Iryna Veklich/Getty Images

Cum sunt evaluați aditivii alimentari în UE?

De Mihai Ghiduc 22.08.2023

Aditivii alimentari sunt adăugați la alimente pentru a le îmbunătăți aspectul, aroma, gustul, durata de valabilitate sau siguranța. Sunt, în același timp, o temă constantă de controverse. 

„Nu mănânc asta, că are prea multe E-uri.” „Cine știe ce ne pun ăștia în mâncare?” „E plin de chimicale.” Sunt doar câteva lucruri pe care sigur le-ai auzit măcar o dată despre produsele alimentare de pe rafturile magazinelor. Multe sunt îngrijorări legitime, multe sunt doar de natură culturală, destule sunt mituri.

Spre exemplu, E este doar o indicație legală, însă multă lume face cumpărăturile în funcție de cât de puține asemenea cifre găsește pe etichetă. Dar știai că producătorii pot folosi, în schimb, (mai lunga) denumire științifică, fără să adauge „sperietoarea” din trei cifre? 

Indiferent însă de cum îi scrie pe etichetă, producătorul nu poate pune în produsele alimentare aditivi interziși. Nu de UE, însă, ci de țările membre. Deși probabil ai auzit că Uniunea Europeană a recomandat interzicerea unui aditiv alimentar sau al altuia, deciziile propriu-zise de interzicere sunt luate de autoritățile sanitare din fiecare țară în parte. Comisia Europeană poate doar sugera interzicerea, după o evaluare independentă făcută de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).The European Food Safety Authority, efsa.europa.eu 

Aceasta este o agenție a Uniunii Europene (UE) care oferă consiliere științifică independentă cu privire la riscurile alimentare. EFSA a fost înființată în 2002, are sediul în Parma, Italia și este agenția care emite avize științifice cu privire la riscurile alimentare existente și emergente, cum ar fi cele asociate cu aditivii alimentari, pesticidele, bolile transmisibile prin alimente și sănătatea animalelor. Este o agenție independentă, ceea ce înseamnă că nu este subordonată niciunei alte agenții sau ministere ale UE. Acest lucru îi permite să ofere consiliere științifică neutră și independentă cu privire la riscurile alimentare.

Pentru că sunt destule întrebări despre siguranța aditivilor alimentari la care răspunsurile sunt confuze, m-am dus direct la sursă și am discutat cu cineva care lucrează zi de zi pentru a verifica aceste substanțe. Camilla Smeraldi este Cercetător Științific Principal la EFSA, coordonatoarea echipei de aditivi alimentari și arome. A absolvit Chimia și Tehnologiile Farmaceutice de la Universitatea din Florența, orașul ei natal, și lucrează la EFSA din 2011, după o experiență de șapte ani la Agenția Europeană a Medicamentelor.

Iată ce ne-a spus Camilla Smeraldi despre E-uri, despre îngrijorările cetățenilor UE, despre felul în care noutățile științifice schimbă recomandările de utilizare sau despre lista aditivilor aprobați pentru utilizare pe teritoriul Uniunii.

E este doar o indicație legală și orice aditiv are numărul său

„Fiecare aditiv alimentar autorizat în UE are propriul său număr «E»,O listă a acestoira o găsești pe eur-lex.europa.eu care este pur și simplu o indicație legală. Producătorii trebuie să listeze aditivii utilizați în produsul lor pe eticheta acestuia. Ei pot folosi numele complet, de exemplu „gumă de xantan” (un agent de îngroșare și emulsifiant) sau numărul său, E 415. 

De-a lungul timpului, termenul «E» a devenit sinonim cu «aditivi alimentari», deși adesea însoțit de o conotație negativă. Este frecvent utilizat în mass-media, de exemplu, pentru a indica îngrijorările oamenilor.

Unele substanțe au fost folosite din timpuri preistorice pentru a conserva sau a aroma alimentele. Sarea este un bun exemplu, deși în UE nu este oficial considerată un aditiv. Un alt este acidul ascorbic, mai bine cunoscut sub numele de «vitamina C» – oamenii au sucul de lămâie pentru a conserva alimentele de secole.”

Nu există o listă de produse interzise, ci una de aditivi permiși

„Lista UE a aditivilor alimentari autorizați descrie ce substanțe sunt autorizate pentru utilizare în Uniune și specifică în ce categorii de alimente poate fi utilizat un anume aditiv și nivelurile maxime admise. Comisia Europeană gestionează ce substanțe să includă sau să elimine din lista aditivilor alimentari, astfel încât aceasta ar fi cea mai în măsură pentru a răspunde la întrebarea câte substanțe au fost eliminate. 

