Ambrozia, buruiana invazivă care te poate îmbolnăvi de astm41 min read
Sezonul alergiei la ambrozie începe, de obicei, la mijlocul lunii iulie și durează până la jumătatea lui octombrie. Aproape 500.000 de români sunt afectați de cea mai alergenă plantă de pe teritoriul țării.
La începutul lui 2017, Miruna Comșa s-a mutat într-un cartier nou de locuințe, la casă, într-o comună din județul Ilfov. Avea, în sfârșit, peticul său de curte unde, când vremea era frumoasă, putea să lucreze în timpul săptămânii sau să-și cheme prietenii, în weekenduri. Entuziasmul însă nu a ținut prea mult.
Până să se mute la curte, se confruntase, de-a lungul timpului, cu episoade sezoniere de rinită, pe care le ținea în frâu cu decongestionante nazale. Nu o supărau însă foarte tare, iar tratamentul local ameliora destul de eficient disconfortul. Însă, undeva pe la sfârșitul primei veri petrecute în noua locuință, situată în imediata apropiere a unui teren viran, episoadele alergice au început să se înmulțească și să se acutizeze.
„Aveam ochii roșii, iritați, de parcă tocmai tăiasem o ceapă mare, îmi curgea nasul, deși, culmea, era complet înfundat, simțeam că mă înec și tușeam puternic, respiram cu greutate și scoteam un fel de șuierat sinistru”, își amintește Miruna. „În plus, simțeam cum mă mănâncă înfiorător pe dinăuntru, între gât, nas și urechi. Unde, evident, nu mă puteam scărpina. Erau zile în care strănutam câte două, trei ore la rând, fără oprire, capul îmi plesnea de la efort și eram complet nefuncțională.”.
Când a decis să meargă la medicul alergolog, un simplu test cutanat a arătat clar că alergia era provocată de expunerea la polenul de ambrozie. Un alt test a făcut-o să ia pentru prima oară problema foarte în serios: alergia netratată mai avea foarte puțin până să declanșeze un astm bronșic care, ignorat, i-ar fi putut pune viața în pericol.
„Doctorul specialist m-a întrebat dacă în jurul casei există lanuri de ambrozie”, povestește Miruna. „Am ridicat din umeri, zâmbind: ce legătură avea nectarul zeilor din miturile antice cu alergia mea? Tot el m-a lămurit imediat despre ce era vorba. Așa am aflat că motivul coșmarului meu e o buruiană care înflorește de la mijlocul verii și până la mijlocul toamnei, al cărei polen se răspândește cu ușurință și este extrem de alergen. Iar faptul că eu locuiam într-un cartier de la marginea orașului sporea șansa să am ucigașul la poartă.”
După ce a aflat de pe internet cum arată planta, Miruna Comșa a făcut o scurtă plimbare pe terenurile de lângă casă și a descoperit că erau înțesate de ambrozie. Presupunerile medicului alergolog se adevereau.
Un „Buruiana Ambrozia”, ms.ro publicat pe site-ul Ministerului Sănătății apreciază că, din populația activă a României (9.000.000 persoane), un număr de 482.000 persoane sunt alergice la polenul de ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm. Aceste date evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozie de 5,35% din populația activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea a diabetului zaharat.
Același raport estimează că populația expusă la polenul de ambrozie atinge șase milioane de persoane.
Invazivă, rezistentă, sâcâitoare
Pandemia a avut și o parte bună. Masca de protecție a mai diminuat incidența episoadelor alergice cauzate de poluare și de polenul diferitelor plante. „Însă, de când cu relaxarea restricțiilor, tot mai mulți oameni au reînceput să populeze cabinetele medicilor alergologi”, observă Dr. Poliana Mihaela Leru, medic primar specialist în alergologie și imunologie clinică în cadrul Spitalului Clinic Colentina.
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o buruiană invazivă cu origini nord-americane. Denumirea vine din mitologia greacă, unde ambrozia era considerată hrana zeilor, „mai dulce ca mierea” – deși, cu siguranță, grecii nu cunoșteau această plantă. Etimologic, înseamnă Detalii, aici: wikipedia.org și definiția nu este departe de adevăr, pentru că planta crește și se răspândește atât de rapid, încât este aproape imposibil de stârpit și, astfel, pare veșnică.
