Dorling Kindersley/RF/Getty Images

Viețuitoare din România care hibernează. Plus: hibernarea la om.

De Adriana Moscu 17.11.2020

Iernile blânde trezesc tot mai des animalele din hibernare. Asta în cazul în care te întrebai ce caută ursul în oraș în sezonul rece. 

De la lilieci, la arici, marmote, popândăi și  albine – tuturor le place să tragă pe dreapta, în așteptarea soarelui și a hranei. Află cine sunt norocoșii care reușesc să sară peste sezonul rece, de câte feluri e hibernarea, cum se întâmplă și dacă vom reuși și noi vreodată să ne bucurăm de un repaus ca la carte. 

Căldură mare?

Înainte de toate, trebuie să știi că biologii au clasificat animalele în funcție de posibilitatea de a-și regla sau nu temperatura internă. 

Homeotermele, care includ păsări și numeroase mamifere, își mențin temperatura corpului constantă. Ele sunt animalele considerate evoluate, care s-au adaptat condițiilor climatice variabile.

Poikilotermele sunt vietăți nevertebrate sau ceva mai puțin evoluate, ca peștii, amfibienii sau reptilele, iar temperatura lor e variabilă. Ele depind de temperatura mediului ambiant. Când se face frig, încetează să se mai hrănească și intră într-o stare de letargie totală. 

Mai sunt și heterotermele, care-și adaptează metabolismul în funcţie de caracteristicile sezonului.  Acestea au luat ce e mai bun de la primele două categorii. Așa că vara, când e cald și hrană pe alese, metabolismul lor rulează la turație maximă, iar iarna își reduc funcțiile vitale și intră într-o stare de torpoare sau hibernare. 

Despre ultimele două vom vorbi mai departe, pentru că lor le place să doarmă mult și bine. 

Marii somnoroși

Hibernarea poate să dureze de la câteva zile până la câteva luni, de la caz la caz,Marmotele, de exemplu, hibernează până la 150 de zile: „Groundhogs Fact Sheet”, pbs.org și poate fi o stare de somn profundă sau mai ușoară, întreruptă de evenimente externe. Este motivul pentru care savanții s-au împărțit în două tabere atunci când se referă la hibernare. În timp ce unii spun că putem vorbi de hibernare doar în cazul în care temperatura corpului și bătăile inimii scad, alții preferă să includă aici, pentru generalizare, și animalele care doar formează depozite de grăsime,Poți citi mai multe despre divergențele de opinie aici: „Hibernation: Secrets of the big sleep”, sciencenewsforstudents.org care le ajută să aibă suficientă energie încât să treacă peste sezonul rece și intră într-o stare de letargie din care se pot trezi periodic. Cum ar fi ursul. 

Dincolo de disputele din cercurile științifice, probabil n-ai avut ocazia să vezi pe cineva hibernând. Așa că îți povestim, pe scurt, cum o fac câteva dintre viețuitoarele din țara noastră. 

Getty Images

Ursul brun

Ursul brun este cel mai mare carnivor din Europa, iar România are cea mai mare populație, în afara Rusiei, fiind estimată și la 8.000 de exemplare, deși aceste cifre sunt controversate. ONG-urile de mediu susțin că aceste cifre sunt umflate pentru a permite vânătoarea. „Urșii din România”, romaniasalbatica.ro Îl găsești la munte, și uneori chiar pe la marginea unor sate și orașe. Ca să poată să moțăie confortabil pe timpul iernii, acest animal trebuie să consume în restul anului, în mod ideal, hrană care să-i asigure 20.000 de calorii pe zi, adică echivalentul a 30 de kilograme de mere.„Brown Bears (Ursus arctos) in Europe: Brief fact sheet”, euronatur.org Se trezește ușor din amorțire chiar și când bate soarele mai tare (și cu încălzirea globală, șansele sunt destul de mari). Ursului nu-i plac oamenii – nici la gust, nici prin apropiere –, dar e deranjat de zgomote. Așa că, spre binele amândurora, păstrează distanța în perioada rece: tu vei apuca bătrânețea, iar el va dormi netulburat. 

Getty Images

 Liliacul

Aceste mamifere au, poate, cea mai puțin meritată reputație proastă din istorie. Știai, de exemplu, că liliacul mexican cu bot lung este singura specie care polenizează florile plantei Agave tequilana, cea din care se face tequila?Niște oameni pasionați au creat acest site cu informații complete despre viața liliecilor: lilieci.ro. Tot ei sunt un factor-cheie pentru ecosistemele locale. Când nu hibernează, le place la oraș și dorm și în podurile și turnurile bisericilor (nu începe iar cu prejudecățile!).