După ce a analizat studiile originale și noile informații științifice, EFSA a reevaluat sute de aditivi autorizați anterior lui 2008. Recent, în 2022, reevaluarea colorantului alimentar dioxid de titaniuFolosit pentru a da culoare albă în alimente (în special dulciuri), dioxidul de titaniu avea codul E171. Acesta mai e folosit, printre altele, în pasta de dinți și cremele solare. Detalii pe wikipedia.org a dus la eliminarea utilizărilor sale permise în alimente. În alte cazuri, ca urmare a reevaluării efectuate de EFSA, a devenit clar că nu mai exista un interes comercial în a continua utilizarea unor aditivi alimentari și, de asemenea, în aceste cazuri, Comisia Europeană a procedat la eliminarea substanței din lista UE.”

Modul de evaluare a aditivilor s-a schimbat în timp

„Abordarea EFSA pentru evaluarea noilor aditivi alimentari și a noilor utilizări ale aditivilor alimentari autorizați a evoluat de-a lungul anilor. Metodele noastre și cerințele de date pentru evaluarea aditivilor alimentari sunt descrise într-o «documentație de sprijin» elaborată în 2012. O poți consulta aici: efsa.europa.eu

Pe lângă îndrumările specifice evaluării aditivilor alimentari, există și alte documente de ghidare ale EFSA care trebuie luate în considerare, de exemplu atunci când este vorba de evaluarea siguranței aditivilor alimentari care urmează să fie utilizați în alimente destinate sugarilor sau atunci când e vorba de aditivii alimentari care pot conține o parte de particule mici, inclusiv nanoparticule. 

La EFSA, elaborarea documentelor de ghidare reprezintă un proces continuu, care ia în considerare noile progrese științifice și abordări de evaluare pentru a defini informațiile pe care producătorii trebuie să le furnizeze. Metodele noastre garantează robustețea și coerența evaluărilor noastre, astfel încât factorii de decizie din Comisia Europeană și din statele membre să aibă acces la expertiza științifică esențială pentru a reglementa în mod adecvat.”

Produsele considerate periculoase sunt evaluate constant

„Evaluările EFSA privind siguranța acestor substanțe ca aditivi alimentari (n.red. – monoglutamatul de sodiu, siropul de glucoză-fructoză, nitritul sau azotitul de sodiu, coloranții artificiali și aspartamul) și concluziile noastre sunt disponibile public.Le poți accesa pe efsa.europa.eu Apreciem riguros aditivii alimentari folosind informațiile științifice disponibile la momentul respectiv. Dacă ulterior apar noi informații și factori de risc ce prezintă posibile îngrijorări, le reevaluăm.

În ceea ce privește «uleiurile parțial hidrogenate», acestea nu sunt clasificate ca aditivi alimentari în UE. EFSA a evaluat impactul asupra sănătății al consumului de acizi grași trans în 2004„Trans fatty acids: EFSA Panel reviews dietary intakes and health effects”, efsa.europa.eu și a recomandat, de asemenea, în 2010,„Scientific Opinion on Dietary Reference Values for fats, including saturated fatty acids, polyunsaturated fatty acids, monounsaturated fatty acids, trans fatty acids, and cholesterol”, efsa.europa.eu astfel încât aportul de acizi grași saturați (AGS) și acizi grași trans să fie cât mai scăzut posibil.”

Nu doar știința influențează felul în care publicul se raportează la aditivi

„EFSA efectuează evaluarea științifică, prin urmare luăm în considerare doar aspectele științifice – chimia substanțelor, proprietățile lor toxicologice etc. Pot exista mulți factori (de exemplu, sociali, culturali, psihologici) care influențează de ce un aditiv este considerat «controversat». Monitorizăm aceste probleme în știri și pe rețelele de socializare, pentru a sprijini activitatea noastră de comunicare. 

De asemenea, încercăm să înțelegem mai bine unele dintre aceste fenomene prin cercetări, cum ar fi sondajul Eurobarometru privind siguranța alimentară în UE. Cel mai important este că factorii de decizie iau în considerare preocupările publice atunci când hotărăsc ceva.”

Există tendința de a se folosi mai mulți aditivi din surse biologice

„​​Gestionarea etichetării alimentelor și a utilizării pesticidelor este o problemă de care se ocupă Comisia Europeană și statele membre ale UE. EFSA oferă consultanță științifică în aceste domenii – și în altele, cum ar fi afirmațiile despre nutriție și sănătate de pe etichete – care pot avea impact asupra cerințelor de etichetare pentru industria alimentară. Cu toate acestea, nu avem niciun rol în evaluarea impactului unor astfel de cerințe asupra industriei.

Cu siguranță observăm o tendință în tipul de substanțe propuse ca noi aditivi alimentari. Din ce în ce mai multe dintre acestea provin din surse botanice (adică din plante) sau de origine microbiană. De exemplu, printre dosarele în curs de evaluare acum avem doi noi coloranți albaștri (unul dintr-o algă, celălalt dintr-un fruct), mai multe extracte botanice (din fructul de cafea, din portocale), un concentrat din fibră de mazăre și două produse din orez (tărâțe și coji). 

