Foto: Francesco Carta/Getty Images

Nas înfundat, ochi înroșiți, gât inflamat. Sezonul alergiilor e tot mai lung37 min read

De Adriana Moscu 02.06.2021, ultima actualizare: 14.06.2021

Alergia este cea mai frecventă boală cronică din Europa, iar rinita alergică afectează până la 30% din populația lumii. În plus, schimbările climatice și poluarea adâncesc problema. 

Maria Avramescu tocmai a împlinit 34 de ani, dar faptul că e născută primăvara n-o ajută prea mult să se bucure așa cum ar trebui de ziua ei. În cazul său, nu vremea instabilă din această perioadă îi strică deseori petrecerea, ci o rinită alergică pe care o va purta cu ea toată viața. Nu e singurul tip de alergie de care suferă – sporii care se depun pe frunze înainte de furtună sau apariția ambroziei, toamna, îi răscolesc puternic răspunsul autoimun al organismului. 

Maria suferă de alergie cel puțin șase luni pe an. De cele mai multe ori, are la ea un antihistaminic care o ajută să depășească un episod alergic acut. În anumite momente, însă, nimic nu e de folos. Într-o vară, la mare, alergia a lovit brusc. În câteva minute, Maria nu a mai putut să respire, gâtul s-a umflat și a început s-o înțepe, rafale de strănuturi au transformat situația într-un coșmar. 

A apelat la Urgențe, iar în ambulanță a făcut și un atac de panică, atunci când pe față i s-a pus masca de oxigen. Mai mult, anxietatea pe care a căpătat-o din cauză că nu poate să prevadă cu exactitate când va lovi următorul episod alergic și cu ce intensitate se va manifesta – odată, a fost la un pas să provoace un accident rutier din cauza strănuturilor violente – o face să poarte mască de protecție compulsiv și să lase o sumă considerabilă în cabinetele de psihoterapie. 

Cifre sumbre. În lume sunt tot mai mulți alergici

Până la 20% dintre pacienții cu alergii se luptă zilnic cu teama unui posibil atac de astm, șoc anafilactic sau chiar deces, din cauza unei reacții alergice.„Allergy Prevalence: Useful facts and figures”, allergyuk.org 

Doar în Europa, peste 150 de milioane de oameni suferă de boli alergice cronice, iar The World Allergy Organization (WAO) prezice că până în 2025 jumătate din întreaga populație a Uniunii Europene va fi afectată.„World Allergy Organization guidelines for prevention of allergy and allergic asthma – Condensed version”, researchgate.net 

Iar dintre toate formele de alergii, rinita alergică dă și cele mai multe bătăi de cap, pentru că, până în prezent, tratamentele sunt doar profilactice și au efect de ameliorare pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă, în funcție de răspunsul imunitar individual al fiecărui pacient în parte. La unii pacienți, cum este Maria, tratamentele aproape că nu funcționează deloc. În aceste cazuri, singura soluție sigură este autoizolarea. 

Rinita alergică este cea mai comună formă de rinită neinfecțioasă și afectează între 10% și 30% din toți adulții și până la 40% dintre copii.„In-Depth Review of Allergic Rhinitis”, worldallergy.org Boala este o inflamație acută sau cronică a mucoasei nazale care apare din cauza răspunsului exagerat al sistemului imunitar la anumite substanțe din aer și poate genera congestie nazală, strănuturi repetate, ochi înroșiți care lăcrimează, mâncărime la nivelul ochilor, nasului și gâtului, tuse și dificultăți de respirație și chiar pierderea simțului gustului și al mirosului. 

Aceleași statistici constată că până la 57% dintre pacienții adulți și până la 88% dintre copiii cu rinită alergică au probleme de somn, care duc la oboseală și somnolență în timpul zilei și la funcționarea cognitivă scăzută. Cu alte cuvinte, este posibil să se concentreze mai greu și, astfel, să aibă performanțe mai slabe din cauza alergiei. 

https://mindcraftstories.ro/images/2021/06/Mindcraftstories_Alergii-Rinite-Alergice-John-Bostock_W.D.-Drummond-wellcomecollection.org_.jpg

Medicul londonez John Bostock, considerat a fi cel care a descris pentru prima oară cu acuratețe simptomele rinitei alergice. Foto: colecția Drummond/Wikimedia Commons

Alergia la polen. De ce numește febra fânului?

