7 boli care ar putea produce următoarea pandemie21 min read
Progresul medicinei face ca multe boli mortale în trecut, să fie acum prevenite. Dar încă lipsesc soluțiile pentru alte boli potențial letale, care s-ar putea răspândi pentru a deveni pandemii precum COVID-19.
Pentru majoritatea, pandemia de COVID-19 a fost pe cât de devastatoare, pe atât de surprinzătoare. Însă nu și pentru oamenii de știință, care se așteptau la așa ceva. Globalizarea a înlesnit mobilitatea oamenilor și a ajutat economiile lumii să prospere, dar a făcut posibil, de asemenea, ca următoarea pandemie să se afle la doar un zbor distanță. Citește aici un raport care ilustrează legăturile dintre impactul activității umane asupra ecosistemelor și a biodiversității și „The loss of nature and rise of pandemics. Protecting human and planetary health”, cloudfront.net (PDF)
De altfel, în 2018, cu doar un an înainte de izbucnirea pandemiei, „Prioritizing diseases for research and development in emergency contexts”, who.int mai multe boli infecțioase care prezintă o amenințare gravă pentru sănătatea publică, cu scopul de a atrage un semnal de alarmă și a stimula cercetarea asupra acestora. Pentru multe dintre aceste boli nu există încă de vaccinuri și dispun de un tratament medicamentos precar.
Pe listă se afla și „Boala X”, pe care omenirea nu o mai întâlnise până atunci și care ar putea provoca o pandemie în viitorul apropiat. Această boală poartă acum un nume care îngrozește: COVID-19.
Următoarea pandemie poate avea tot o origine zoonotică
Multe boli identificate de OMS Aici, o analiză BBC care trece în revistă ce animale ar putea transmite următoarea pandemie: „Stopping the next one: What could the next pandemic be?”, bbc.com Probabilitatea apariției focarelor crește atunci când interacțiunea dintre oameni și animale se intensifică, așa cum se întâmplă în prezent, prin încălcarea habitatelor naturale, sau creșterea și comerțul cu animale sălbatice. Nu mai puțin de 75% dintre bolile nou apărute care afectează în prezent oamenii provin de la animale. Se estimează în jur de 1,7 milioane de O analiză, aici: „Heading Off the Next Pandemic”, khn.org există la mamifere și păsări și aproape jumătate dintre acestea ar putea urma traiectoria coronavirusului responsabil pentru răspândirea COVID-19, ceea ce înseamnă că ar putea sări de la animal la om și începe o altă pandemie.
Un cumul între această situație și alți factori precum călătoriile cu avionul, urbanizarea și schimbările climatice înseamnă că, foarte probabil, chiar și după ce această pandemie va fi ținută sub control, potențialul pentru izbucnirea altora este cât se poate de real.
CITEȘTE ȘI: 5 boli pe care le credeai dispărute (dar încă există)
Așadar, întrebarea nu este dacă, ci când va apărea următoarea pandemie. Deși, de obicei, o pandemie lovește o dată la 100 de ani, experții sunt de părere că următoarele boli ar putea produce una mai repede de atât, în următoarele decade:
Nipah
Văr îndepărtat al virusului rujeolic, Nipah poate ucide până la 75% dintre persoanele pe care le infectează și a cauzat focare dese în Asia de Sud-Est, de la apariția sa, în 1998. Virusul poate provoca umflături cerebrale extreme, ale căror simptome includ dureri de cap, gât rigid, vărsături, amețeli și, în cele din urmă, comă. Nipah este frecvent întâlnită la lilieci, în special liliecii de fructe din Asia de Sud-Est. Din fericire, focarele din 2018 din Kerala, din sudul Indiei, au fost stăpânite cu succes, ceea ce nu se întâmplă în prezent în cazul SARS-CoV-2.
CITEȘTE ȘI: Tulpină nouă, alegeri, sărbători? Cum a fost învinsă India de coronavirus
RĂSPÂNDIRE: Nipah se răspândește prin contactul apropiat cu porci infectați și alimente crude contaminate cu urină sau salivă de la liliecii infectați. Infecția poate fi răspândită de la om la om și prin secreții respiratorii, cum ar fi tuse și strănut. Principala îngrijorare este că virusul ar putea suferi mutații, pentru a se răspândi mult mai ușor.
