Carte și cunoaștere. Mustafa Hacalaki via Guliver/GettyImages

5 cărți recente despre știință și tehnologie9 min read

De Valentina Nicolae 31.05.2020

Luna aceasta citim despre cum a apărut viața pe pământ, despre scurgerea timpului, un istoric teoriei haosului, despre pandemie și viitorul planetei în epoca schimbărilor climatice.

Începând de azi, reluăm rubrica, Book Club, în care vă prezentăm cele mai noi apariții editoriale din domeniul științei și tehnologiei, la edituri românești și străine. Vom vorbi lunar, pe scurt, despre cărțile care ne-au atras atenția. Recomandările de săptămâna aceasta includ lecturi despre originea vieții și schimbările climatice, cu opriri la teoria haosului și pandemia actuală. 

The Rules of Contagion, Adam Kucharski

Probabil că acum, în plină pandemie de COVID-19, este cel mai bun moment să citești The Rules of Contagion: Why Things Spread–And Why They Stop.Disponibilă ca e-book în limba engleză pe amazon.com. 17,99$ scrisă de Adam Kucharski, epidemiolog la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra. Cartea spune povestea modelării matematice a bolilor infecțioase începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și explorează teme ca violența armată, manipularea online, contagiunea. Este genul de carte care te lasă cu sentimentul că ai înțeles mai mult despre ce forțe modelează comportamentul uman și cum să le controlezi mai bine.

Scurtă istorie a creației, de Bill Mesler și H. James Cleaves II

Cum a apărut viața pe Pământ și, mai ales, de ce? La aceste două întrebări își propune să răspundă cartea Scurtă istorie a creației. Apărută la editura Humanitas, în traducerea Dianei Constantinescu-Altamer. 49 de lei. Autorii ei, jurnalistul Bill Mesler și cercetătorul H. James Cleaves II, explică evoluția ideilor despre originea vieții, de la vechii egipteni, care credeau că broaștele apar din nămolul Nilului, trecând prin teoriile lui Charles Darwin, descoperirea ADN-ului și până la ingineria genetică de astăzi. Cartea include scurte biografii ale savanților care au cercetat problema originii vieții și dă detalii de tip trivia, care fac cartea ușor de citit. Știai, de exemplu, că Stanley Miller – chimist american care a făcut experimente despre cum apare viața – scurgea informații către CIA în timpul Războiului Rece despre ce mai descopereau rușii legat de originea vieții? Bonus: la final găsești o anexă de rețete de generare a vieții – experimente pe care le poți încerca și tu acasă. 

Haos. Nașterea unei științe, de James Gleick

James Gleick, jurnalist care a ținut rubrica de știință din New York Times și a fost nominalizat la National Book Award și Premiul Pulitzer, face o introducere într-una dintre cele mai importante inovații științifice ale epocii noastre – teoria haosului. Publicată prima dată în 1987 și devenită între timp bestseller, cartea lui GleickApărută la editura Polirom, în traducerea Ancăi Bărbulescu. 59 de lei se concentrează pe istoria pionierilor din domeniu, ca Benoit Mandelbrot, Edward Lorenz, Mitchell Feigenbaum, și redă eforturile lor de a explica comportamentul aparent haotic al sistemelor naturale și al celor create de om într-un fel care te ține în priză. Bonus: conține ilustrații artsy și referințe la Jurassic Park. 

Acum. Fizica timpului, de Richard Muller 

“Să presupunem că timpul s-a oprit. Ai observa asta? Cum? Să presupunem că înaintează cu intermitențe sau într-un ritm total diferit? Ai sesiza diferența?”, scrie Richard A. Muller în primul capitol al cărții sale, Acum. Fizica timpului.Apărută la editura Humanitas, în traducerea lui Adam Jinaru. 45 de lei Mai departe, autorul încearcă să explice felul în care înțelegem timpul, descriind concepte esențiale, ca teoria relativității, cosmologia Big Bang-ului etc., într-un limbaj de popularizare a științei. În plus, acesta își prezintă propria teorie despre scurgerea timpului, conform căreia acesta chiar are o direcție, nu este doar o iluzie. 

The Story of More: How We Got to Climate Change and Where to Go from Here, Hope Jahren

“Scopul meu este să vă informez, nu să vă sperii, pentru că meseria de profesor m-a învățat să fac diferența dintre cele două. Am descoperit că frica ne face să ne retragem din fața unui subiect, pe când informația ne face curioși”, scrie Hope JahrenHope Jahren e om de știință în domeniul geochimiei și al geobiologiei și, pe lângă asta, se implică activ în creșterea vizibilității femeilor în știință. Plus că scrie despre . She Wanted to Do Her Research. He Wanted to Talk ‘Feelings”’, nytimes.com în cartea ei The Story of More: How We Got to Climate Change and Where to Go from Here.Disponibilă ca e-book în limba engleză pe amazon.com. 14,27$ Când vine vorba de schimbări climatice, e ușor să pici în capcana de a băga frica în oameni și de a-i face să se simtă atât de vinovați pentru soarta planetei. Însă asta îi face incapabili să mai acționeze. Jahren evită capcana aceasta și scrie cu umor și claritate, în capitole scurte, digerabile, despre diferite aspecte ale schimbărilor climatice.



Text de

Valentina Nicolae

Reporter pe teme sociale la Școala9. A învățat meserie la Casa Jurnalistului. A publicat în Șapte Seri, VICE, Scena9, Men's Health, Krautreporter, Freie Presse.

CULTURĂ|POPCRAFT

Dark Matter: Altă viață

De
Dacă ai putea să călătorești în universuri paralele, ce viață ți-ar plăcea să ai? Om de știință? Familist? Popstar? Dark Matter le încearcă pe toate.
CULTURĂ|GAMING

Academia de Counter-Strike: Un club de esports din România pregătește viitorii pro gameri

De
Unul din cele mai mari branduri din zona de e-sports din ultimii ani de la noi concurează acum și cu o echipă de juniori
CULTURĂ|SCIENCE OF FOOD

Microidentitate gastronomică națională: metode de acrire a ciorbelor

De
Nelipsită astăzi de pe mesele românilor, ciorba este punctul central al bucătăriei tradiționale. Românii o prepară cu orice, de la ierburile din flora spontană la vișine, și de la mațe de miel la aguridă. Iar dintre toate tipurile disponibile, borșul stă la loc de cinste. 
CULTURĂ|POPCRAFT

Kingdom of the Planet of the Apes: Fără sentimente

De
Al patrulea film al seriei Planet of the Apes, după trilogia începută în 2011, schimbă placa artistică și narativă, dar fără cap și coadă.