Dacă te-ai fi confruntat cu un soi de răceală sâcâitoare cu 200 de ani în urmă, ai fi fost în stare de orice ca să ameliorezi simptomele. În 1819, cel puțin, medicul britanic John Bostock ajunsese pe culmile disperării din cauza rinitei alergice sezoniere de care suferea, așa că a trecut la soluții extreme: sângerări și vărsături autoinduse, băi reci și chiar consum de opiu. Desigur, nimic nu a funcționat. 

Bostock a prezentat Societății Medicale și de Chirurgie un studiu numit Cazul unei afecțiuni periodice a ochilor și a pieptului,„John Bostock’s first description of hayfever”, ncbi.nlm.nih.gov unde-și descria propriile simptome, despre care credea că sunt cauzate de căldura excesivă și extenuarea specifice verii. În epocă, în schimb, s-a generalizat ideea potrivit căreia mirosul de fân proaspăt este responsabil pentru aceste manifestări. Până la urmă, ambele ipoteze s-au dovedit a fi greșite, însă ultima a dat și denumirea populară a rinitei alergice: febra fânului.  

CITEȘTE ȘI: Vaccinul anti-ambrozie e un vis îndepărtat. Ce facem până atunci?

Astăzi, încă nu există un tratament cu rată completă de vindecare pentru alergii, dar măcar se știe ce anume le provoacă. „Alergiile sunt reacții exagerate ale organismului, ca urmare a intrării în contact cu anumite substanțe din mediul înconjurător”, explică Adina Neagu, medic primar cu specializare în alergologie și imunologie. „Sistemul imunitar al persoanelor predispuse la alergii tratează aceste substanțe ca fiind străine, astfel că acționează împotriva lor și declanșează un răspuns imun. Aceste substanțe sunt, de fapt, inofensive, poartă numele de alergeni și pot ajunge în organism prin inhalare, ingerare sau prin contactul cu pielea.” 

În cazul febrei fânului, sistemul imunitar reacționează la polenul de graminee,Familie de plante erbacee (rar lemnoase) monocotiledonate, cu rădăcina fasciculată, cu tulpina formată din noduri și internoduri, cu inflorescența în formă de spic pe care îl confundă în mod greșit cu un virus și, astfel, formează anticorpi în exces. Cea mai comună formă de febră a fânului, care afectează 90% dintre bolnavi, este alergia la polenul din iarbă. Polenul apare de la mijlocul lunii mai până în iulie și este răspândit în atmosferă când vremea este vântoasă, sau cu ajutorul insectelor, păsărilor sau altor animale. Însă și sporii de mucegai sau polenul din copaci (de obicei, fără flori, precum mesteacăn, stejar, plop, salcie) și buruieni (ambrozia, artemisia) pot fi factori declanșatori.

Un cocktail de simptome

„La contactul cu alergenii, sistemul imunitar declanșează o reacție inflamatorie care antrenează dilatarea vaselor sangvine și creșterea secrețiilor la nivelul mucoasei nazale: strănut, rinoree apoasă, obstrucție nazală (senzația de nas înfundat), mâncărime la nivelul ochilor, gurii sau pielii, tuse”, spune medicul alergolog Adina Neagu. Frecvent, un alergic simte că nu mai poate respira pe nas, așa că ține gura întredeschisă, în încercarea de a trage cât mai mult aer în plămâni. 

Rinita alergică este deseori asociată cu o conjunctivită, precum și cu alte patologii ca sinuzita, astmul bronșic sau polipoza nazală, arată dr. Neagu. Din păcate, semnele unei rinite sunt deseori comune cu ale unei răceli, astfel încât de multe ori pacientul ajunge prea târziu sau deloc la medic. Este și motivul pentru care, cel mai probabil, în lume sunt mai mulți alergici decât numărul lor declarat. 