În popor, i se mai spune iarbă de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei. Ambrozia a ajuns în Europa ȋncă din anul 1860, odată cu intensificarea schimburilor comerciale între continente. O bună bucată de vreme, aclimatizarea slabă a păstrat un ritm de răspândire lent. Însă ambrozia iubește clima secetoasă și terenurile mai puțin fertile, așa că, odată cu „Range Expansion of Ambrosia artemisiifolia in Europe Is Promoted by Climate Change”, hindawi.com buruiana a început să invadeze câmpurile din întreaga Europă.
Deși primele informații asupra ambroziei în România datează din „Assessment of the risks associated with the invasive weed Ambrosia artemisiifolia in urban environments in Romania”, researchgate.net planta a început să se răspândească pe întreg teritoriul țării relativ recent, adică după 1990, când numeroase terenuri agricole au fost abandonate. La început, a fost observată mai ales în Banat, iar explicația pare simplă – Ungaria, țara vecină, este, potrivit unui „Spatial and temporal variations in airborne Ambrosia pollen in Europe”, springer.com al Consiliului European pentru Știință și Tehnologie, cea mai afectată din Europa. Aici, aproape 60% dintre cetățeni sunt sensibili la polenul de ambrozie.
În prezent, în România, ambrozia este răspândită în aproape toate zonele (cu excepția zonei dealurilor înalte și a zonei montane). Planta preferă solurile nisipoase, mai puțin fertile, ușor alcaline.
Mai mult, defrișările masive au făcut ca ambrozia să se extindă considerabil în flora spontană. E suficient să faci o călătorie cu trenul din București spre Timișoara, ca s-o vezi de-a lungul căilor ferate, a drumurilor, pe marginea apelor curgătoare sau a lacurilor, pe lângă păduri, în apropierea dărâmăturilor sau pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute.
Ambrozia a invadat și spațiile urbane, unde-și face de cap prin grădinile și parcurile care, de altfel, anul acesta, cel puțin în București, au fost mai neîngrijite ca oricând, pe șantierele de construcții sau în zone unde s-a depozitat pământ excavat.
Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns, dar medicul Poliana Leru spune că, în urmă cu patru ani, a identificat ambrozia chiar în curtea Institutului Pasteur din zona de nord a Bucureștiului. În mod ironic, Institutul omonim din Paris a fost locul unde în urmă cu 30 de ani a fost inițiată prima rețea de colectare și de măsurare a polenurilor atmosferice din Franța.
O plantă iubitoare de secetă
Ambrosia artemisiifolia, varietatea care dă cele mai multe bătăi de cap celor predispuși la alergii, are un aspect care nu iese cu nimic în evidență, motiv pentru care se și pierde destul de ușor în decor. Are frunze alungite și ascuțite la vârf, de culoare gri-verde. Florile, purtătoare de polen, formează inflorescențe situate în vârful ramurilor, cu formă alungită și compactă, asemănătoare unui spic. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani. Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august-septembrie, dar perioada se poate întinde până sfârșitul lui octombrie.
Ambrozia se înmulţește prin semințe, care pot rezista în pământ mai bine de un sezon până să germineze. Așa se explică de ce, în unii ani, planta se înmulțește extrem de mult, în populații compacte, și răsare eșalonat.
Semințele răspândite de vânt germinează primăvara. Plantele cresc odată cu majoritatea buruienilor, dar, pe parcurs, ambrozia le depășește și devine dominantă până la jumătatea lunii iulie, când dezvoltă învelișul floral.
Este rezistentă la secetă și arșiță, așa că în ultimii ani secetoși această buruiană a avut condiții excelente de creștere și răspândire. Cantitatea de polen se dublează în perioadele de secetă și temperaturi crescute. Adaugă la asta faptul că, potrivit Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice, vara lui 2021 a fost cea mai „Copernicus: Warmest summer for Europe by small margin; August globally joint third warmest on record”, copernicus.eu înregistrată în Europa și vei avea tabloul complet al dezastrului.
Pacienți cu vârstă tot mai mică, afectați de ambrozie
Potrivit unui studiu publicat în anul 2020 în revista „Biological weed control to relieve millions from Ambrosia allergies in Europe”, nature.com ambrozia este considerată o plantă invazivă în peste 30 de țări europene și afectează peste 13 milioane de persoane, cauzând sistemelor de sănătate costuri cumulate de 7,4 miliarde de euro anual.