O altă evoluție interesantă este creșterea utilizării microorganismelor în procesul de fabricație, care înlocuiesc într-o oarecare măsură unii dintre pașii mai tradiționali de sinteză chimică.”

Prelungirea vieții produselor poate rezolva problema risipei alimentare, dar trebuie să fie sigură

„Mulți aditivi alimentari sunt utilizați pe post de conservanți pentru a prelungi durata de valabilitate a alimentelor. EFSA a reevaluat toți aditivii alimentari utilizați sub formă de conservanți și autorizați anterior anului 2008. De asemenea, evaluăm toți noii aditivi și noile utilizări ale aditivilor existenți. 

Prin urmare, există un sistem de reglementare solid, bazat pe cele mai recente date științifice, pentru a ne asigura că pot fi utilizați în siguranță.”

CITEȘTE ȘI: Europa își întreabă cetățenii cum să limiteze risipa alimentară 

Europenii sunt preocupați de aditivii alimentari

„Eurobarometrul din 2022 privind siguranța alimentară în Uniunea EuropeanăDisponibil pe efsa.europa.eu (PDF) a indicat că șapte din zece consumatori din UE au auzit despre aditivi alimentari. Aceasta este cel mai mare nivel de conștientizare a unei probleme specifice de siguranță alimentară în UE, chiar mai mare decât în cazul pesticidelor (65%). Un procent de 36% au indicat că sunt preocupați de aditivi alimentari, al treilea cel mai mare nivel după pesticide (40%) și reziduurile de antibiotice, steroizi sau hormoni din carne (39%). 

Cu toate acestea, există diferențe importante între țări. De exemplu, peste jumătate dintre estonieni (58%), greci și letoni (ambele popoare cu 54%) sunt cei mai preocupați de aditivi alimentari, dar în Germania (29%), Irlanda (28%) și Suedia (19%) sunt cu mult sub media UE. 

Mulți factori influențează percepția oamenilor asupra riscurilor potențiale din lanțul alimentar. De exemplu, percepția că ceva este nu este natural îi poate face oamenii suspicioși. Aceste probleme pot fi determinate de factori sociali și culturali sau de caracterul fiecărui individ.”

Transparența și comunicarea sunt tot mai importante

„În ceea ce privește munca noastră, Regulamentul privind transparența din 2019Regulamentul UE 1381/2019, eur-lex.europa.eu a introdus schimbări majore care modifică felul în care EFSA evaluează aditivii alimentari și alte produse reglementate din domeniul alimentar (de exemplu, pesticidele sau materialele care au venit în contact cu alimentele). În special, există acum cerințe explicite de a publica aproape toate studiile științifice utilizate în evaluările noastre. Aceste schimbări au intrat în vigoare în 2021, astfel încât toate evaluările noastre de la acel moment respectă aceste noi reguli.

În ceea ce privește gradul de conștientizare publică, dacă evaluările noastre identifică potențiale probleme de sănătate pentru consumatori, le comunicăm publicului în mod proactiv prin diverse canale, inclusiv mass-media. Am ajutat, de asemenea, cetățenii UE să afle mai multe despre modul în care sunt evaluați științific aditivii alimentari prin campanii precum #EUChooseSafeFood.”Detalii despre campanie pe efsa.europa.eu



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

SĂNĂTATE|SOLUȚII

Femeia care a construit o afacere în domeniul biotehnologiei în urma unui concurs științific european

De
Andrea Stephany Diaz a fondat o companie startup pentru a-și aduce contribuția la diagnosticarea cancerului pulmonar, în urma participării la un eveniment organizat la nivel european în 2022 pentru tinerii cercetători.
SĂNĂTATE|SOLUȚII

Rujeola revine în forță în România. În lipsa vaccinării, poate fi fatală

De
Institutul Naţional de Sănătate Publică a declarat aprilie drept Luna Națională de Informare despre Vaccinare. Paradoxal, la începutul aceleiași luni, în România s-a înregistrat un record de îmbolnăviri de rujeolă. Cum s-a ajuns aici?
SĂNĂTATE|SOLUȚII

Pacienții cu diabet ar putea să aibă în curând la dispoziție injecții cu insulină fără ac

De
Oamenii de știință sunt pe cale să dezvolte o metodă nedureroasă pentru ca persoanele cu diabet de tip 1 să își poată ține sub control această boală.
SĂNĂTATE|QUICK QUESTION

De ce nu e bine să ții post negru mai multe zile la rând?

De
De ceva vreme circulă un trend pe social media: tot mai multe persoane, publice sau nu, afirmă că țin post negru chiar și o săptămână, neîntrerupt. Cât de sănătos este să facă asta?