Totuși, dr. Adina Neagu spune că există câteva diferențe care te pot ajuta să distingi într-o viroză banală și o rinită alergică: „În răceală, resimți disconfort în tot corpul, secrețiile nazale pot fi galben-verzui, nu apare mâncărime la nivelul foselor nazale și poți face febră. Simptomele apar brusc și trec destul de repede. În schimb, în alergie, zonele atinse cel mai mult de disconfort sunt ochii, nasul și gâtul, secrețiile nazale sunt transparente, apare prurit la nivel nazal, dar nu și starea febrilă. Simptomele sunt prezente sezonier și/sau pe perioade mari”.

O persoană cu alergii poate suferi de o serie întreagă de alte complicații conexe (un termen la modă e „comorbidități”). Apariția alergiilor încrucișate sau astmului sunt două dintre ele. 

https://mindcraftstories.ro/images/2021/06/Mindcraftstories_Alergii-Rinite-Alergice-Polen-Mesteacan_Arterra-Philippe-Clément-Universal-Images-Group-via-Getty-Images.jpg

Polenul din copaci (de obicei, fără flori, precum stejarul, plopul, salcia și, mai ales, mesteacănul din imagine) pot fi factori declanșatori ai unui episod alergic. Foto: Philippe Clément Arterra/Universal Images Group via Getty Images

Ce sunt alergiile încrucișate?

Dacă suferi de alergie la polenuri, s-ar putea să experimentezi simptome serioase și după ce ai consumat anumite fructe sau legume crude.„Cross allergy: pollen allergy sufferers should be careful with these foods”, css.ch 

Reacțiile de acest fel sunt posibile pentru că unele dintre proteinele din conținutul fructelor și legumelor sunt asemănătoare cu polenurile care declanșează alergia. Această reacție, care implică un răspuns imun încrucișat față de polenuri și alimente înrudite, este numit sindrom de alergie orală și reprezintă o formă de alergie de contact. Frecvența acestor reacții este variabilă în diverse zone geograficeÎn zonele unde vegetația este foarte bogată, precum zonele rurale, pe câmp sau în pădure, simptomele sunt mult mai severe și apare mai frecvent la pacienții alergici la polen de mesteacăn, însă poate fi întâlnită și la cei alergici la polenuri de graminee sau buruieni.

„Simptomele variază de la prurit al mucoasei orale sau faringiene, la edem al feței, buzelor, limbii. În general, este considerată o formă ușoară de alergie indusă de alimente”, spune dr. Neagu. „Trebuie menționat însă că uneori și în cazul acestor reacții încrucișate pot apărea reacții severe, care pot genera edem glotic și sufocare sau chiar anafilaxie. De asemenea, este important de știut că acest tip de reacție poate apărea oricând în timpul anului și nu doar în timpul sezonului de polen.” 

De la rinită alergică la astm e doar un pas

Astmul și rinita sunt afecțiuni conexe – persoanele cu rinită alergică sunt mai expuse riscului de a dezvolta astm la un moment dat, în viață. De fapt, între 70-90% dintre pacienții cu astm au, de asemenea, rinită alergică. Organizația Mondială a Sănătății estimează că 300 de milioane de oameni suferă de astm la nivel mondial, iar tendința este crescătoare, așa că până în 2025, șansele ca numărul lor să ajungă la 400 de milioane sunt cât se poate de reale. 

Mai mult, aproximativ 250.000 de persoane mor prematur în fiecare an din cauza astmului, iar persoanele astmatice care suferă de rinite alergice severe țin mult mai greu în frâu boala. Vestea bună este că aproape toate aceste decese sunt evitabile, însă doar teoretic, pentru că pacienții ar trebui să urmeze un tratament.

https://mindcraftstories.ro/images/2021/06/Mindcraftstories_Alergii-Rinite-Alergice-John-Bostock_W.D.-Drummond-wellcomecollection.org_.jpg

Grăunțe de polen provenite dintr-o varietate de plante care pot provoca febra fânului. Foto: colecția Drummond/Wikimedia Commons

Alergiile nu se vindecă, dar pot fi prevenite

Dacă crezi că suferi de o alergie, un prim pas este să acorzi o atenție sporită simptomelor și frecvenței cu care apar și, astfel, să iei decizia de a merge la medicul specialist. Odată ajuns aici, ți se vor propune diverse scheme de tratament personalizate, în funcție de rezultatele testelor clinice. Așadar, dacă vrei să-ți fie un pic mai bine, trebuie să te înarmezi, mai întâi de toate, cu multă răbdare.