Dar pentru somn prelungit, preferă subsolurile, tunelurile și peșterile. Pe ultimele ar fi bine să eviți să le vizitezi între 1 noiembrie și 31 martie, ca să nu le tulburi somnul. Dacă nu dorm cum trebuie peste iarnă, liliecii nu se mai reproduc. În România, sunt documentate 32 de specii de lilieci, toate fiind insectivore. Există și specii care doar tranzitează România – unii lilieci migrează –, dar care nu hibernează la noi.

CITEȘTE ȘI: Liliecii din Dobrogea sunt păcăliți de un mare prădător: eolienele

Sandra-Standbridge/Getty-Images

Șerpii

Și ei stau cu un ochi deschis când hibernează. Un șarpe începe să se pregătească de somn încă din octombrie, când se retrage în același bârlog pe care-l folosește an de an. Uneori, într-un astfel de adăpost poți găsi zeci de specii de șerpi diferite. Din nefericire, dacă nu s-au hrănit corespunzător, unii dintre ei nu apucă primăvara. Dar nu doar lipsa hranei le poate fi fatală, ci și apariția vreunui bursuc în vizuină. În România, există zece specii de șerpi, cele mai răspândite fiind șarpele de casă și șarpele de apă, iar cele mai periculoase, viperele (comună, cu corn și cu stepă). Există chiar și singura specie de boa de pe continentul european, foarte rarul boa de nisip. Îl găsești în Dobrogea și Câmpia Română.

Getty Images

Bursucul

Păi, cum prinde șerpi dacă hibernează? Ei, bine, iernile tot mai blânde sunt de vină pentru asta. Dacă temperatura depășește 4-5 grade Celsius, bursucul, pe care îl mai numim și viezure, iese din adăpost să se dezmorțească. Când vremea bună persistă, bursucul s-ar putea să aibă ceva mai mult chef de hoinărit.

Atunci când totuși hibernează, o face alături de alți trei-patru tovarăși, într-o vizuină căptuşită cu muşchi, iarbă şi frunze uscate. Pentru a trece cu bine peste iernile grele, bursucul trebuie să-și dubleze greutatea de 10 kilograme înainte să intre în hibernare. De fapt, acesta e un principiu care se aplică cam la toate animalele care hibernează.

Andras Gor/Getty Images

Popândăul

În cazul lui, hibernarea începe în luna septembrie (chiar august, dacă temperatura scade sub 15 grade Celsius) și poate dura până la sfârșitul lunii martie. Masculii hibernează ceva mai puțin ca femelele, pe care le așteaptă nerăbdători să se trezească, pentru a procrea. De unde, probabil, și expresia „Stai treaz ca popândăul”. Poândăul este o specie considerată vulnerabilă în România, din cauză că multe dintre locurile în care obișnuia să trăiască sunt folosite acum pentru agricultură.

dpa picture alliance/Getty Images

Hârciogul

Acest șoarece letargic, care seamănă destul de tare cu o veveriță, prezintă buzunare în amândouă părțile gurii în care își depozitează hrana pentru a o transporta în galeriile subterane unde hibernează. Toate cele trei specii de hârciogi din România sunt amenințate cu dispariția.„Trei specii de hârciogi în fauna României, toate trei amenințate cu dispariția”, sor.ro 

Getty Images

Ariciul

Ariciul este unul dintre acele animale pe care le poți găsi inclusiv în parcuri sau prin grădini. Cân hibernează, grăsimea acumulată în organism îi produce căldura necesară. Ariciul respiră în hibernare de zece ori pe minut, dar poate face și pauze de două ore. Dacă vrei să te asiguri că salvezi o viață de arici,Dacă vrei să meșterești de unul singur o căsuță pentru hibernarea ariciului, te poți inspira de aici: hedgehogstreet.org continuă să-i dai de mâncare celui care îți vizitează grădina, până vezi că hrana rămâne intactă. Asigură-i, totuși, o sursă de apă în permanență – iernile calde îl pot trezi ușor și pe el.