De cele mai multe ori, alergiile la polenul de ambrozie sunt produse de expunerea pe parcursul mai multor ani – trei, sau chiar patru – , astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin patru-cinci ani. Însă în ultima vreme, sunt și cazuri în care vârsta de apariție a simptomelor a coborât sub un an. Unul dintre motive este și faptul că ambrozia se răspândește în tot mai multe spații, dar și că multe familii cu copii mici se mută în proximitățile marilor orașe, aproape de câmpuri sau terenuri aride, neexploatate, acolo unde ambrozia se simte ca la ea acasă.
Categoriile vulnerabile sunt persoanele Predispuse genetic la a face boli alergice în cursul vieții. care au deja un trecut alergic. „Însă persoanele care locuiesc într-o zonă cu multă ambrozie pot să facă alergie la această plantă chiar dacă nu au o predispoziție genetică evidentă sau în copilărie nu au avut alte alergii, doar venind în contact frecvent cu această plantă”, avertizează medicul Poliana Leru.
CITEȘTE ȘI: Nas înfundat, ochi înroșiți, gât inflamat. Sezonul alergiilor e tot mai lung
Și dacă de obicei un episod acut începe cu o rinită simplă, însoțită (sau nu) de conjunctivită, în a doua etapă lucrurile se pot complica – poate apărea obstrucția nazală, urmată de inflamarea sinusurilor, lucru care poate favoriza apariția infecțiilor și, implicit, a sinuzitei. De asemenea, se poate declanșa astmul alergic.
Există însă și simptome cutanate, care pot apărea mai ales dacă a avut loc un contact direct cu planta, la nivelul epidermei, în cazul în care, de exemplu, a fost smulsă din pământ fără echipament de protecție. „Ele includ leziuni de urticarie, care sunt papule pruriginoase, și edem dureros al țesuturilor profunde, care afectează mai frecvent zonele periorală (din jurul gurii), periorbitală (din jurul ochilor), limba, zona genitală și extremitățile”, atenționează medicul alergolog Poliana Leru. „Șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat, și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil. Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală.”
Mai multe căi de tratament. Niciuna de vindecare totală
Când a fost pentru prima oară la consultație, Miruna Comșa a dat peste un medic cu simțul umorului, însă unul destul de cinic. L-a întrebat cum poate scăpa de alergia la ambrozie, iar doctorul i-a recomandat să se mute în Norvegia. Cu alte cuvinte, într-o țară cu aer foarte curat, încă neafectată de încălzirea globală și unde lucrurile nu sunt lăsate la voia întâmplării de către autorități.
CITEȘTE ȘI: Cum vorbim despre schimbările climatice?
Evitarea expunerii la polen poate ameliora, într-adevăr, simptomele unei rinoconjunctivite alergice. Se poate face asta prin utilizarea aparatelor de aer condiționat cu filtre, prin închiderea ferestrelor în timpul zilei și prin diminuarea timpului petrecut în aer liber în cursul sezonului alergic. Teoretic, desigur. Practic, sunt norme care pot fi cu greu aplicate cu rigurozitate.
Dincolo de metodele de prevenție, tratamentul simptomatic al alergiilor induse de ambrozie este stabilit de medicul alergolog. El presupune tratarea simptomelor cu antialergice, antiinflamatorii, fie sub formă de tablete, fie sub formă de spray-uri nazale care conțin corticosteroizi, sau picături oculare. Sunt și pacienți care necesită o cantitate mare de medicamente pentru a-și putea controla simptomele.
O altă cale de atac, imunoterapia, poate avea efecte benefice pe termen lung, însă tratamentul este de durată și rezultatele pot întârzia să apară. Mai precis, atunci când medicamentele nu reușesc să controleze în mod adecvat simptomele alergice și evitarea factorului declanşator nu este ușoară sau posibilă, cum este şi cazul polenului de ambrozie, un alergolog poate recomanda un tratament care constă într-o serie de injecții subcutanate. Acestea conțin mici cantităţi de substanțe la care persoana este alergică. Există și varianta aplicării sublinguale, cu alergeni purificaţi, indicată mai ales în cazul copiilor.
Astfel, organismul este gradual desensibilizat la prezenţa polenului de ambrozie, sau, după caz, a prafului, mucegaiului sau a părului de casă. Apoi, organismul încetează să mai producă cât mai mulți anticorpi alergici împotriva factorilor declanșatori și, prin urmare, nu va avea un răspuns alergic atât de mare, sau chiar deloc, atunci când este expus la alergeni. Terapia este continuată timp de trei până la cinci ani, în funcție de rezultate, însă dacă este oprită înainte de trei ani, simptomele alergice revin, de obicei mai rapid.