În primul rând, să nu te miri dacă alergologul te va invita să faci o vizită și ORL-istului, pentru că, uneori, rinitele alergice pot fi complicate de o serie de afecțiuni, precum deviația de septCurbatura osului și a cartilajului care separă fosele nazale sau polipii nazali.Excrescențe anormale în interiorul nasului și sinusurilor 

Medicul alergolog poate recomanda un test cutanat, în cadrul căruia mici cantități din alergenul suspectat sunt introduse la nivelul pielii. Testele cutanate sunt cele mai ușoare, mai sensibile și, în general, mai puțin costisitoare în identificarea alergenilor.Costurile indirecte evitabile ale eșecului în tratarea corectă a alergiilor în UE se situează undeva între 55 și 151 miliarde de euro pe an: „Economic burden of inadequate management of allergic diseases in the European Union: a GA(2) LEN review”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov 

Dacă testele cutanate nu sunt concludente, investigațiile pot continua cu o analiză de sânge, denumită test radioalergosorbent (RAST sau CAP-RAST). Aceasta măsoară cantitatea de anticorpi de imunoglobulină E care răspund la anumiți antigeni din sânge.

„O serie de medicamente administrate pe cale orală, spray-uri nazale sau siropuri pot atenua simptomele rinitei alergice. Antihistaminicele acționează asupra procesului inflamator, asupra secrețiilor nazale, pruritului și strănutului”, spune medicul alergolog Adina Neagu. „Decongestionantele nazale, în asociere cu medicația antihistaminică, scad și ele secrețiile nazale și diminuează procesul inflamator de la nivelul mucoasei. Corticosteroizii nazali blochează reacția alergică și sunt indicați atunci când terapia cu antihistaminice a eșuat, îndeosebi în rinitele alergice perene. În fine, mai există un remediu, terapia de desensibilizare, care se aplică atunci când cea cu medicamente nu are eficiență și constă în injectarea unor doze progresive de substanțe alergene.” 

Recent, cercetătorii au depistat un posibil leac pentru vindecarea alergiilor, astmului și a bolilor autoimune.„Australian Researchers Claim Asthma and Autoimmune Breakthrough”, voanews.com Savanții de la Universitatea Naţională din Australia (ANU) au descoperit o proteină care ar putea combate astmul şi anafilaxia.Sau șocul anafilactic, o reacție alergică severă, cu risc major pentru viața pacientului: wikipedia.org Într-un studiu publicat în revista Cell, echipa de cercetători a dezvăluit că proteina numită neuritină determină un proces în sistemul imunitar care declanşează un mecanism natural de apărare împotriva reacţiilor alergice. Mai precis, neuritina împiedică organismul să producă imunoglobulină E (IgE) în exces, un anticorp care provoacă reacţii alergice prin eliberarea de histamine.

Factori genetici și predispoziții. O moștenire bună sau rea?

Pe lângă alergeni, o cauză a rinitei alergice pot fi factorii genetici. Dacă un părinte este alergic, există o probabilitate de 30% pentru copii de a moșteni predispoziția. Sensibilitatea la alergeni poate apărea la începutul vieții, spun specialiștii, iar vârsta maternă tânără, o sarcină multiplă, modalitatea de naștere, prematuritatea, greutatea mică la naștere, întârzierea creșterii, hormonii administrați în timpul sarcinii și asfixia perinatală – au fost toate legate de riscul copilului de a dezvolta boli alergice sau rinită pe parcursul vieții.„The International Study of the Allergic Rhinitis Survey: outcomes from 4 geographical regions”, ncbi.nlm.nih.gov 

Copiii și adolescenții, precum și adulții tineri sunt grupele de vârstă cele mai afectate de rinita alergică. Pe măsură ce sistemul imunitar al unui copil se dezvoltă, între primul și al patrulea an de viață, cei cu predispoziție alergică încep să prezinte simptome specifice bolii.

