment de acest gen din România, care devine loc anual de întâlnire pentru antreprenori, oficiali guvernamentali, cercetători și lideri ai societății civile care împărtășesc o viziune comună pentru un viitor mai verde. Finanțările sustenabile și rolul pe care start-up-urile îl pot avea în lupta împotriva schimbărilor climatice, soluții sustenabile în energie, agricultură și industria alimentară, economia circulară, tehnologiile momentului și importanța biodiversității sunt doar câteva dintre temele de pe agenda celei de-a doua ediții a evenimentului. Ce este diferit față de 2022 este că a doua zi vom avea sesiuni publice și private în peste zece locuri din București – de la universități și organizații de business naționale până la librăria Cărturești sau Parlament.

Bucureștiul, orașul care găzduiește Climate Change Summit, nu este cel mai curat din lume, nici măcar din țară. Ce soluții întrevezi pentru ca România să aibă orașe sustenabile, prietenoase cu oamenii și mediul?

Cred că Bucureștiul are potențialul să devină un oraș mai verde și mai prietenos cu copiii. Vedem, cel puțin în ultimii ani, că există deschidere din partea primăriei și primăriilor de sector să transforme sistemic acest oraș într-unul al viitorului și ne bucurăm să găzduim și anul acesta primari de sector în Summit, dar și din alte orașe. Am petrecut multe ore în sesiuni de lucru în această primăvară în București, Constanța, Brașov și Timișoara în exerciții de foresight despre viitorul acestor orașe în 2040 și concluzia principală este că vrem să redăm orașele cetățenilor. Soluții sunt multe, cred că este nevoie de mai multă continuitate și predictibilitate politică și de implicarea mai puternică în mediul civic a companiilor. Pentru că am copii și ne plac plimbările și parcurile, menționez trei exemple recente: Parcul Sticlarilor din Sectorul 2, Parcul Liniei din Sectorul 6 și Străzi Deschise. 

Subiectul inteligenței artificiale a dominat prima parte a anului 2023 și nu a lăsat urme de îndoială că omenirea se află acum la începutul unei revoluții tehnologice care va exploda exponențial. Cum vezi rolul inovațiilor tehnologice, în general, și al AI-ului, în special, în rezolvarea problemelor de mediu cu care se confruntă omenirea în prezent?

Tehnologia este esențială pentru soluții pentru un viitor sustenabil. Tech for Good și, mai ales, Purpose Tech sunt și teme importante ale Climate Change Summit 2023. Pe scurt, cred că tehnologii sub egida AI pot să ajute la: monitorizarea și analiza datelor, eficientizarea și optimizarea resurselor (energie, transport, apă etc), agricultura sustenabilă (drone sau biotehnologii, monitorizare calitate sol etc.), simulări și modelări complexe cu AI, inclusiv de politici publice. Prin analiza datelor, AI poate identifica modele și tendințe pentru a prezice cererea și alocarea optimă a energiei regenerabile. De asemenea, AI poate optimiza eficiența sistemelor de stocare a energiei și poate ajuta la gestionarea și monitorizarea rețelelor inteligente de energie. Atunci când vine vorba despre protejarea biodiversității utilizând imagini satelitare și tehnici de învățare automată, AI poate identifica și monitoriza defrișările ilegale sau nereglementate.  

Unde crezi că se va afla România în 2030, din punctul de vedere al unei economii sustenabile?

Cred că suntem într-un punct mai bun decât am crede. La nivel global, suntem pe locul 35 atunci când vine vorba despre stadiul de atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Avem șanse reale să avem o economie (mai) sustenabilă în viitor și văd trei ancore de încredere: resursele și presiunea legislativă europeană, un nou tip de consumatori care doresc produse sustenabile și o comunitate din ce în ce mai mare de antreprenori care înțeleg că un business sustenabil este unul cu adevărat competitiv. În definitiv, un viitor sustenabil este singurul pe care ni-l putem permite. 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|SOLUȚII

Bucureștiul, constant printre orașele cu șosele aglomerate. Cum funcționează indicii de trafic?

De
Conform unui clasament recent, Bucureștiul ocupă locul 8 într-un top al celor mai aglomerate orașe din lume. Și alte clasamente pun capitala României în Top 10, dar uneori aceasta nu apare deloc. Ce se întâmplă?
MEDIU|SOLUȚII

Din canalizare la valorificare: comorile ascunse din apele uzate

De
Industriile din Uniunea Europeană, de la cea a alimentelor și băuturilor până la industria chimică și biotehnologie, caută să valorifice materiile din apele uzate.
MEDIU|SOLUȚII

Dincolo de acoperiș: misiunea de a exploata energia generată de fațade

De
Cercetătorii merg mai departe de panourile solare convenționale în încercarea de a genera căldură și energie electrică de la alte suprafețe exterioare ale clădirilor.
MEDIU|FYI

Eco-impact: Vântul depășește gazul natural la producția de energie

De
O scădere record a emisiilor de cărbune, gaz și dioxid de carbon în 2023 a produs în Uniunea Europeană un mix de energie electrică mai curat ca niciodată. Tranziția la energie regenerabilă a UE este în plină desfășurare.