Cum poate fi îndepărtată corect ambrozia?
După mai multe încercări și campanii naționale, țări ca Austria, Germania, Italia sau Slovenia utilizează cu precădere metodele preventive, precum creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei, prevenirea răspândirii şi introducerii plantei în zone neinfestate şi monitorizarea.
De asemenea, aceste țări utilizează şi metode convenţionale pentru combaterea ambroziei, precum cele mecanice, chimice şi biologice, însă acestea sunt însoţite de reglementări legislative foarte clare. Modul de stabilire a metodelor de control care urmează a fi aplicate depinde însă și de gradul de invadare şi zona afectată.
Dintre metodele chimice de luptă, se propune erbicidarea. Mijloacele biologice constau în infestarea culturilor agricole cu micelii ale unor specii de ciuperci din genurile Entyloma, Albugo, Phyllachora, Verticillium, Macrophomina sau în atacul dirijat al unor insecte fitofage, care să reducă efectivele populaţiilor de Ambrosia.
Metodele mecanice, aplicate cel mai adesea și la noi în țară, constau în lucrări agricole care necesită folosirea unor maşini şi unelte agricole specifice.
Pentru ca lucrările de combatere să fie cât mai eficiente, cositul mecanic sau manual trebuie efectuat cât mai aproape de suprafața solului, în vederea distrugerii tuturor ramificațiilor care pornesc din tulpina principală. În caz contrar, se distruge doar tulpina principală, iar restul ramificațiilor se dezvoltă, înfloresc și produc în continuare polen.
Polenul din aer poate fi măsurat. Dar la ce ajută?
În multe ţări europene sunt emise zilnic buletine aerobiologice. Sunt asemănătoare prognozelor meteo, dar precizează nivelul de polen din aer.
Pentru prognoze, oamenii de ştiinţă iau în calcul concentraţiile de polen a cinci specii de plante care le fac rău celor alergici: mesteacăn, măslin, iarbă, ambrozie şi arin. În acest fel, persoanele care suferă de alergii ştiu să se protejeze atunci când ies în aer liber ori ce medicamente trebuie să ia.
La noi, încă nu poate fi vorba despre aşa ceva. O veste bună vine însă de la Copernicus, Mai multe, aici: copernicus.eu serviciul de monitorizare a atmosferei din cadrul Comisiei Europene. Instituţia poate furniza prognoze legate de cantitatea de polen din aer.
Primul centru de măsurare și monitorizare a polenurilor atmosferice din București a fost inițiat în anul 2013 la Spitalul Clinic Colentina, iar din 2014, Dr. Leru și colegii săi fac măsurători constante, cu ajutorul unui colector care măsoară concentrația polenului din aer. Din păcate, până în prezent, nicio autoritate locală n-a fost interesată să utilizeze datele obținute aici. Singura interesată este Universitatea din Viena, care coordonează o rețea europeană privind polenul și publică rezultatele, în timp real, pe site-ul polleninfo.org.
La data la care am scris acest articol, în România, riscul de alergie era la nivelul 3 din 4, unde cifra 4 reprezintă risc alergic maxim.
Există și câteva inițiative civice, cum ar fi forumurile și grupurile de ambrozici de pe rețelele sociale, prin care se semnalează prezența plantei în țară, se împărtășesc experiențe și se recomandă medici competenți. De asemenea, există o Detalii, aici: hartaambroziei.ro unde sunt marcate zonele în care ambrozia este prezentă, se adaugă detalii despre cum poate fi identificată locația sau sunt încărcate fotografii care să ateste apariția buruienii în zona respectivă.
Există o lege privind combaterea ambroziei. Cum se aplică?
Odată cu înmulțirea cazurilor de alergii provocate de ambrozie, a fost necesară intervenția legislativă pentru a reglementa o modalitate prin care să se diminueze răspândirea acestei plante și, prin urmare, consecințele dăunătoare pentru sănătatea oamenilor.
Parlamentul a adoptat, în 2018, Detalii, aici: legislatie.just.ro privind combaterea ambroziei, care prevede, printre altele, că proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole au obligaţia să desfăşoare lucrări de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii, pentru evitarea instalării şi răspândirii vegetaţiei invazive şi eliminarea ei în cazul prezenţei pe terenurile intravilane sau extravilane.
Potrivit legii, cei menționați mai sus sunt obligați să desfăşoare periodic lucrări de întreţinere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare sau alte lucrări şi metode specifice.