Dr. Bobby Lanier, alergolog în cadrul Centrului Medical Baylor All Saints din Fort Worth, Texas, SUA, are o manieră originală și romanțată de-a privi spre alergii,„Allergies: A Genetic Superiority From Our Ancestors”, scrubbing.in pe care le consideră expresia modernă a unui sistem imunitar de apărare străvechi, conceput să protejeze corpul uman de cât mai mulți paraziți. Aceste bacterii au fost, cândva, cel mai frecvent motiv de moarte în rândul copiilor, așadar, a avea un sistem agresiv de anticorpi era crucial.

În opinia dr. Lanier, persoanele cu alergii dovedesc superioritatea genetică a strămoșilor lor. În societatea modernă, fără expunere la anumiți paraziți, acest sistem de anticorpi poate ataca proteinele inofensive din aer, dar care pot păstra unele dintre codurile genetice ale paraziților din trecut – și astfel apare alergia. 

De altfel, există și alte studii potrivit cărora persoanele cu alergii se bucură de unele avantaje genetice: trăiesc mai mult și au mai puține tipuri de cancer decât cele fără alergii.„The miseries of allergies just may help prevent some cancers, study finds”, news.cornell.edu

Primul scaun al bebelușului poate ajuta la prezicerea riscului de a dezvolta alergii

Și alte studii se concentrează pe primii ani de viață și posibilitatea ca alergiile să se dezvolte încă de atunci. Dacă unii ghicesc în stele, savanții de la University of British Columbia (UBC) au ghicit, recent, în „Baby’s first stool can help predict risk of developing allergies”, sciencedaily.comscutec.„Baby’s first stool can help predict risk of developing allergies”, sciencedaily.com Compoziția primelor scaune ale unui bebeluș, cunoscute sub numele de meconiu – o substanță groasă, verde închis –, poate arăta dacă un copil va dezvolta sau nu alergii în primul an de viață.

Analizând probe de meconiu de la 100 de sugari, cercetătorii au demonstrat că acestea arată că dezvoltarea unui sistem imunitar sănătos și a microbiotei pot începe cu mult înainte de nașterea unui copil. Meconiul, susțin ei, se comportă ca o capsulă a timpului. Nou-născuții care au dezvoltat o sensibilitate alergică până la vârsta de un an au avut la naștere o cantitate semnificativ mai mică de meconiu, comparativ cu restul. 

Schimbările climatice prelungesc sezonul alergiilor

În ultimii 30 de ani, sezonul alergiilor s-a lungit cu 20 de zile, în timp ce în aer a plutit cu 21% mai mult polen, spune un studiu realizat la Harvard.„Pollen seasons are getting longer, driven by climate change”, hsph.harvard.edu Polenul provenit de la flori se deplasează uneori chiar și pe distanțe de sute de kilometri cu ajutorul vântului. Însă criza climatică și temperaturile tot mai mari au accelerat această deplasare, astfel că, în unele zone geografice, sezonul de alergii începe mult mai devreme, durează mai mult și devine mai sever în fiecare an. În același timp, nivelurile crescute de dioxid de carbon înseamnă că mai mult polen a fost produs în timpul primăverilor. Tendințe similare au fost observate și în Europa.

CITEȘTE ȘI: Ne prind ploile: schimbările climatice cresc riscul de ploi extreme și inundații urbane

Savanții germani au descoperit că modul în care polenul este transportat într-o lume tot mai caldă se schimbă odată cu tiparele meteorologice și circulația atmosferică, „Allergy season starts earlier each year due to climate change and pollen transport”, blog.frontiersin.org astfel că polenul ajunge în noi zone și afectează oameni al căror sistemul imunitar nu este echipat să facă față anumitor alergeni.

Polenul, în atmosfera superioară și înapoi, în plămânii tăi

Polenul care ajunge în stratul de nori se poate sparge în particule de subpolen, care revin apoi pe suprafața Pământului prin picăturile de ploaie și curenţii de apă descendenţi.