ÎN CIFRE: În focarul din 2018 din Kerala, au existat 23 de cazuri și 17 decese. Rata mortalității este de 50%.
H5N1 (gripa aviară)
Virusul H5N1 îngrijorează oamenii de știință care au prezis că acesta poate fi unul dintre cele mai mari riscuri de pandemie în următoarele decenii. Din 1997, subtipul aviar H5N1 a dezvoltat capacitatea de a fi transmis de la păsări la oameni. Până în prezent, nu există rapoarte privind transmiterea de la om la om a H5N1, însă acest tip de mutații sunt imprevizibile, avertizează experții, și au un potențial pandemic ridicat.
RĂSPÂNDIRE: Deocamdată, de la pasăre la om, în cazul în care omul intră în contact direct cu lichidele biologice sau inhalează praful materiilor fecale ale păsărilor bolnave, iar simptomele includ febră mare, tuse, dureri de gât și musculare, conjunctivită și, în cazuri grave, pneumonie cu insuficiență respiratorie acută.
ÎN CIFRE: Din cele 861 de cazuri confirmate între 1997-2019, 455 de persoane au murit, ceea ce reprezintă o rată a mortalității de 53%.
SARS (Sindromul Respirator Acut Sever)
Această pneumonie atipică debutează cu simptome nespecifice, ca febră și dereglări la nivel intestinal, dar poate evolua rapid, provocând infiltrare pulmonară, insuficiență respiratorie acută și chiar deces. SARS a provocat deja o mini-pandemie globală între 2002-2003, infectând peste 8.000 de persoane și și ucigând aproape 800, în 37 de țări. Din păcate, nu există vreo garanție că acest coronavirus nu va reveni și va provoca daune mult mai mari.
CITEȘTE ȘI: SARS-CoV-2, COVID-19, coronavirus. Care-i diferența?
RĂSPÂNDIRE: Dacă boala a fost transmisă omului de la animale precum lilieci sau viveride Familie de mamifere carnivore, cuprinzând zibeta, mangusta etc. nu este nici până astăzi foarte limpede. Similar cu COVID-19, virusul se transmite prin stropii de respirație, produși atunci când o persoană infectată strănută sau tușește. Spre deosebire de COVID-19, totuși, atunci când oamenii sunt infectați cu SARS, par să aibă întotdeauna simptome severe, făcându-i mai ușor de identificat.
ÎN CIFRE: În mai puțin de un an, din noiembrie 2002, până în iulie 2003, virusul a provocat 8.273 de infectări și 775 de decese.
MERS-CoV (Sindromul respirator din Orientul Mijlociu)
Este unul dintre cele trei coronavirusuri care cauzează o amenințare semnificativă pentru sănătatea globală în ultimele două decenii. Ca boală respiratorie virală, se crede că se răspândește prin secreții respiratorii, cum ar fi tusea, dar acest lucru nu a fost încă dovedit. Până în prezent, MERS-CoV nu setransmite ușor de la om la om, cu excepția cazului în care există un contact strâns. Simptomele obișnuite sunt febra, tusea, dificultăți respiratorii și gastrointestinale. Prezența pneumoniei este frecventă.
RĂSPÂNDIRE: Dromaderii – cămilele cu o singură cocoașă – care pot fi întâlniți în Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud, sunt responsabili, în prezent, „Why camels are worrying coronavirus hunters”, bbc.com Originile virusului nu sunt însă pe deplin înțelese – acesta ar fi putut proveni de la lilieci și transmis ulterior cămilelor, la un moment dat, în trecutul îndepărtat.
ÎN CIFRE: De când a fost identificat pentru prima dată în 2012 în Arabia Saudită, focare sporadice au fost raportate în 27 de țări și au dus la apariția a 2.519 îmbolnăviri și 866 de decese.
Ebola (EVD)
Boala virusului Ebola, cunoscută anterior sub denumirea de Febra hemoragică Ebola, este o severă, adesea fatală, care afectează oamenii și alte primate. Virusul a fost descoperit pentru prima dată în 1976, iar focarele inițiale au apărut în satele îndepărtate din Africa Centrală, în apropierea pădurilor tropicale. Focarul din perioada 2014-2016 din Africa de Vest a fost cel mai complex de până acum și s-a răspândit între țări, începând din Guineea, trecând apoi peste granițele terestre până în Sierra Leone și Liberia.