Getty Images

Marmota 

Poate că vara, marmotele învelesc ciocolata în staniol, dar de toamna până primăvara sunt mai mult preocupate cu somnul. Acum, temperatura corpului scade de la 39 la 5 grade Celsius, iar bătăile inimii se reduc de la 80-100 la cinci pe minut. În România, găsești marmote alpine, în Munții Rodnei, Făgăraș și Retezat. De altfel, este specia cea mai răspândită în Europa.

Câte bordeie, atâtea obiceie

Atunci când hibernează, șopârlele se îngroapă în pământ. Melcii își acoperă trupul cu un strat subțire de mucus care îi ajută să nu se usuce. Râmele creează un soi de buzunar în sol pentru a reține oxigenul. Gărgărițele petrec iarna în crăpături, scoarțe de copac sau chiar sub acoperișul casei tale. Fluturii, moliile și țânțarii hibernează în diferite stadii – larvă, crisalidă, ou. Albinele execută ceea ce se cheamă „împachetare de iarnă”. Folosesc doar o parte a stupului – se restrâng într-un ghem, pentru a păstra temperatura necesară ca matca să supraviețuiască pe timpul iernii. 

În cazul insectelor, pe timpul hibernării, apa din corp este înlocuită iarna cu glicerol, un fel de antigel natural.

Hibernând spre stele

 SF-uri precum 2001: O odisee spațială, Alien, Avatar sau Interstellar au prezentat scenarii despre cum ar putea fi aplicate principiile hibernării la om, în scopul expedițiilor în spațiul cosmic. Însă NASA a adus ficțiunea ceva mai aproape de realitate, printr-un studiu publicat în 2014.„Toror Inducing Transfer Habitat For Human Stasis To Mars”, nasa.gov (PDF)

La baza studiului stau principiile hipotermiei terapeutice,Overview of Therapeutic Hypothermia”, ncbi.nlm.nih.gov aplicată deja cu succes de câteva decenii în medicină, în tratarea prematurilor sau a pacienților cu diverse afecțiuni neurologice. Se studiază„Pilot RCT of Therapeutic Hypothermia Plus Neuromuscular Blockade in COVID-19 Patients With ARDS”, clinicaltrials.gov chiar posibilitatea ca inducerea hipotermiei terapeutice să poată face posibilă deconectarea de la ventilatoare a pacienților cu COVID-19.

NASA încearcă acum să urmărească îndeaproape beneficiile pe care hibernarea le aduce animalelor. Prevenirea atrofierii osoase și musculare, încetinirea ratei metabolice și a funcțiilor creierului, reducerea drastică a nevoilor nutriționale, dar și evitarea unor probleme de adaptare psihologică ar putea face zborul lung spre Marte mult mai plăcut, mai puțin plictisitor și mai economic. Desigur, rămâne problema construirii unei navete care să ajungă întreagă până acolo, dar cerul este limita când vine vorba de imaginație, nu? Plus că speranța moare ultima. 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|TIPPING POINT

Aerlive, platforma care măsoara calitatea aerului din București în locul autorităților

De Adriana Moscu 09/11/2020
Poluarea catastrofală din București este atent monitorizată, de aproape un an, printr-o inițiativă online privată. Până acum, instituțiile statului ignoră rezultatele. 
MEDIU|SOLUȚII

Blowing in the wind. Suflantele de frunze poluează planeta și urechile 

De Adriana Moscu 30/10/2020
În loc de liniște și aer curat, parcurile și străzile lăturalnice din București pot oferi ocazional noxe și zgomot asurzitor. 
MEDIU|Q&A

„Inspectorul Pădurilor” și-ar dori o digitalizare după model estonian

De Adriana Moscu 22/10/2020
Bogdan Micu este supranumit Inspectorul Pădurii, după aplicația cu același nume care monitorizează transportul lemnului din România, dezvoltată împreună cu Guvernul României. A vorbit cu noi despre cum poate salva digitalizarea mediul, banii, timpul și resursele unei țări.
MEDIU|TIPPING POINT

Deșeurile în vremea pandemiei, din pădurea Letea până în Singapore

De Roxana Bucată 21/10/2020
Un sistem stradal de colectare separată a deșeurilor a fost introdus toamna asta în Letea, una dintre cele mai izolate localități din Delta Dunării, unde amploarea turismului a venit și cu gunoaie abandonate în natură. Gestionarea deșeurilor devine tot mai complicată pe măsură ce pandemia duce la creșterea producției de plastic. Și nici cele mai izolate păduri nu scapă.