Aceste particule subpolen sunt mult mai mici și mai ușoare decât boabele de polen integral și pot rămâne în aer o perioadă mai lungă de timp. Savanții americani de la Universitatea din Iowa au folosit o serie de instrumente de măsurare a cantității de polen din aer în timpul a 28 de zile cu precipitații.„Characterization of Atmospheric Pollen Fragments during Springtime Thunderstorms”, pubs.acs.org Concluzia a fost că în urma ploilor, particulele subpolenice rămân în aer până la 11 ore – cu cât precipitațiile sunt mai abundente, cu atât particulele de subpolen plutesc mai mult timp în aer.

Așadar, persoanele alergice la polen ar trebui să nu iasă afară în timpul ploilor sau furtunilor, în sezonul polenului, și nici în orele următoare, deoarece li se pot amplifica alergiile. 

Alergicii, mai puțin predispuși la COVID-19?

În schimb, pandemia a venit cu o veste bună pentru alergici. Deși în mod normal sunt afectați de boli respiratorii, se pare că cei care suferă de alergii sau astm alergic ar fi mai puțin expuși la infecția cu SARS-Cov2,„Respiratory allergies and allergic asthma may have protective mechanism in COVID-19”, med.wisc.edu anunța Societatea Mondială de Alergologie în aprilie, anul trecut.

CITEȘTE ȘI: 7 boli care ar putea produce următoarea pandemie

Medicii au constatat atunci că virusul se fixează mai greu în organismul acestor persoane. Legătura pare să fie receptorul uman ACE2, de care se lipeşte coronavirusul cu ajutorul proteinei S (spike). Virușii trebuie să intre în celule pentru a se reproduce, însă potrivit studiului, expunerea la alergeni a dus la reducerea numărului proteinelor ACE2 ​​pe celulele respiratorii, limitând astfel posibilitatea virusului de a infecta celulele. Totuși, sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili dacă acest lucru determină persoanele care suferă de alergii să fie mai protejate în fața SARS-CoV-2.

Rinita, combătută de masca de protecție

Potrivit unui alt studiu, purtarea măștii în mod susținut și îndelungat poate reduce simptomele rinitei alergice.„Reduction of allergic rhinitis symptoms with face mask usage during the COVID-19 pandemic”, ncbi.nlm.nih.gov

Cercetătorii au arătat că măștile faciale cresc temperatura și umiditatea aerului respirat între mască și orificiile căilor respiratorii, care pot inhiba, astfel, reacțiile alergice provocate de alergeni. Și, chiar dacă mai e nevoie de cercetări suplimentare, faptul că alergiile au continuat să apară și să se manifeste cu aceeași severitate la nivelul ochilor participanților la studiu este o dovadă în plus că masca de protecție a protejat în tot acest timp împotriva alergenilor din aer și alergicii au putut respira ușurați. La propriu.



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SĂNĂTATE|OVERVIEW

Ambrozia, buruiana invazivă care te poate îmbolnăvi de astm

De
Sezonul alergiei la ambrozie începe, de obicei, la mijlocul lunii iulie și durează până la jumătatea lui octombrie. Aproape 500.000 de români sunt afectați de cea mai alergenă plantă de pe teritoriul țării. 
MEDIU|OVERVIEW

Vulcanii care pot destabiliza Europa

De
Cei mai periculoși vulcani de pe continent sunt bine documentați, dar acționează imprevizibil.
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

De ce-și strică companiile singure produsele, apoi nu te lasă să le repari?

De
Un mixer franțuzesc, o mașină ieșită pe poarta fabricii în California, un ventilator medical produs în Germania. Aparent trei produse fără nicio legătură unul cu altul care au însă ceva în comun: nu se pot repara decât dacă producătorul vrea să te lase. Nu mai bine îți iei unele noi?
SOCIETATE|OVERVIEW

În căutarea restaurantului perfect instagramabil

De
Dacă până acum „ești ceea ce mănânci” era o preocupare constantă a tuturor, Generația Z adaugă o componenta vizuală acestei sintagme: cât de frumos și instagramabil este locul unde mănânci.