SCIENCE OF FOOD
2020 AI WORLD ARTĂ BIODIVERSITATE BIODIVERSITATE URBANĂ BOOK CLUB BS DETECTOR CLIMATE 101 CONSOLE WAR DIY ECOPHONE ERASMUS+ LOG EXPLAINER FICȚIUNE FILM&TV FUTURE-PROOF CITIES FYI GADGETS GAMECRAFT GAMING GAMING SPOTLIGHT HISTORY OF FOOD HOT TAKE INFOGRAFIC JURNAL DE NATURALIST LONGREAD LUMEA9 MAIN STORY MS TALKS NET ZERO OPEN SOURCE OVERVIEW POPCRAFT PORTRET PORTRET DE CERCETĂTOR POV:FUTURE QUICK QUESTION RĂZBOI ÎN UCRAINA RO-CERCETARE SCI-FACTS SCIENCE OF FOOD SCIENCE OF SPORT SCIENCE REPORT SLOW FORWARD SOCIAL MEDIA SOLUȚII START-UP PROFILE STUDII TECH RECAP TENDINȚE TOP 100 TURNING POINT WOMEN IN TECH
Nelipsită astăzi de pe mesele românilor, ciorba este punctul central al bucătăriei tradiționale. Românii o prepară cu orice, de la ierburile din flora spontană la vișine, și de la mațe de miel la aguridă. Iar dintre toate tipurile disponibile, borșul stă la loc de cinste.
Aditivii alimentari sunt adăugați la alimente pentru a le îmbunătăți aspectul, aroma, gustul, durata de valabilitate sau siguranța. Sunt, în același timp, o temă constantă de controverse.
Iată care sunt cele mai relevante, citate și reputabile studii științifice care au investigat noua gastronomie bazată pe insecte și cum este privită aceasta în România.
Românii aruncă la gunoi 1,3 milioane de tone de mâncare în fiecare an. Dacă înțelegi corect termenul de valabilitate al produselor alimentare, poți ameliora situația.
Printre cele nouă produse alimentare românești cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP), sunt doar trei brânzeturi. Unul dintre ele era cât pe ce să se piardă, dacă nu existau câțiva producători locali hotărâți să îl salveze.
Cererea de alimente pe bază de plante a creat o oportunitate importantă pentru bucătari, deși recrearea texturilor rămâne o provocare. Înțelegerea proprietăților fizice și microstructurale ale alimentelor joacă un rol vital în dezvoltarea cu succes a acestor produse.
Dacă vrei să creezi de la zero o cramă, primul pas e să o faci într-o zonă care are tradiție în producția vinului. Ajută și să ai un enolog italian.
O decizie recentă a Comisiei Europene introduce insectele pe lista produselor alimentare. Dacă alte culturi le folosesc de mult, pentru europeni acest lucru e inedit și oarecum controversat.
Cât de mult îți plac pastele? Suficient cât să le mănânci în fiecare zi? Îndeajuns cât să citești o carte despre arhitectura pastelor? Sau atât de mult încât ești dispus să investești trei ani în căutarea formei perfecte? Podcaster-ul Dan Pashman știe răspunsul, iar acesta e Cascatelli.
Mâncarea are un impact puternic asupra planetei, însă sunt câteva idei pe care le poți aplica pentru a limita distrugerea.
Un concept nou, care redefinește relația dintre materie primă și afacere, este din ce în ce mai prezent în obiceiurile noului val al bucătăriei românești.
Un vechi dicton spune că „suntem ceea ce mâncăm”, dar varianta contemporană ar trebui să menționeze și ce aruncăm. Risipa alimentară este un fenomen tot mai accentuat, cauzat de cumpărăturile excesive.
Dincolo de tradiții și obiceiuri, carnea de cultură obținută fără sacrificarea de animale a început să apară tot mai des, sub formă de bacon, nuggets de pui, fripturi de vită și burgeri, și să-și etaleze avantajele. Va ajunge ea vreodată și în farfurie?
Obiceiurile alimentare sunt oglinda societății. Monica Stroe, lector în antropologie în cadrul Departamentului de Sociologie al SNSPA, decodifică legătura sinuoasă dintre oameni și alimentele pe care le consumă .
Microorganismele benefice precum drojdia, bacteriile și mucegaiul sunt omniprezente. Odată plasate într-un mediu în care pot prolifera și prospera, se întâmplă magia fermentației.
Pâinea cu maia e considerată mai bună ca pâinea „obișnuită”. Există o explicație. Fiindcă durează mai mult să o faci, fermentarea e mai intensă și rezultatul final e diferit.
Tehnica de gătit sous vide își are originile mult mai devreme decât cei mai mulți dintre noi ne-am fi imaginat, cu mult înainte să devină un trend modern.