În februarie 2021, amenzile au fost majorate. S-a hotărât creşterea nivelului de sancţionare cu amenzi de la 1.000 la 5.000 de lei pentru persoanele fizice şi de la 10.000 la 20.000 de lei pentru persoanele juridice care nu respectă prevederile legale privind distrugerea ambroziei.
În plus, noile prevederi permit autorităților publice locale, poliției locale sau comisarilor Gărzii de Mediu să verifice terenurile infestate cu ambrozie. La rândul lor, aceștia sunt verificați de către o comisie stabilită prin Ordin al Prefectului, care are competența de a sancționa nerespectarea dispozițiilor legale. S-a prelungit și perioada celui de-al doilea control asupra terenurilor infestate, în intervalul 6 iulie-31 octombrie al fiecărui an.
La presiunea publică, lucrurile au început să se mai dezmorțească. În acest an, proprietarii terenurilor care nu au eliminat ambrozia au primit din partea primăriilor de sector peste „Aproape 400 de bucureșteni au fost amendați pentru că nu au distrus ambrozia de pe terenurile deținute. Primăria Sectorului 1 a aplicat cele mai multe amenzi, Primăria Sectorului 5 a notificat și instituții ale statului”, g4media.ro
Potrivit G4Media, Primăria Sectorului 1 a tăiat cele mai multe amenzi: 285, în valoare de 240.500 lei. La polul opus se află Primăria Sectorului 4, care susține că a identificat 57 de terenuri invadate de ambrozie, dar a trimis doar două somații. Asta pentru că, susțin reprezentanții primăriei, proprietarii s-ar fi conformat între timp.
Interesant este și faptul că doar Primăria Sectorului 5 a notificat și câteva instituții ale statului pentru faptul că dețin terenuri de pe care nu au eradicat ambrozia așa cum prevede legea. Printre acestea se numără: Termoenergetica, Administrația Fondului Imobiliar, Patriarhia Română, Electrocentrale București, Ministerul Apărării, dar și ALPAB din subordinea Primăriei Capitalei.
Însă, pentru a primi amenzi, proprietarii terenurilor infestate trebuie să fie găsiți, dar multe dintre aceste terenuri sunt pur și simplu abandonate, proprietarii sunt decedați sau există probleme cu succesiunea.
Mai multe drepturi pentru românii cu alergii
Dacă până de curând, potrivit doctoriței Leru, cheltuielile medii ale unei persoane cu alergii puteau ajunge și la 4.000 de lei pe an, situația e pe cale să se schimbe. La începutul anului 2021, președintele Iohannis a promulgat o O poți citi aici: legislatie.just.ro care prevede combaterea discriminării pacienților cu afecțiuni alergice. Printre cei care sunt vizați de această lege se numără pacienții cu astm bronșic, Sensibilitate crescută a organismului la expunerea repetată față de substanțe străine. și alergie alimentară.
Noua lege prevede decontarea analizelor necesare diagnosticării, iar un registru național urmează să țină evidența celor care au alergii, așa cum se întâmplă în țările dezvoltate, în cazul mai multor boli. Doar atunci se va putea ști cu exactitate cât de afectați sunt românii de Un model pentru sesizarea terenurilor cu ambrozie din ţară poți găsi aici: ambrozia.info
Totuși, chiar dacă numărul amenzilor date în capitală în acest an pare mare, Dr. Leru și colegii săi alergologi observă că de la un an la altul crește numărul de pacienți și, prin urmare, problema ambroziei rămâne încă nerezolvată.
Impresia specialiștilor este că autoritățile nu iau foarte în serios problema ambroziei, asta și pentru că pare o situație trecătoare. În realitate, doar simptomele acute sunt sezoniere, efectele asupra sănătății sunt, însă, pe termen lung.
Și, în timp ce legea pentru combaterea ambroziei este salutară, măsurile coercitive nu ar trebui să fie singura soluție găsită de autorități, e de părere Dr. Leru. Modelul occidental de combatere a ambroziei presupune existența unor centre de studiu, există proiecte naţionale de cercetare, în care sunt implicaţi diferiţi specialişti, o reţea naţională de aerobiologie, care studiază polenurile, nu numai ambrozia. Există o strategie naţională de control şi de combatere a poluării aerului.
Așadar, sunt necesare măsuri susținute, coerente și integrate de cercetare și dezvoltare în acest domeniu. Până la aplicarea lor, ambrozia va fi mereu cu un pas înaintea tuturor, gata să ne facă zile cât se poate de amare.