RĂSPÂNDIRE: Virusul este transmis oamenilor de la animale sălbatice cum ar fi liliecii de fructe, porcii spinoși și diferite primate, apoi se răspândește în populația umană prin contact direct cu sângele, secrețiile, organele sau alte fluide corporale ale persoanelor infectate și cu suprafețe și materiale ( așternuturi, îmbrăcăminte) contaminate cu aceste fluide. În februarie 2020, Republica Democrată Congo (RDC), Burundi, Ghana, Rwanda, Uganda și Zambia au aprobat un vaccin contra Ebola „Prezentare generală a Ervebo și motivele autorizării medicamentului în UE”, ema.europa.eu (PDF)
ÎN CIFRE: În 2014, Africa de Vest a înregistrat 28.616 cazuri de Ebola și 11.310 decese. În focarul în curs de desfășurare din RDC, izbucnit în luna februarie, „Ebola virus disease – Democratic Republic of the Congo”, who.int s-au înregistrat până acum 117 cazuri. Rata medie a mortalității Ebola este de aproximativ 50%, dar, în focarele din trecut, a variat de la 25% la 90%.
Febra hemoragică Marburg
Din aceeași familie de viruși ca Ebola, Marburg provoacă simptome similare și se răspândește în mod similar. Primele cazuri au fost observate în 1967 în orașul Marburg (de unde și numele bolii) din Germania, la personalul de laborator aflat în contact cu maimuțele verzi (Cercopithecus aethiops), provenite din Uganda. Debutul bolii este brusc, cu febră mare, cefalee, mialgii, tulburări digestive, erupție cutanată, conjunctivită, faringită, tuse. Apoi, starea generală se agravează, cu pierderea cunoștinței, icter, sindrom hemoragic, probleme respiratorii, insuficiență renală.
CITEȘTE ȘI: Mai poate Europa să-și salveze sezonul estival?
RĂSPÂNDIRE: Cel mai frecvent, prin contactul cu sângele, fluidele corporale sau țesuturile persoanelor infectate. La fel ca în cazul Ebola, practicile de înmormântare care implică contactul direct cu persoana decedată pot determina răspândirea bolii.
ÎN CIFRE: Marburg are o rată a mortalității sumbră, ucigând până la 88% din persoanele pe care le infectează. Un focar din 2005, în Angola, a dus la peste 200 de infecții, dintre care 90% au murit. În 2017, în cel mai recent focar din Uganda, au existat trei cazuri, toate mortale.
Zika
Virusul cauzează în principal simptome ușoare, inclusiv febră, erupții cutanate și dureri musculare, dar se poate manifesta și silențios. Cu toate acestea, între 2015-2016, Zika a provocat un fenomen alarmant, denumit sindrom congenital Zika: pe lângă riscul mai mare de avort spontan, mamele infectate cu Zika au născut „Zika: Researchers Are Learning More About The Long-Term Consequences For Children”, npr.org Mai mult, de curând, oamenii de știință au observat că bebelușii născuți anterior fără simptome vizibile ar putea prezenta probleme precum pierderea vederii mai târziu, în copilărie.
RĂSPÂNDIRE: Virusul Zika este răspândit de țânțarii Aedes, care transmit și virusurile dengue și chikungunya. De altfel, în fiecare an, bolile transmise de țânțari ucid aproape un milion de oameni și infectează aproximativ 700 de milioane – aproape unul din 10 pământeni. Ce e mai grav este că savanții de la baza militară americană din Golful Guantanamo, Cuba, au descoperit o specie de țânțari periculoși necunoscută până acum în emisfera vestică. Transportat probabil din Asia ascuns în containere, acesta ar putea răspândi în curând Zika și alte boli periculoase în „The new mosquito bringing disease to North America”, bbc.com Răspândirea rapidă a virusului Zika în emisfera vestică în 2015 și 2016 demonstrează potențialul său de pandemie.
ÎN CIFRE: Între 2015 și 2016, au existat peste 500.000 de cazuri de Zika, 18 decese și 3.700 de copii născuți cu malformații congenitale.